3,194 matches
-
și în jurul cavității bucale; B. Examen intern Capul: țesuturile moi epicraniene fără infiltrate sanguine; oasele craniului integer au grosime de cca. 0.4-0.5 cm pe linia de ferestruire a calotei; leptomeningele albicioasă sidefie, aderență la suturile calotei și bazei craniului; leptomeningele lucios, umed, transparent, cu rețeaua de vasculare evident; vasele de la baza creierului au pereți opalini, cu elasticitatea ușor scăzută; suprafața creierului de circumvoluțiile aplatizate și șanțurile dintre ele șterse; creier, cerebel, puncte, bulb pe secțiuni seriate, substanța cenușie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
rudimentar, însă memoria se mulțumește adesea de un suport infim. Fără îndoială că mâzgăleala asta nu a fost suficientă ca să mă liniștească iar să adorm la loc ținea de domeniul miracolului. Absurdul cântecel de zece note mi se lipea de craniu ca și cum în capul meu s-ar fi aflat un afurisit de mecanism care nu putea fi oprit. Îmi evoca cele cinci note care, în Întâlnire de gradul trei, servesc la comunicarea cu extratereștrii, și pe care toți locuitorii planetei încep
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Ovidiu Băjan este un poet talentat, cu un temperament de răzvrătit, specializat în contestarea lumii. El se consideră, pe urmele lui Tudor Arghezi, „singur și pieziș“ în univers: „nu există lumea numai eu / plin de silă-n fața unor ani / craniu-mi stă în gura unui leu / inima un cuib de șobolani // poezia nu e numai eu / deturnând cuvintele din haos / printre rime sunt un derbedeu / vieții pure inutil adaos“. Nu se poate să nu remarcăm (și să nu apreciem) imagistica
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
el mă piaptănă eu îl masturbez / îl sărut în cur“; „obosit scârbit / timpul nu mai vrea să continue / îi mai ard câte un șut în cur / dar degeaba“; „sub pași trotuarul devine de scârnă / în gură în loc de cuvinte am viermi /... / craniul îmi e un țucal puturos / inima cârpă îmbibată cu menstră“; ‹ „toamna se uită ca proasta la mine / duc mâna la fermoar e închis / poate-mi curg mucii“; „trântit pe asfaltul încins un câine și-o linge asiduu /... / supralicitând îi ordon
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
sub noi, sub orice punct de vedere, e de gândit energia zero a centrului ubicuu, abisul. Yin - fie acest zero atoateprimitor, atoate născător. Yang - fie născutul, iar nu făcutul. Iar făcutul? Yin-yang.“ Ioan Buduca avansează teorii și în legătură cu natura misterioaselor „cranii de cristal“, pe care le consideră rezultate ale autocristalizării, printr-un act de voință, a memoriei unor înțelepți din alte timpuri, ca și în legătură cu Sfânta Treime, pe care o pune în legătură cu cele trei „manvatare“ (ere cosmice) menționate în textele sanscrite
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
mîncare (zebră, hipopotam, antilopă, girafă, etc.) a fost servită în Africa de Sud, după ce am vizitat un bidonville, situat pe 40 km2, la 6o km de Johannesburg. Zeci de mii de cutii de carton, pline cu negrișori mucoși și flămînzi, bolnavi, cu cranii golașe, analfabeți. Dar seara aceasta de vineri care se lasă peste "aula" sălbatică îmi amintea, mai ales, de o seară similară petrecută în Teheran. Primarul dorea să ne ofere ceva mai deosebit. Mașinile derapau urcînd pe un deal abrupt. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Pecețile călugăriei se ștergeau una câte una de pe hoitul obez. Gradele maiorului de securitate se exfoliau de pe epoleți foițe de ceapă; insignele, ca niște fâșii de inimă putredă, se scuturau a întomnare târzie. Sub stejar, un morman de oase: 19 cranii, vertebre, clavicule, coaste... groapă comună pe valea Bistriței, Sterian, Hogea, Preda, Costea, Pintea, Samoilă, Duca, Solomon, Mihalache... Marcu maxilarul încleștat parcă a mușcătură de menghină, arcade desfăcute a secetă, ochi fumegând a tăciune de lemn putred, sinusuri șiroind a canale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
botine din cauciuc pâlpâiau albastru, verzui; flacăra imita un cer curs în iarbă, o iarbă crescută deasupra pădurilor; mirosul înecăcios de hidrocarburi irita respirația. Pe ăsta poți să-l acoperi cu o cărămidă. Nimic nu a mai rămas întreg. Iată craniul, parcă este o coajă de pepene, i s-a topit până și maxilarul. Ehei, ce e omul, domnule doctor! Rășină, textile, petrol, alimente, leșuri grămezile de scrum imitau formele, umpleau jertfelnicele, imitau mormintele, grămezile de scrum împrăștiau pe toată valea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
