2,854 matches
-
așa, dacă veșnic trebuie să mă gîndesc la datorii și necazuri mărunte, istovitoare de energie și tulburătoare de orice liniște sufletească. Impozite mai am peste 30.000 lei și mereu mă amenință cu baterea tobei; proces pentru șofer; proces cu Crainic; datorie la țară vierului pe atîtea luni în urmă; datorie de 50.000 lei la Banca Populară din Pitești pe vie; datorie de 100.000 lei la Blank; datorie de 30.000 lei la Banca lui Penescu - toate astea cu
Casele memoriale de la bloc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/8856_a_10181]
-
el, nu și reciproca -, îl întâlnesc nu pe stradă, în parc sau la bodegă, nici pe ecranul televizorului, unde deapănă, cu bine studiată încetineală, amintiri din toate vârstele, de până la finele zguduitului an 1989, ba și puțin pe urmă. Un crainic respectuos, cu ochi mari și mirate sprincene îi pune întrebări ce-și cunosc dinainte răspunsul, totuși cel îndemnat să grăiască nu lasă impresia că recită, pronunță chiar cu o anumită greutate - a vârstei foarte înaintate pesemne, căci e bătrân bătrân
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
de asemeni, aceștia au izbutit să-l convingă pe Hrușciov să scoată trupele sovietice din România. încă mai mult, au ridicat și problema tezaurului nerestituit, de care guvernanții de astăzi par să fi uitat cu desăvârșire. Când, către sfârșitul interviului, crainicul, mutându-și de pe un obraz pe altul gropițele și privindu-l cu adorație îi ridică - ei! - chestiunea genocidului elitelor românești exact în perioada acelor manifestări de naționalism, bătrânul se posomorăște și răspunde pe cel mai de jos ton: dictatorul nu
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
a ajunge la povârnișurile mai uscate și mai puțin înclinate deasupra Plajei. Râul inundase șoseaua lângă vale, săpând un estuar în nisipul de unde mareea se retrăgea deja. Nisipul nu lipsea pentru isprăvile fantastice ale acelui cavaler care avea să devină crainicul meu. Atât descrierile tatei cât și ale cavalerului tauromahic concordau în privința aspectului apocaliptic al Plajei, al drumurilor blocate, al gropilor și râpelor și cavităților, al cadavrelor de viței și vaci pe jumătate îngropate, al unui cal mort, cu picioarele în
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
în micile-i bunăvoințe, fiindcă ai garanția, în anii cînd citești, că relațiile, pe care ea le conservă, între membrii grupului, reflectă o fostă stare de fapt. Aceea pe care mi-a evocat-o lectura unei dedicații. A lui Nichifor Crainic, din 1931, sub titlul primei fascicule din }ara de peste veac (apărută la Cartea Românească): Gândiriștilor. Niște oameni care, sub acest nume, în vocabularul cultural, aproape că nu există. Ca și cum Gândirea și gândirismul ar fi fost o operă fără autori. Pe
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
Gândiriștilor. Niște oameni care, sub acest nume, în vocabularul cultural, aproape că nu există. Ca și cum Gândirea și gândirismul ar fi fost o operă fără autori. Pe ei, întîi în vrac, apoi unul cîte unul, în dedicațiile care urmează, îi recuperează Crainic. Sigur că imaginea Gândirii este departe de aceea a unui cenaclu, așa cum modernismul l-a impus, însă ceea ce transmit aceste dedicații este adevărul, la fel de valabil de orice parte a spectrului cultural, că o revistă e un cerc de benigne și
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
intenție - ci pentru a încerca să scrii în feluri diferite despre niște teme care te trag, pînă la urmă, spre un același, singur, tipar. Dincolo de ele, folosul lui, dacă se poate numi folos, e-o comesenie literară care nu ajută - Crainic nu scrie mai bine dacă-și dedică versurile lui Barbu, dar încă nici nu strică. Prietenia încă nu s-a transformat în gașcă. Țara de peste veac, în schimb, va fi lumea unor altfel de tabieturi. Inocența livrată în calupuri, antipatică
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
în oase, care ne încleștează încă degetele ce poartă condeiul, ori de câte ori vrem să așternem pe hârtie, fără părtinire și fără gând de sabotare, cutare lucru necugetat, cutare treabă pripită, cutare greșeală asupra căreia, în loc să se revină, se stăruie". Pentru Nichifor Crainic, care nu-l agrea deloc pe Mircea Damian și-l pândea mai demult, acest articol a fost și ultimul pe care i l-a mai tolerat. Și în aceeași zi a și ordonat suprimarea ziarului. Luat prin surprindere și, ca
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
aceeași zi a și ordonat suprimarea ziarului. Luat prin surprindere și, ca de obicei, fără a lua în calcul consecințele tot în aceeași zi Mircea Damian i-a expediat această impetuoasă, nestăpânită telegramă (pomenită uneori, dar rămasă inedită): Domnule Nichifor Crainic, Ministrul Propagandei Protestez cu indignare contra măsurii abuzice pe care ați ordonat-o împotriva ziarului "București". Am raportat pe cale telegrafică și prin memoriu Generalului Antonescu. [...] Am dreptul să trăiesc din meseria mea și să conduc un ziar, cu atât mai
