570 matches
-
Teatrul muzical craiovean, inițial "teatrul de improvizații", un fel de Commedia dell'Arte, a pătruns în Craiova datorită relațiilor orașului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Ragusa, Veneția, Țarigrad, Petersburg, Lipsca și Breslau. O descriere făcută Craiovei în "Almanahul Statului" din "Printipatul a
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
București" datorită instituțiilor sale de cultură. În 1830, o trupă germană reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezintă aici Puritanii - mare dramă în trei acte de Romani, muzica de Vincenzo Bellini. Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alți cercetători în 1848), materializată de Costache Caragiale și Costache Mihăileanu (sprijiniți de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chițu și Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei și operetei. În repertoriul
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
cu operele "Faust", "Il Trovatore", "Aida", "Ballo in maschera" de Giuseppe Verdi și "Il barbiero di Seviglia" de Gioachino Rossini. De asemenea, susțin reprezentații opera din Praga, precum și cea din Viena, cu Mila Teheren în fruntea unor prestigioase distribuții. Trupa craioveană se reface în 1904, tot sub conducerea lui A. Bobescu, și întreprinde un turneu la Odesa, obținând un mare succes, în principal datorită sopranei Margareta Dan și a tenorului Gh. S. Vasiliu. Numit director al Teatrului Național (1914-1920), și după
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
corul dirijat de Teodor Costin. Începând cu anul 1974, se poate vorbi despre o activitate structurată pe trei domenii, înscriindu-se pentru prima dată în repertoriu un spectacol muzical pentru copii, "Cocoșelul neascultător", poveste de Ion Luchian pe muzica compozitorului craiovean Constantin Ungureanu. La 1 iunie 1979 se înființează "Teatrul Liric" prin decizia 264 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al județului Dolj. Pe data de 23 septembrie 1996, prin hotărârea 2430 din 02/10/96 a Consiliului Județean Dolj se
Teatrul de Operă și Operetă Elena Teodorini () [Corola-website/Science/313520_a_314849]
-
construit un grajd pentru 12 cai, dar a fost înlocuit la scurt timp (1970) cu unul nou, pentru 21 de cai. Tot acum, se mai construiește un grajd de vară, pentru caii veniți la concursuri. Din momentul reînvierii sportului ecvestru craiovean și până acum câțiva ani, hipodromul a găzduit numeroase concursuri de sărituri peste obstacole, dintre care cel mai important, primul campionat balcanic de călărie din România. Ultimul concurs a avut loc în anul 2000, încheind o perioadă încununată de succese
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
acum câțiva ani, hipodromul a găzduit numeroase concursuri de sărituri peste obstacole, dintre care cel mai important, primul campionat balcanic de călărie din România. Ultimul concurs a avut loc în anul 2000, încheind o perioadă încununată de succese ale călăreților craioveni. În prezent, Hipodromul este în administrația Clubului Sportiv Municipal al orașului Craiova.
