271 matches
-
erau mai apropiați de mine păreau mai speriați, iar cei din spatele sălii erau, poate, mai liniștiți decât colegii lor. Păreau frați. Trăsăturile le erau aceleași, în principal. Difereau, cel mai mult, la culoarea ochilor și la păr, care varia de la creț, la drept, la slinos. Bărbiile le erau pătrate, pomeții ușor pronunțați, buzele subțiri și roz. Nu eram în apele mele. Ceea ce am făcut nu era o situație cu care mă confruntam zi de zi. Eram tulburat de felul în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Sunt oameni, și Viky este printre ei, ce nu-ți rezervă surprize, căci știi cu siguranță cum vor proceda, orice eveniment ai imagina pentru dânșii. Cu toate că Viky era expresia cea mai perfectă a fecioarei neprihănite, cu fruntea ei fără un creț, cu ochii luminoși, cu zâmbetul lilial, poate ar fi putut fi a unui bărbat (nu din senzualitate, ci numai fiindcă fusese cerută cu insistență și nu avusese tăria să refuze), fără ca cea mai mică transformare să se observe în ființa
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fi egal! - R, r... - Cel mult, m-ar indispune să capăt din afacerea asta vreo boală. - R... - Când te gândești că i-ai mângâiat burticica plinuță, de om carese pregătește să îmbătrînească cu voioșie... Deasupra și dedesubtul ei, perișor mătăsos, creț! Și tot mecanismul în funcțiune! -R!... I-am dat o palmă. După o liniște lungă, Ioana rostește răspicat: - Așa ceva nu se uită niciodată! Nici eu nu voi uita niciodată gestul meu. Îmi va fi scârbă de el, orice s-ar
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
fund!... Orice cântecel poartă vulcanizată, la turul pantalonilor lui, cîte-o rimă... Rima e un soi de chiloțel. N-ai slip, n-o întinzi la plajă... Cine te-a păcălit pe tine, scămoșatule, că jerpelitura asta de vorbe e poezie? Făcând crețuri "laba gîștei" pe la colțul ochilor, has-Satan toarse melancolizat, se-ntinse și sfârâi ca o salamandră. - Mai mă asculți? - Ca pe glasul lui părintele Birizdael. Care, ori de câte ori descleștează gura, să târguie sau să drăcuiască la vreo păcătoasă, o încurajează pe gudulancă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fața de masă din catifea albă. Și hainele băieților le pătasem. Țâșnise din mine cu generozitate, ca dintr-un furtun de pompieri. Știu că am momente când pot fi de un imprevizibil nemaiîntâlnit. Mai rețin doar urletele prostești ale lui Creț și vrăjeala turnată de teatralul Bobică: Dați-l, mă, afară pe ăsta, că ne-a Împuțit aerul. V-am zis să nu-l luăm, că-i pa-pa-gal. Asta nu mai iese din țoale, Nelule!” Știu că În Învălmășeala creată am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Mda. —Momo Gumeratne pare În regulă. —E grozavă. —Și Bunce? —Toxic. —Înțeleg. Bun, acum ce comandăm? Ospătarul stă acolo, cu pixul pregătit, și pentru prima dată observ ce vraiște e Robin: partea dreaptă a gulerului de la cămașă e plină de crețuri ca o frunte, iar În urechi are urme de spumă de ras. Jill nu l-ar fi lăsat niciodată să iasă din casă În asemenea hal. — Ah, da. Cred că o să fie ceva feroce și cu dinți pentru doamna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
e o schele. Căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? La glasu-i singuratec s-asculte cine vra. Necunoscut strecoară prin lume cu încetul Și nimene nu-ntreabă ce este sau era... O boabă e de spumă, un creț de val, un nume, Ce timid se cutează în veacul cel de fier. Mai bine nici odată el n-ar fi fost pe lume Și-n loc să moară astăzi, mai bine murea ieri. {EminescuOpIV 263} M-AI CHINUIT ATÎTA
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ca din visuri mă deștept Și cu brațele-amîndouă cătră dânsa mă îndrept. Ca o zână din poveste ea e naltă și ușoară, E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară, Iar la față e bălae, părul galben cade-n creț, Trandafiri pe față are și cu zâmbetul isteț. 53. POET (1876) Să tot torni la rime rele Cu dactile în galopuri, Cu gândiri nemistuite Să negrești mai multe topuri; Și când vezi vre o femee Să te-nchini pân-la pământ
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o știu de când era bunica fată-mare, băi Apoi privirea se intersectă cu aceia a nepotului și spuse fără prea mare tragere de inimă: Hasmațuchi, mai bine zi-i tu una mititică! Pe care, bunicule? Pe care vrei tu, cu cățelușu’ creț, cu puiu’ de mâță care se mărită, vezi tu... Băiatul a crezut că momentul este bun pentru a Încerca altceva, pretenții nu prea erau și Începu: „Măicuță dragă, cartea mea Găsească-mi-te-n pace, Pe-aici e vânt și-i vreme rea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
rămâne s-o știu io și tu să te-ntrebi... Îți zic când te văd. Acuma trebe să-mi dea de la asigurare ok pentru operația la burtică. Doctoru’ zice că-mi pot scoate șorțu’ care-mi atârnă și să strângă crețurile de sub brațe și abia aștept, că tot nu mă simt bine fără mâneci lungi și ceva care să-mi atârne-n jos peste talie. Da’ nu trebe să-ți zic ție, fată, nu??? Ți-ai făcut rost de-un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
își scutur stropii Ce lucesc mărgăritare. Pe cărarea - abia îmblată Pintre iarba înfoiată, Trece-un mândru chip de zână Cu - arătare fermecată Și privire blândă, lină. Și pe ea o haină fină, Țesătură străvezie, Ca o brumă diamantină, Ce în crețuri se-mprăștie. Se lipește sclipitoare De duioasa-i arătare Ce-n mișcările-i o tradă, Se strevăd a ei picioare Sâni și umeri de zăpadă. 76 {EminescuOpVI 77} {EminescuOpVI 78} {EminescuOpVI 79} Inocentă-i e zîmbirea-i, Îngerească, tristă, lină, Diamante