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
de un demnitar, care totuși are îndatorirea de a nu călca cel dintâi legea, - n-ași mai adăoga nimic, fiind sigur că Dvs. ați lua măsurile necesare pentru ca legea să fie împlinită. Demnitarul în chestie e, însă, d-l Nichifor Crainic și lucrurile se schimbă. D-l Nichifor Crainic - și îndrăznesc a spune că vorbesc în numele unanimității scriitorilor și ziariștilor români, precum și în numele acelora care au avut de-a face cu dumnealui - este de o răutate feroce, de-o imoralitate notorie
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
a nu călca cel dintâi legea, - n-ași mai adăoga nimic, fiind sigur că Dvs. ați lua măsurile necesare pentru ca legea să fie împlinită. Demnitarul în chestie e, însă, d-l Nichifor Crainic și lucrurile se schimbă. D-l Nichifor Crainic - și îndrăznesc a spune că vorbesc în numele unanimității scriitorilor și ziariștilor români, precum și în numele acelora care au avut de-a face cu dumnealui - este de o răutate feroce, de-o imoralitate notorie, de-o cruzime foarte puțin ortodoxă. Lichelismul de
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
întemeierea lui, Ministerul Propagandei n-a avut parte de miniștri înțelegători față de nevoile gazetarilor și drepți față de revendicările lor. întotdeauna au fost respectate, însă, formele, și din când în când se făcea câte un simulacru de dreptate. D-l Nichifor Crainic n-a respectat nimic, n-a stimat nimic, n-a înțeles nimic din frământarea vremilor prin care trecem. Domnule General, Noi, ziariștii, am fost constrânși în ultimii ani să ne dezbrăcăm de orice personalitate, să uităm de orice mândrie omenească
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
să vă spun însă, Domnule General, că prin unele locuri tirania este tot atât de apăsătoare ca și mai înainte, că unii demnitari ne vor tot slugi; că demnitatea e socotită obrăznicie. Și, mai ales, că un ministru de astăzi, d. Nichifor Crainic bunăoară, face absolut ce vrea, fără teamă de răspundere, fără rușine față de om, fără respect față de lege și frică de Dumnezeu. Noi, ziariștii, nu putem avea încredere în d-sa, nu putem să-l stimăm, iar când îl ascultăm o
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
până acum cu poetul Ion Minulescu. Mircea Damian 10 mai, ^941 Iar ce a urmat poate fi lesne aflat din "Nota introductivă" la "Rogojina", ultima carte a lui Mircea Damian, apărută în 1945: "La data de 13 mai 1941, Nichifor Crainic, ministrul propagandei naționale, a suspendat ziarul meu "București", sub pretext că avea o atitudine democratică. I-am trimis atunci o telegramă de protest, pe care găsind-o violentă și jignitoare, deoarece amintea de viața lui imorală - a sesizat parchetul militar
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
o mare energie diplomatică și militară. Strânge oști în Muntenia. Lansează pe Argeș vase cu provizii să le îndrepte spre Dunăre. Se înțelege cu căpeteniile sârbești. Trimite la nemți soli. Printre care și pe aga Bălăceanu, ginerele său. Repede un crainic și la Moscova. Să se lase în jos muscalii. Să coboare spre Buceag, să dea sprijin la momentul oportun, când turcii, înaintând spre Belgrad, el, domnul creștin al }ării Românești, ar năvăli cu toți aliații spre sud, să "apuce }arigradul
Cantemireștii, Cantacuzinii, dușmănie mare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9055_a_10380]
-
cea a gimnaziului Tudor Vladimirescu au fost instalate spitale militare iar cadrele didactic civile precum și elevii cercetași, prin ordinul Ministerului Instrucțiunii sau prefecturii județului au fost mobilizați la îngrijirea răniților Despre pagubele suferite de această instituție, directorul de atunci Augustin Crainic raporta la 12 august 1918: “Cu ocazia invaziei armatelor imperiale germane și austroungare ... localul gimnaziului ca și casele particulare au fost părăsite și ca urmare devastate: Arhiva școlii, biblioteca societății de lectură V. Alecsandri, mobilierul, băncile, pupitrele au fost scoase
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
crime, alte asasinate, alte pârjoluri, alte pustiiri".5 Poate că ar trebui să menționez sensul figurat al cuvântului pleavă (pentru cei ce nu au un dicționar la îndemână: ceea ce este lipsit de valoare, om de nimic, lepădătură, drojdia societății.) Nichifor Crainic "analizează" lucrările științifice ale fostului său colaborator de la Gândirea: Când l-am numit un sexolog maniac am întrebuințat un eufemism. în realitate Mircea Eliade e un pornograf maniac, care își difuzează obsesiile sub forma înșelătoare a studiilor erudite. Scrieri erudit-pornografice