Hipodromul Craiova () [Corola-website/Science/315665_a_316994]
-
maramureᗰean ᗰi mărturie ortodoxă, Baia Mare, 2001, p. 322-325. 9 · Pictură religioasă din Transilvania - document de istorie românească, în Logos. Arhiepiscopului Bartolomeu al Clujului la împlinirea vârstei de 80 de ani, Editura Renaᗰterea, Cluj-Napoca, 2001, p. 398-402. · Grigore Rănite - un pictor craiovean peregrin în Transilvania, în Arta românească, artă europeană. Centenar Virgil Vătășianu, Editura Muzeului ᘠării Criᗰurilor, Oradea, 2002, p. 173-180. · Sub zodia Vătășianu, în Sub zodia Vătășianu. Studii de istoria artei, Ed. Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2002, p. 7-10. · Biserică de lemn
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
250 din Craiova și 155 din alte localități). După înfrângerea Revoluției de la 1848, școala se închide pentru că nu are dascălii necesari. Clădirea devine cazarmă, spital, bucătărie. După revoluție pe tronul Țării Românești urcă Barbu Știrbei care cumpărase terenul pentru școala craioveană. În 1852 școala s-a închis din nou și clădirea sa devine comandament țarist și spital. Gheorghe Marin Fontanin protestează, este arestat, alungat, dar se întoarce și în 1854 deschide iar școala (acum gimnaziu). În 1860 i se adaugă un
Colegiul Național Carol I din Craiova () [Corola-website/Science/304748_a_306077]
-
ce poartă hramul Sfinților Ioachim și Ana (9 septembrie), figurează pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica schitului Logrești, cu hramul Sfinții Ioachim și Ana, a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea de familiile craiovene Pandia, Obedianu și Oțetelișanu, împreună cu preotul Ion Tândălescu, din satul vecin Frunza. S-a zidit din cărămidă, în formă de cruce, în stil brâncovenesc, de meșteri necunoscuți. Nu se cunoaște exact data terminării. Se poate afirma sigur că în anul
Mănăstirea Logrești () [Corola-website/Science/312451_a_313780]
-
vor alătura ulterior și Daniel Turcea, Florin Gabrea, Emil Brumaru, Sorin Titel, Virgil Tănase ș.a. După ce Eugen Barbu e înlocuit la conducerea cenaclului de ex-avangardistul Miron Radu Paraschivescu, acesta obține acceptul editării unui supliment de versuri și proză al revistei craiovene Ramuri, (numit Povestea vorbei), pe care vrea să-l transforme într-o nouă revistă de avangardă care să-i unească pe vechii și pe noii onirici. În 1966 vor publica aici Vintilă Ivănceanu, Dumitru Țepeneag, Leonid Dimov și Virgil Mazilescu
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
aproape și au Farago, aici fiind locul în care se „Cu deosebire originale sunt poeziile apreciat-o: Liviu Rebreanu (pe atunci reuneau la timpul acela personalitățile care cântă maternitatea și în care, în președintele Societății Scriitorilor de marcă ale culturii craiovene de mai ritmul tărăgănat al cântecului de leagăn, Români), Eugen Lovinescu, Șt. O. Iosif, târziu. Din 1907, în casa familiei Farago mama se roagă cu sincer egoism ca din Eustațiu Stoenescu, Lucian Blaga etc. apare un nou membru, fiul adoptiv
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
Delavrancea, Dumitru Radu Popescu și universale: William Shakespeare, Carlo Goldoni, Eugen Ionescu, Maxim Gorki, A.P. Cehov. A colaborat cu regizori celebri ai scenei românești printre care Silviu Purcărete, Vlad Mugur și Tompa Gabor. Este unul din numele mari ale teatrului craiovean și național primind numeroase premii și aprecieri critice în țară și străinătate. În anul 2000 a primit premiul UNITER pentru rolul Truffaldino din piesa "Slugă la doi stăpâni" de Carlo Goldoni, în regia lui Vlad Mugur, și tot cu aceasta
Valer Dellakeza () [Corola-website/Science/324067_a_325396]
-
