489 matches
-
scânduri pentru sicriu și câteva lumânări, iar transportul se face cu o căruță a Primăriei (probabil, tot gratuit, n.n.)”. Nimic despre banii popei, dascălului, clopotarului, pomenilor, groparilor, etc. În răspunsul oficial, frumos dactilografiat, trimis polițiștilor, Alfons Barais a „uitat” de cratima ce trebuia pusă între numerele 200 și 300, scriind, pur și simplu, 200 de unde putem trage concluzia că se făceau economii bugetare serioase în Hușul anilor ’40, chiar și pe seama morților necunoscuți! a.I. Încurcături atât cu ortodocșii cât și cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
informații, manifestare a planului emoțional semne de punctuație; * nivelul lexical-semantic: cuvântul formă, sens; vocabularul fundamental; masa vocabularului (regionalisme, termeni populari, arhaisme, neologisme, termeni de specialitate etc.); derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc.; compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere; conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); împrumurile din alte limbi (eventual, în corelație cu anumite conținuturi abordate la activitatea opțională o limbă străină); sinonimia; antonimia; paronimia; omonimia; polisemia; * nivelul morfologic: substantivul comun/propriu; genul, numărul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
le pronunțe corect Cuvântul Silaba Sunetul Sunetele limbii române să-și îmbogățească vocabularul activ și pasiv pe baza experienței Sensul cuvintelor Sinonimia Antonimia Omonimia Paronimia Polisemia Derivarea cu sufixe diminutivale, augmentative, moționale, colective etc. Compunerea prin alăturare cu sau fără cratimă, prin contopire, prin abreviere Conversiunea (adjective substantive; substantive comune substantive proprii); Împrumurile din alte limbi etc. să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical Substantivul genul și numărul Cazul Adjectivul acordul cu substantivul Verbul categoria gramaticală a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
fiecare cuvânt în structura propoziției respective (eventual, se poate schimba topica, pentru a vedea în ce măsură această operație influențează semnificația generală a enunțului); este bine să se evite formularea de enunțuri care conțin forme neaccentuate ale pronumelor personale/reflexive, asociate, prin cratimă, formelor verbale dificil de analizat (vezi diferența dintre cuvânt, în general, și cuvântul sintactic inoperabilă la nivel preșcolar); când este cazul, se poate valorifica asocierea fiecărui cuvânt cu siluete ale personajelor din poveștile cunoscute de copii (de exemplu, cei trei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. (Pentru o corectă reglementare, se impun: înlocuirea sintagmei „cadrele didactice care ocupă funcții” cu „personalului didactic de predare care ocupă posturi sau funcții”; înlocuirea semnului „/” cu conjuncția „sau”; introducerea cratimei între profesor și antrenor, deoarece ortografia corectă este cea de „profesor antrenor”. (4 Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
esteticul și binele în același principiu. Feciorul (aceasta este semnificația arhaică a lexemului făt) chipeș este animat doar de gesturi pozitive pentru că frumusețea constituie în basme simptomul binelui absolut, săvârșit prin prisma inocenței. Pronunția continuă, marcată la nivel scriptural de cratimă, creează un nou semnificat prin unirea unor termeni diferiți; procedeul înregistrează o utilizare largă în planul onomastic folcloric. În basme, calul este Galben-de-Soare, iar preopinentul arhetipal se cheamă Jumătate-de-omcălare-pe-jumătate-de-iepure-șchiop. Personajele denumite prin procedeul compunerii fantastice sunt entități complexe, imposibil de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nu mai are nici un haz să îl sudui. De aceea, deși mediul îți oferă șansa anonimatului și „siguranța impunității”, agresivitatea verbală este redusă în limbajul electronic. Înjurăturile românești sunt prea lungi pentru bara de mesaje și au numeroase complicații gramaticale (cratime etc.), așa că este exclus să citești pe bară citatul din clasici „fă, dosădito, tu-ți adineaurea mă-tii”. Cel mult câte un „fk” sau „nes”(nesimțitule)! Ingeniozitatea națională a înlocuit injuria, în caz de nevoie, cu un șir de puncte
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Fals tratat de mers pe stânga” și „Puncte de vedere”), șocant, incitant și penetrant „Eurotonții”, termen conținut în articolul „Eurooaia”, titlu asupra căruia domnul prof. univ. dr. Ilie Dan a făcut observația că ar trebui, împrăștiind orice confuzie, scris cu cratimă Euro-oaia, deși cei doi de „o” fac parte din silabe diferite și nu ar duce, decât pentru cel total neatent, la o lectură tip „Euroaia”, un fel de feminin de la „euroi”! N-am putut accepta titlul propus, Eurotonții, din motivul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
acetica) Cetonele conțin gruparea carbonil legată de doi radicali organici identici sau diferiți. Numele lor se formează adăugând la numele hidrocarburii respective sufixul „onă” sau „dionă” fie se citesc cei doi radicali atașați grupării carbonil în ordine alfabetică despărțiți prin cratimă urmată de cuvântul „cetonă”. Clasificare 1. după natura radicalului aldehide și cetone saturate Cetonele ciclice nesaturate dicarbonilice se numesc chinone: Metode de obținere 1. metode oxidative ca materii prime sunt folosite hidrocarburi, alcooli: hidrocarburi alifatice 2. dehidrogenarea catalitică în stare
Chimie organică : suport pentru pregătirea examenelor de definitivat, gradul II, titularizare, suplinire by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaiei, Vasile Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/723_a_1371]
-
ee de pe net și s-o terminat discuția noastră"; "asta cam greu ajiunji la majoritatea employers de la noi"; "s-au pus cu răsarita la pc și băzăresc" etc. (în exemple am introdus, pentru a ușura lectura, diacriticele și am generalizat cratima). Se verifică astfel tendința recentă de a contracara globalizarea prin reevaluarea graiului local, care încetează să mai fie un handicap și devine atu expresiv. Oricum, merită continuată discuția asupra celorlalte particularități.