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
care amândoi ieșeau tăbăciți, și mai îndârjiți ca înainte. Cât despre băiat, Alexandru, le-a scăpat cu totul din mână, a zis mama, și a simțit că-i dau lacrimile și că una se prelinge peste pudra obrazului plin de crețuri. Hristea s-a apropiat și i-a încheiat, după obicei, șiragul de perle la spate, cadou de la nunta de argint, dar a făcut-o cu neîndemânare, alegându-se cu o nouă muștruluială. Doamna-mamă Maria Livezeanu era nervoasă și emoționată: prea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ea la ambasade ea la conferințe de presă ne facem relații dragă na că m-a stropit tot de noroi deșteptul ăla cu Skoda lui ce liniște s-a potolit și potaia aici după colț pe Concordiei Jenică părul lui creț unsuros buzunarele pline de prăștii Îi rezolvam problemele la aritmetică Îl umileam Îmi primeam Înghețata bătrînul Halunga În pragul clasei cureaua pantalonilor atîrnată după gît hă hă hă toată clasa În cor ce bă golanilor n-are voie omul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
așa cum fac Moș Crăciunii profesioniști, închiriați de marile magazine, cărora copiii veniți cu părinții le spun emoționați poezii, iar ei simt cum îi mănâncă al dracului barba de nerăbdare și de-abia așteaptă ca piticoții să termine cățelușul cu păru' creț, cu toate rațele din coteț, ca să-și ia banii și s-o taie direct la cârciumă. Doamne, câtă ipocrizie poate vărsa unii pe spinarea unui copil nevinovat! Păi bine măi, frate, politicienilor nu le mai ajunge să-i mintă pe
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
sunt lungi de 2-3 cm, cu pediceli păroși, lungi de 3-6 mm. Caliciul este tubulos campanulat, până la 15-nervurat, verde sau violaceu, lung de 9-10 mm. Acesta este despicat până la jumătate în două labii, în lungul nervurilor și pe margini fiind creț, păros. Labiul superior este egal cu cel inferior, tridințat, cu dintele median mai scurt și cel inferior bidințat; toți dinții sunt triunghiular lanceolați și aristați. Corola este gamopetală, violetă, rar albă (f. albiflora), de 2,5 ori mai lungă decât
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
început să cânte lăutarii, ia "hobotul" (baticul, broboada) de la gâtul miresei și-l aruncă pe două bețișoare verzi de pom 335, ținute de vornic în mână care, imediat, începe să cânte: "Legea ta de nimiteț / Da tu mândru ești și creț. / De-nșelat copilele, / De țâpă petelele. Peteluțe cu mărgele / Le țâpă cu multă jele, / Placă-ți hoboțelul, lele. Ca piperul grecilor, / Ca iarba berbecilor, / Ca laptele mieilor, / -Mie, vornicelul meu, / Nu-mi trebe hobotul tău. Că ia-mi trebe cununa, / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dispoziția mintală a tuturor raselor; • funcția principală a comunicării nonverbale de a exprima emoțiile; • antrenarea simultană a mai multor semne în exprimarea emoțiilor: Buna dispoziție, râsul și surâsul, de exemplu, se exprimă prin obrajii și buza superioară mult ridicate, prin crețurile transversale fine de pe pielea punții nasului, prin dezvelirea dinților anteriori ai maxilarului superior, prin formarea unei cute nazo-labiale foarte pronunțate (care unește aripa fiecărei nări cu colțul gurii), prin ochii vii și strălucitori și prin retragerea colțurilor gurii și a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
imagine clasică a Italiei. De la italience învățasem să-mi întind părul și mi se părea suprema formă de eleganță, pentru că asta era cam tot ce puteam face cu părul meu ca să pară... aranjat, în rest fiind de la mama natură între creț și ondulat, depinde dacă ploua sau nu, starea lui firească fiind aceea de ciufuleală perpetuă. Cei din jur se obișnuiau cu greu cu toanele părului meu, e drept că fiind așa zăpăcit îl țineam mai mult strâns, iar atunci când, proaspăt
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă de dimie albă Împodobită cu găitane. Această haină a fost Înlocuită cu scurteică sau zevelca, o haină cu guler de blană de vulpe, În diferite culori. Costumația țărănească purta și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
rumioară, mers legănat de fecioară gingașă, pielea albă... Fulga e o Ioana d’Arc a Moldovei: „Frumos odor e Fulga! și naltă-i e făptura! Sub genele-i umbroase doi ochi lucesc ca mura, Și părul său de aur În crețuri lungi se lasă Ca pe strujanul verde un caier de mătasă. El are glas puternic În gură rumioară Și mers cu legănare de gingașă fecioară. Oricine-l vede-n soare cu pelița lui albă, Purtînd la brîu un paloș și
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la o masă, cu brațele paralele, cu mâinile nemișcate. Chipul îi părea liniștit și chiar somnoros. Doar prezența ei acolo, în șalupa aceea, putea să surprindă. Deși, la urma urmei... Își scutura ușor capul cu păr deschis la culoare și creț, ca și cum, necontenit, ar fi aprobat un interlocutor invizibil. M-am îndepărtat de hubloul meu, i-am aruncat o privire lui Pașka. Eram perplex: „De fapt, ce este de văzut?” Dar el, cu palmele lipite de suprafața scorojită a șalupei, avea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]