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
în Credința, 2 februarie 1934. 3 Cenzura cărților, în Vremea, an IX, nr. 461, 1 noiembrie 1936. 4 C. C. Giurescu, Jurnal de călătorie, Ed. Sport-Turism, 1977, p. 143. 5 Gazeta literară, nr. 3, 20 ianuarie 1955, p. 1. 6 Nichifor Crainic, Un sexolog maniac, în Glasul Patriei, 10 septembrie 1963. 7 Boda en el cielo, Ed. Rousel, Barcelona, 1995, pp. 64, 170, 209. Vezi nota traducătorului de la p. 64. 8 Europa, Asia, America, vol. I, Ed. Humanitas, București, 1999, p. 124
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
Roman, a murit în timp ce se afla în parcul Tineretului. Septimiu Roman avea 56 de ani și era corespondentul Radio România Actualități acreditat pe lângă Parlament și Ministerul Apărării Naționale. Cauzele morții nu se cunosc. Septimiu Roman a fost pe rând redactor, crainic, realizator de emisiuni, reporter special acreditat pe lângă principalele instituții ale statului român. A fost corespondent peste hotare și a transmis din Republica Moldova, Franța, China dar și din zonele de conflict din Orientul Mijlociu. Septimiu Romna a realizat ultimul său reportaj pe
Jurnalistul Septimiu Roman a murit în parc by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/80317_a_81642]
-
care ar trebui să deschidă această a doua listă, a celor arestați, închiși, persecutați, exilați. Nu i-aș include aici pe Radu Gyr, pentru prima lui vină (mort în 1975, prima lui detenție se datorează apartenenței la legionarism), și Nichifor Crainic (1972), pentru că ei vin dinspre extrema dreaptă interbelică. Dar, după V. Voiculescu și Mircea Vulcănescu, l-aș așeza pe Petre Pandrea (1968), un caz interesant de disidență de stânga, critic acerb al comuniștilor români. Am răspuns cu câteva săptămâni în
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
ele implică, volens nolens, o politică a culturii și aceasta a existat numai în epocile în care au activat forțe sociale suficient de puternice - partide, reviste, grupuri de presiune - care să impună o astfel de politică. (...) Politică a culturii făceau Crainic, Lovinescu, Nae Ionescu etc." Abandonând politicul, scriitorii abandonează așadar și politica culturală. Dar își permite cultura de fapt luxul de a ignora în absolut politica, atunci când acest lucru înseamnă în același timp să se lase ignorată de ea?
Literatură și politică by Cristina Ispas () [Corola-journal/Journalistic/8190_a_9515]
-
-l lecuiască pe Iorga de măcar unul dintre temutele lui talente... Cu Oscar Han, despre popoarele sculpturale, și despre etern dureroasa problemă a sculpturilor din oraș, făcute la întîmplare, deseori semnate de "grandilocvente nulități artistice în țările lor." Lui Nichifor Crainic, proaspăt secretar general al Artelor, îi cere "stăvilirea cauzelor urățirei urbane prin monumente ridicole și rezolvirea acestor probleme artistice și naționale." Am cere și noi, de-am mai avea cui. "Talentul de a primi", și Lovinescu. În lumea lui de
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
la "Viața literară", desfășurând primul stagiu de cronicar literar, până la sfârșitul anului 1929. Tot în 1927 începe colaborarea intermitentă la revista "Gândirea" (cu articole despre V. Pârvan, Hortensia Papadat-Bengescu, E. Lovinescu, I. Teodoreanu, L. Blaga, Em. Bucuța, M. Ralea, Nichifor Crainic), sistată în 1929. Din aprilie 1930 până la începutul anului următor colaborează la "Vremea". În 1930 face o experiență nouă: scoate revista proprie "Capricorn", din care însă nu apar decât două numere. Cea mai glorioasă activitate publicistică a sa se desfășoară
Modelul călinescian by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9726_a_11051]
-
Dana Domnița Liana Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1 La Curtea lui Pricină-Împărat Sala tronului. În dreapta și în stânga uși. În rest spațiu gol, exceptând un practicabil, plasat în a doua treime a scenei, pe centru. Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Primul sfetnic Posacul Al doilea sfetnic Lingușitorul Al treilea sfetnic Limbutul Măscăriciul Gând-Împărat Împărătița Lioara Brăduț-Voievod Chelăreasa Ilinca Ceaun Mai-marele bucătar Pârjol Mai-marele oștenilor Cei trei sfetnici ai lui Gând-Împărat Împărații oaspeți: Hulpav-Împărat; Bolovan-Împărat; Lehamite-Împărat; Gras-Împărat; Slab-Împărat Crainicul Curții (voce) Crainicul toboșar Privitor 1 Privitor 2 O fată Aprodul Tabloul 1 La Curtea lui Pricină-Împărat Sala tronului. În dreapta și în stânga uși. În rest spațiu gol, exceptând un practicabil, plasat în a doua treime a scenei, pe centru. Cei trei sfetnici intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]