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
fi "surâsul descurajate". Descarca AICI baremul de la profilul Real La primul subiect a fost un fragment din romanul "Scrinul Negru" de George Călinescu. Prima cerință se referă la sinonime pentru mormane - grămadă sau pentru uzate - deterioarate. A doua cerință: Rolul cratimei trebuia la nivel fonetic marchează rostirea într-o singură silabă a cuvântului câte și al articolului hotărât "un". La nivel morfologic desparte părți de vorbire diferite. La numărul 3 - locuțiune verbală "a pune umărul" sau locuțiunea adverbială "umăr la umăr
Barem Limba romană - Bacalaureat 2013. La orizont, un nou scandal by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78162_a_79487]
-
ar trebui să fie. Pe de-o parte, avem o asintaxie cronicizată. Frazele sunt, de cele mai multe ori, rupte la mijloc, ca niște oase cărora li se vede măduva. Legiferat astfel, aleatoriul capătă semnificații independente. Pe de altă parte, ligamentele proliferează. Cratimele sunt pretutindeni. Chiar și la începuturile de vers: „Am văzut gușterele/ -nghițit de rugi și-n urmă apa” (p. 9); „Sălbăticia reprodusă-n mii de exemplare” (p. 10); „Chipul maur,/ pe ecrane,/ surâde-abisal” (p. 26); „și-n sânii imponderabili/ și
Deducții by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5130_a_6455]
-
a păstra termenii de origine străină, mai ales anglicismele, într-o formă cît mai apropiată de cea de origine; pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
pronunțarea midia are pentru mulți conotații pozitive, legate de prestigiul cultural al cunoașterii englezei. Din punct de vedere ortografic, scrierea cu cratimă este o îndepărtare de etimon, motivată de faptul că în română elementele componente sînt persepute ca asociate stabil; cratima se explică și prin influența ortografiei franceze, limbă care a servit de intermediar pentru impunerea anglicismului. Mai complicată este însă chestiunea adaptării morfologice: cuvîntul mass-media este un caz tipic de neconcordanță între sens și formă, situație greu tolerabilă în sistemul
Mass-media by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11520_a_12845]
-
Bacalaureat 2014 Română profil Real și Tehnologic și Subiecte Bacalaureat 2014 Română profil Uman și Pedagogic. BÂC 2014. La primul subiect, elevii au avut un text de Cezar Petrescu. Absolvenții au avut ca cerințe numirea unor sinonime, să explice rolul cratimei, să precizeze două motive literare din text, să menționeze tipul de perspectivă narativa, să transcrie două secvențe din text care conturează dimensiunea temporală, să prezinte rolul verbelor la timpul imperfect și să ilustreze, cu două exemple, trăsăturile genului epic. SUBIECTE
BAC 2014. MIHAI BENDEAC, mesaj pentru fanii care dau examenul de BACALAUREAT by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/70844_a_72169]
-
face să înțeleg/ că morții nu există/ că moartea e doar clipa ce ne leagă de viitor/ un baston de orb/ pipăind cenușa unui foc de paie (Abia a scăzut). Nu lipsește Ouroboros: "O liniuță, asta e viața ta/ o cratimă un șarpe ce-și devoră coada". Începutul e în același timp sfârșitul, și acest adevăr e programatic afirmat în primul poem al volumului: "Ca un ied coborând în așternutul de paie al staulului/ am privit ziua părăsind placenta întunecată a
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
incredibil de erori, la toate nivelele - de la punctuație și ortografie pînă la lexic, la sintaxa frazei și la coeziunea textuală (am intordus diacriticele, pentru a ușura lectura, dar am lăsat ca atare erorile de ortografie din original, inclusiv scrierea cu cratimă a conjuncției căci): "în timp ce în unele saptamîni calitatea proocesoarelor fa fi mediocră, fapt ce nu înseamnă că-ci aceste procesoare mai puțin performante, este doar faptul căci ridicarea în frecvență este mult mai redusă de-a fi urcate în frecvență"; "noi
"Căci" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16002_a_17327]
-