bulgăre de pământ negru în gură. Părintele econom, cenușă sub o grindă arsă pe jumătate; în zori a plouat, funinginea inimii i-a curs la vale; până spre seară, cărări de furnici conturau nimicul, câteva vertebre și o coajă de craniu, într-o galerie de cârtiță. Părinții Ilarion și Gherasim, în pădurea făgetului, săpau groapă sub un ulm bătrân să ascundă averea starețului: 200 mii de mărci, o desagă cu odoare și pistolul. După ca au terminat munca, părintele Gherasim l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a privit coșerul cu porumb, lacătul, lanțul, centură de castitate pusă îngerului păzitor: "E bine, așa e bine, fără iroseală, va fi foamete mare, foamete..." și s-a dus. Până la cimitir, a pășit în urma căruței. În biserică i-a sărutat craniul rece, mâinile. (Tătuța mirosea a pământ cu o săptămână înainte să moară.) Groapa era ca o gaură în cer. A sărutat craniul, apoi a vrut să spună și el ceva sau poate că a spus, nu-și mai amintește. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
foamete mare, foamete..." și s-a dus. Până la cimitir, a pășit în urma căruței. În biserică i-a sărutat craniul rece, mâinile. (Tătuța mirosea a pământ cu o săptămână înainte să moară.) Groapa era ca o gaură în cer. A sărutat craniul, apoi a vrut să spună și el ceva sau poate că a spus, nu-și mai amintește. La un moment dat, sute de ochii s-au oprit dojenitori asupra-i. A spus, apoi a tăcut dacă a spus. Când i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
puternică decît trecerea timpului. Ființa noastră o absoarbe În celule, nu știu unde, În ADN, fiindcă ea nu ține numai de memorie. Iată, ca dovadă, reprezentările mele vizuale: ele se produc obligatoriu Înaintea ochilor Îndreptați asupra lumii, nici vorbă să răsară Înăuntrul craniului. Imaginile generate spontan se situează numai În bătaia... să zic a privirii? Nu. Spun mai bine a fantomei privirii. Dar se alcătuiesc toate În afara mea, din materie luminoasă, oricît de intens colorate sau de stinse ar fi ele. — Nemaipomenit! N-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prin urmare, o ia În amonte pe firul gîn durilor, al imaginilor Împletite una Într-alta pînă la capăt, În spate, sub occipital, pe cîmpul vizual. Bunul meu prieten, regretatul, de neuitatul poet Cristian Popescu, declama că visul zace Înăuntrul craniului ca un cristal, iar pentru a-l citi trebuie să-l scoți de acolo. La fel și Înțelepciunea syriotă: va constata mai Întîi că, pe cîmpurile cerebrale 17, 18 și 19 ale lui Ruby, ale mele adică, e o dezordine
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
urechi se concentrează un țiuit ca un zgomot de ferăstrău mecanic, un ferăstrău care despică un metal dur... Numai că nu sar scântei, nu curge sânge, ci se destramă un fel de rumeguș ca o pudră fină, rumeguș din oasele craniului ei... Ce se întâmplă în profunzime nu își poate imagina, conexiunile sunt prea complicate și prea necunoscute... Nu este durere, ci ceva mult mai complex ca durerea : impresia unei imixtiuni în esența vieții ei... Dora rămâne cu ciorchinele de strugure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
semnalat de I. R. M. Tresare. Undeva, spre centrul mănunchiului de nervi, artere și vene, se întrevede o imagine ciudată, o intersecție anormală între mai multe fire greu indentificabile. Închide ochii și recheamă în memorie scheme în culori, secțiuni ale craniului și ale fascicolului vital pe care îl vede pentru prima oară pe viu. Fascicolul pe care l-a văzut de atâtea ori în cărți și atlasuri când își pregătea examenele de specialitate... Acolo, în profunzime, este nervul IX, cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
rău !" Într-un târziu, Dora este copleșită de un somn greu ca un coșmar. Picioarele nu se pot mișca într-o masă vâscoasă din care iese ceva ascuțit care îi sfâșie coapsa stângă. O maree neagră urcă spre vidul din craniu și începe să debordeze pe nara stângă. Cerșafurile imaculate s-au transformat în cocoloașe umede, lipicioase și fierbinți, care o agresează din toate părțile. Limba uscată și aspră atârnă printre buze ca dintr-o dată să dispară, înghițită de hăul gâtlejului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cu Justin !" Toți pragmaticii știu că nu se poate comunica cu o persoană sub anestezie totală. Este singura care are acest dar dumnezeiesc de a comunica cu pacienții adormiți, dacă sunt încă legați cu fire puternice de viață. Incursiunea în craniul care ascundea anomalii perenizate de cei peste cei douăzeci de ani de suferință ai lui Justin nu durează atât cât ar fi fost necesar pentru o intervenție de acest gen. Imaginea care apare pe ecran înfățișează o imensă pată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