Societar de onoare al Teatrului Național Craiova. 2004 - Societar de Onoare al Teatrului Național Craiova 2012 - Cetățean de Onoare al Municipiului Craiova 2013 - Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de „Cavaler”, acordat de Președintele României Traian Băsescu Debutul pe scena craioveană are loc în anul 1968 cu rolul Alexe din piesa Iancu Jianu de O. Măgureanu. Pe parcursul anilor a interpretat peste 100 de roluri, dintre catre: Iordache ("D-ale carnavalului" de I.L.Caragiale, 1968-69, regia Valeriu Moisescu), Bertoldo ("Henric al IV
Valer Dellakeza () [Corola-website/Science/324067_a_325396]
-
Orsino ("Cum doriți sau Noaptea de la spartul târgului" de Shakespeare, 2003-2004, regia Silviu Purcărete), Jupânul Jacques ("Avarul" de Molière, stagiunea 2004-2005, regia Lászlo Bocsárdi), Gaev - ("Livada de vișini" de A.P. Cehov, 2005-06, regia Alexa Visarion). În prezent pe scena teatrului craiovean: Cebutâkin Ivan Romanovici ("Trei surori" de A.P. Cehov, 2010-2011, regia Laszlo Bocsardi), Excelența ("Unde-i revolverul?" de Görgey Gábor, 2010-2011, regia Mircea Cornișteanu), Senectus ("Caligula" de Albert Camus, 2011-2012, regia Laszlo Bocsardi). În anul 2012 este premiat pentru a doua
Valer Dellakeza () [Corola-website/Science/324067_a_325396]
-
săptămânal, între 3 octombrie 1838 și 25 septembrie 1839. Profesor de desen și caligrafie la școala publică din Craiova, Constantin Lecca, redactor și editor, fost colaborator la „Bibliotecă românească” a lui Zaharia Carcalechi, intenționa să facă din această primă revistă craioveană o tribună culturală a orașului. Ecoul apariției, în presa anului 1838, a fost favorabil („România”, „Albina românească”, Gazeta de Transilvania”). C. Lecca a tipărit în M. traduceri de nuvele, versurile semnate Gr. Canuș, câteva poezii și fabule reluate din „Curierul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288266_a_289595]
-
de exemplare. Tiparul este executat la Combinatul Tipografic Casa Scînteii "I.V. Stalin". Despre lucrările acestui congres a scris pentru prima oară in extenso, după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare al USR, Mihail Sadoveanu. Într-un limbaj ideologizat, după ce declară deschiderea lucrărilor și salută pe cei prezenți, se simte dator să evidențieze factorii care au determinat înnoirea generală a societății: "Partidul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
1968, 134-136; I. Valerian, Chipuri din viața literară, București, 1970, 117-118; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 92-95; Sina Leonte, Poezia lui Nicolae Milcu, Craiova, 1973; Stelian Cincă, N. Milcu, „Contribuții filologice” (Craiova), 1975, 95-119; Ion Pătrașcu, Poetul craiovean Nicolae Milcu, Craiova, 1977; Antonescu, Scriitori, 9-19; Constantin Ciopraga, N. Milcu, CL, 1987, 12; Al. Cerna-Rădulescu, Ultima invazie, București, 1996, 48-52; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. Ion Popișteanu, Constanța, 1996, 73-81; Dicț. scriit. rom., III, 210-212; Firan, Profiluri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Orpheus”, o transformă în „Revista clasică”, mutând-o la București. După ce scosese împreună cu T. Păunescu-Ulmu „Pleiada” (1927-1928), colaborează cu Ion Pillat și V. Voiculescu la editarea unei noi serii a revistei, în 1934. Debutează ca poet în 1922 la revista craioveană „Năzuința”, prezența sa în presa vremii, unde publică versuri, eseuri și traduceri din literaturile clasice, mai ales din cea latină (Tibul, Vergiliu, Plaut, Horațiu), fiind importantă („Adevărul literar și artistic”, „Flamura”, „Năzuința”, „Cele trei Crișuri”, „Clipa”, „Familia”, „Gândirea”, „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
este de la un capăt la altul o deziluzie. Cel care s-a ocupat de ea n-a făcut, practic, decât să retipărească volumul de Opere alcătuit în 2003 de Alexandru Condeescu. Față de acesta, contribuțiile originale ale tânărului îngrijitor de ediție craiovean Gabriel Nedelea sunt fie injuste sub raport filologic, fie ridicole, pur și simplu. În prima categorie aș plasa ideea de tot năstrușnică de a rezolva problema ridicată de volumul Va fi liniște va fi seară (1979) printrun artificiu rudimentar: reluându