de cele mai evidente erori - cele ortografice - , de tipurile și gradele lor: unele sînt cu adevărat grave, dovedind ignorarea unor reguli de bază (adesea întemeiate pe structura gramaticală); altele sînt în parte justificate de oscilațiile istorice ale ortografiei românești. Omiterea cratimei sau scrierea aberantă a unuia sau a mai multor i în final de cuvînt aparțin desigur primei categorii; în cea de-a doua se plasează unele forme de neutralizare fonetică, în care diferența dintre două sunete nu mai e relevantă
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
cam 9 ore pe săptămână la cap, știu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul și ale lui postări. Prin urmare: Corect este „frumoaso!” nu „frumoas-o!” și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă. „Doar” se folosește cu forma pozitivă a verbului, iar „decât” cu cea negativă. (Ea are doar 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul „decât” se mai folosește și atunci când construim propoziții comparative de inegalitate. (Antonia este
Școala se mută pe Facebook: ora de gramatică by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/78467_a_79792]
-
versul 5, unde apostroful e strâns, fără spațiu sau blanc). Astfel rămâne până la Ibrăileanu, care îl înlocuiește cu trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
trăsurica de unire: 'n toat-a ei făptură. Perpessicius, în 1939, strânge apostroful: 'n toat'a ei făptură - iar în 1972 pune cuvenita cratimă (apostroful s-a scos din scrierea limbii române prin reforma din 1953 și s-a înlocuit prin cratimă). Simțul limbii ne spune că spațiul scurt între cuvinte cere accentuarea termenului făptură. Spațiul larg cere, însă, accentuarea cuvântului toată - și iarăși vedem sistemul: după ce mai sus dorea accent în rostire pe tot - acum îl reia pe termenul din aceeași
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
discordanță semnificativă la versurile 9-10, pe care Titu Maiorescu le preia în primele 3 ediții: De aceea, una-mi este mie / De-ar vorbě, de-ar tăcč, exact invers decât în CL (Deaceea, de ar, de ar). Este exemplu de cratimă care nu creează forme conjuncte ci indică citirea / recitarea silabică. Eminescu are, în finalul Satirei II (dar și în alte poeme, grafii din Convorbiri): teamă-mi e ca nu cum-va; Laudele lor de sigur m'ar măhně peste mĆsură
Cum scria Eminescu? by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7706_a_9031]
-
prin discontinuitate. 6. În relativ, muzicile savante pot împrumuta fasonul fie a unui punct, a două puncte, a puncte-punctelor, a punct și virgulei ori a simplei virgule, fie a ghilimelelor, a parantezelor, a semnului mirării, a semnului întrebării sau a cratimei. În absolut, ele au câte ceva din toate aceste indicii grafice, precum și eleganța de a renunța la negarea oricărei condiționări și oricărei relații, ceea ce exercită asupra celor ce le vin în întâmpinare o putere de fascinație, nu numai prin contrast cu
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
în fapt și ipostaza în idee. Pe cât de interogative sunt muzicile spectrale, de pildă, ori cele acusmatice, pe atât de afirmative vor fi răspunsurile pe care le vor oferi probabil, în perspectivă, creațiile sonore globale. 16. O muzică aflată între cratime își trădează, neîndoielnic, anacronismul, neavenirea în timp și spațiu. Fie că declamă ideile altora, fie că e credincios unor vremi desuete și vetuste, într-un cuvânt, revolute, compozitorul care își împrejmuiește opusurile cu cratime seamănă cu un pelerin, slujitor asiduu
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]
-
globale. 16. O muzică aflată între cratime își trădează, neîndoielnic, anacronismul, neavenirea în timp și spațiu. Fie că declamă ideile altora, fie că e credincios unor vremi desuete și vetuste, într-un cuvânt, revolute, compozitorul care își împrejmuiește opusurile cu cratime seamănă cu un pelerin, slujitor asiduu pe la curților feudalilor muzicii savante, amestecându-și existența-i bigotă cu aspirațiile-i eminamente "retro", prin înrobirea eului chiar până la pierderea identității. O identitate ce aparține, sacramente, altora. 17. Aflată în zodia evanescenței peremptorii
... și punctuație by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12117_a_13442]