cele trei femei bunică, mamă și mătușă au început să țipe și s-au prăbușit și ele peste cele două corpuri. Sub impulsul unei profunde emoții am reușit și eu să mă apro-pii și să constat că ambele corpuri aveau craniile pătrunse de gloanțe și erau fără suflare. În clipa aceea au început țipetele lui Vasile, din ce în ce mai disperate și mai puternice : "Mama ! Mamușca ! Mama ! Mamușca !" Abia când au auzit țipetele copilului, militarii care au ucis și-au întrerupt netrebnica ocupație de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
personaje, el stă în prim-plan, strălucind de lumina reflectată în cristalele de gheață, iar contururile par să i se topească. Tata stă oblic în spatele lui și îi pipăie capul, întrebător și ezitant. Poate chiar în acea secundă părul de pe craniu s-a desprins, rămânându-i în mână. în fața bunicului se află mama, ea a îngenunchiat și înalță mâinile împreunate spre chipul lui alb și încremenit. în spate se poate întrezări prin geamuri cerul plin de stele. Poate chiar și aburul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
a fost afectat de un colaps. O prăbușire care poate fi comparată cu un tren care deraiază sau cu o alunecare de teren pe versantul unui râu. Centrul vederii constituie o parte din scoarța cerebrală. în partea din spate a craniului. Impulsurile sunt transportate de nervii capului de la retina ochiului până acolo. în centrul vederii imaginea este transformată în cunoaștere. Cunoaștere umană. Și eu l-am întrebat dacă știa Biblia lui Doré. Nu. N-o știa. Timp de mulți, foarte mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
mai pe urmă cum am dobândit această înșiruire de cuvinte. Nu e puțin lucru, a spus doctorul. Nu, i-am răspuns eu. E o carte fără pereche. în timp ce mă asculta, își ciocănea dinții cu unghia. Se auzea răsunetul surd dinăuntrul craniului. Și am văzut cum își nota ceva cu stiloul pe care-l ținea în mâna dreaptă. Poate a scris cuvintele „Biblia lui Doré“. Ca pe un lucru de care trebuia să-și amintească pentru vreo rețetă viitoare. La sfârșit a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
munte al lui Ehrenstrahl culoarea de un roșu ruginiu a vârfului de aripă înălțată spre cer a cocoșului, pe un fond verde-auriu, sugerează acea concordanță între aproape și infinit care poate fi găsită doar în pictură. Christian Thum lasă dinții craniului să se odihnească pe un manuscris care în mod sigur este lipsit de litere, o alegorie simpatică despre vanitate și moarte. în tabloul lui El Greco Apostolii Petru și Pavel lui Pavel i s-a întâmplat un necaz de neînțeles, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
Veronese. Portret de bărbat de Jorg Breu. Satirul și țăranul (vorbind prietenește) de Pseudo de Venne. Neguțător de vânaturi de Hendryk van Balen. Judecată lui Paris de Marinas van Reymerswaele. Suzan și cei doi bătrâni de Franș Floris. Bărbat cu craniu - pictor necunoscut (secolul XV). Doamna cu diadema de Franș Pourbus. Hofnagel, la fluturi și insecte: "Bis delectamus cum pictum florem cum vino decertatem videmus, în altero miramur..." (Muzeul etnografic Bruckenthal) - TIMPUL RISIPIND IDEOLOGIILE!... - Ceramică, - de Golești, R. Muscel, Argeș. Capră
Fizionomie, pictură și depresie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8051_a_9376]
-
versuri ale autorului, O ramură deasupra ierbii (1975), Zăpada din anul o mie (1981), Cerul senin al limbii române (1985), Harpha nopții (1997); despre cea mai recentă carte cunoscutul critic brașovean conchide: " Aici viața și neviața se amestecă, " Fantomele cu cranii de sare" mai poartă "coroanele de sânziene" ca și cum și ele ar fi într-o necurmată întoarcere acasă. Nicolae Stoie este un caligraf care scrie cu o disperare abia ascunsă, ceea ce nu exclude un fundal ludic, parodic (Strada Mihai Viteazul) sau
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]
-
cu poetul andré breton// - ascunde-o pe dulcineea din toboso,/ vin honvezii și vin spahii și o s-o.../ prefă-o în nuia de salcie ori de alun,/ transform-o-n substantiv comun!". Practic toate substantivele pot primi atributul de sare, craniul, muntele, timpanele, oglinzile, strigoiul, cadranul, altfel spus o întreagă mitologie și simbolistică a sării. Sarea, după cum reiese și din versurile lui Nicolae Stoie, poate avea totodată cu totul alt înțeles simbolic, opus fertilității sau ospitalității. Pământul sărat, ca și la
Cartea figurilor de sare by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7848_a_9173]