Precizări asupra preciziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2828_a_4153]
-
textul lui Leo Butnaru intitulat Jurnal despre amânatul sfârșit al lumii; amplul capitol de recenzii literare unde scriu, între alții, Octavian Soviany, Constantin M. Popa, Paul Aretzu, Daniela Firescu, Ștefan Vlăduțescu, Marian Barbu; interviul cu un actor remarcabil al scenei craiovene, Valentin Mihali; și, în fine, grupajele de versuri semnate de Gheorghe Grigurcu, Michael Krüger (în traducerea lui Andrei Zanca) și Sever Negrescu. O lăudabilă inițiativă a redacției este pagina dedicată unuia dintre cei mai valoroși poeți pe care i-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3064_a_4389]
-
lor. Zile și cuvintele lor Am spus-o și altă dată: citim cu plăcere paginile de jurnal publicate regulat de Gabriel Dimisianu în revista RAMURI. Iată, de pildă, cum rezumă criticul literar (în numărul 2 din acest an al revistei craiovene) ziua de 6 august a anului trecut: „Ieri am răscolit teancul de scrisori din adolescență trimise de mine părinților. De fapt, nu mai eram chiar adolescent, intrasem la facultate. Eram însă copilă ros, sentimental, văicăreț, eram cu totul altul decât
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
spus Dan Cristea. Din juriul de premiere au mai făcut parte Paul Aretzu, Gabriel Coșoveanu, Nicolae Oprea și Vasile Spiridon. Premiul pentru debut a fost anunțat de Gelu Ionescu și de Cosmin Ciotloș. Premiul le-a revenit, ex aequo, universitarei craiovene Gabriela Gheorghișor, pentru volumul Mircea Horia Simionescu. Dezvrăjirea și fetișizarea literaturii, apărut la Muzeul Literaturii Române, și lui Alex Goldiș, pentru multipremiatul Critica în tranșee, publicat la Cartea Românească. Mai fuseseră nominalizați la această categorie Bianca Burța-Cernat, cu Fotografie de
Premiile USR pentru anul 2011 by Redacția () [Corola-journal/Journalistic/4560_a_5885]
-
Este numit apoi ca director la Internatului teologic din București (1886-1887), profesor suplinitor la Seminarul “Central" (1886-1887), profesor de Morală la Facultatea de Teologie din București (1887-1897), iconom stavrofor (1887). La 27 iunie 1895 este ales arhiereu titular cu titlul “Craioveanul", fiind călugărit la Mănăstirea Cernica sub numele Atanasie. Este hirotonit ca arhiereu la 5 februarie 1895. Din decembrie 1897 îndeplinește funcția de locțiitor de episcop al Râmnicului, apoi este ales episcop eparhiot tot acolo, la 12 martie 1898. La 5
Atanasie Mironescu () [Corola-website/Science/310818_a_312147]
-
actele naționale, politice și culturale din acest ținut. Este ales secretar general al adunării naționale de pe Câmpia Libertății, din 3-5 mai 1848. Ca deputat în dieta ungurească din Pesta, susține autonomia și integritatea Transilvaniei pentru care este felicitat de brașoveni, craioveni, bucureșteni și de cei de la Academia sibiană de drepturi. Dragostea de patrie l-a înflăcărat în aceeași măsură ca și pe socrul său Simion Balint. Aceasta se poate vedea din activitatea politică pe care au desfășurat-o ambii, luptând pentru
Iosif Hodoș () [Corola-website/Science/307234_a_308563]
-
prietenul I. Negoițescu, Gari (I.D. Sîrbu) se plînge în stilul său sarcastic: "...suntem țara cu cel mai ridicat procent de critici pe cap de scriitor, avem 20 de critici excelenți și numai 3 - 4 prozatori lizibili". Ca și Paul Georgescu, craioveanul prin adopție manifestă o permanentă nemulțumire cîrtitoare, tipic muntenească. Amîndoi au geniu în perifrază și, țintuiți prin forța lucrurilor într-un spațiu restrîns, fac din scris o terapie declarată. Se descătușează prin Rîsu-Plînsu oricărei filosofii, trecînd cuvintele prin toate măsurile
Octombrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12405_a_13730]