4,763 matches
-
rezultatul solidificării lavelor bazaltice sub forma unor neck-uri; Caldera Călimanilor, un crater de dimensiuni mari (10 km diametru) alcătuit din platouri (cu lapiezuri, alveole, grote), coloane (Doisprezece Apostoli, ex. Mareșalul, Moșul, Ramses II, Godzila ș.a.), pereți verticali (Fața Gardului), creste dantelate (Pietrele Roșii); Conurile vulcanice din Gurghiu (Saca, Șoimuș, Ciumani), ce păstrează, încă, unele cratere; Aliniamentul de conuri din Munții Harghitei, cu cratere bine conservate, cele mai cunoscute fiind craterele îngemănate, Mohoș și Sf. Ana (cu lacul de crater vulcanic
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
între Ialomița și Brăițel, cu vârfurile Doamnele (2402 m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea Țigănești în nord, Munții Ciubotea, Pântecele și Gaura în nord-vest. Relieful variat și de mare complexitate cuprinde următoarele elemente: - abrupturi structurale dezvoltate pe conglomerate și calcare, spre Valea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
m), Bătrâna (2181 m), Strunga Mare (2089 m) etc.. În partea nordică se mai desprind din Vârful Omu o serie de culmi scurte și abrupte, modelate adesea de către eroziune, sub formă de creste ascuțite: Munții Morarului și Bucșoiu în nord-est, Creasta Padina Crucii și Culmea Țigănești în nord, Munții Ciubotea, Pântecele și Gaura în nord-vest. Relieful variat și de mare complexitate cuprinde următoarele elemente: - abrupturi structurale dezvoltate pe conglomerate și calcare, spre Valea Prahovei și spre Culoarul Bran-Rucăr, cu altitudini de peste
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Acele Morarului, Colții Pietrei Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în care s-au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată de marea dezvoltare pe verticală a unității. Temperaturile medii scad
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Arse, Sfinxul și Babele ș.a.; - relief glaciar reprezentat de: circuri complexe, dezvoltate în jurul nodului orografic Vârful Omu; văi glaciare ce pornesc radiar din jurul aceluiași nod (Văile Cerbului, Morarului, Țigănești, Mălăiești, Găuri); interfluvii sub formă de custuri (creste zimțate), cum este Creasta Padina Crucii (dintre Văile Țigănești și Mălăiești); morene (pe Valea Ialomiței); - praguri structural-litologice în care s-au dezvoltat cascade, de ex. Urlătoarea ș.a.. Clima este condiționată de marea dezvoltare pe verticală a unității. Temperaturile medii scad de la 6șC la baza
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
și Bușteni - Babele - Peștera), telegondolă (Sinaia - Cota 1400), telescaun (Cota 1400 - Cota 1950) și teleschiuri (Furnica, Cota 1400). Munții Bucegi reprezintă, practic, leagănul drumețiilor și al alpinismului românesc. Greutățile apar pe timp nefavorabil (ceață, ploaie, vânt, viscol), în special pe crestele nordice ale Bucegilor și pe abruptul prahovean. Activitățile turistice au o frecvență mai mare iarna, în timpul sezonului de schi, și vara, în timpul concediilor sau la sfârșit de săptămână. Se practică tipuri variate de turism: drumeția, sporturile de iarnă, alpinismul, vânătoarea
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Cabana Babele - Vârful Omu - Cabana Mălăiești - Cabana Poiana Izvoarelor. Marcajul este făcut cu bandă galbenă, iar timpul de mers este de circa 6 ore. Reprezintă unul din cele mai spectaculoase trasee ce oferă priveliști largi dinspre Vârful Omu. 4. Bușteni - Creasta Urlătorilor - Cabana Piatra Arsă - Cabana Caraiman - Cabana Babele. Marcajul este făcut cu triunghi albastru, iar timpul de mers este de circa 6-7 ore. Prezintă priveliști interesante asupra platoului Bucegi și a abruptului Caraiman. 5. Bușteni - Valea Cerbului - Cabana Omu. Marcajul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
țara noastră, în care obiectivele naturale și cele antropice se îmbină armonios. Potențialul turistic este reprezentat de următoarele atracții turistice: platourile carstice cu dimensiuni mari, prezente în Munții Bihorului (Padeș), CodruMoma, Pădurea Craiului; sistemul de peșteri, depresiuni carstice și avene; crestele stâncoase și vârfurile cu fizionomii diverse; rețeaua hidrografică radiară, impusă de caracteristicile orografice, cu văi adânci, adesea cu aspect de chei, văi seci, ponoare și izbucuri; vegetația bogată și variată, cu pajiști subalpine pe culmile înalte, păduri de conifere la
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se suprapune Podișului Getic, Subcarpaților Olteniei și ramei sudice a Carpaților Meridionali. Teritoriul prezintă numeroase obiective naturale completate armonios cu o serie de obiective cultural istorice și balneoclimaterice. De mare importanță sunt: relieful carstic, cu chei, peșteri, versanți abrupți și creste ascuțite, în Munții Căpățânii, Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți, dar și pe sare, cu lapiezuri și tavane prăbușite, în Subcarpați (Ocnele Mari). climatul blând, cu influențe mediteraneene, ce a permis dezvoltarea unei vegetații specifice: castanul comestibil, alunul turcesc, mojdreanul, smochinul
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
În șoaptă. Un spectacol de culoare ce se petrecea odată cu nașterea unei noi zile. O feerie neobișnuită, Învăpăiată cuprinsese atât cerul cât și marea În dansul ei matinal. O imensă Întindere de apă violet roșiatică se Înfățișa privirilor lor, cu creste de valuri Înspumate, sclipitoare și veșnic În mișcare. Liniștea ce stăpânea Împrejurimile a fost străpunsă de țipătul strident al unui pescăruș, ce se avântase primul În căutarea hranei, peștele. Se ridicase spre cer ca o săgeată, apoi plutise deasupra apei
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și nu o pot vedea, oricâtă lumină s-ar strecura pe sub ușă. Pe balcon zâmbesc florile și scrisorile din cutia de lemn, stă ca un semn, demn, rămas inutil lângă calculator prevestind că mușcata românească a urcat cu mult, peste creste! Celelalte au rămas mici, roase de furnici. Ca praful de zahăr uitat în credențul greu și grav, scârțâind din trupul bolnav. Totul e în declin: pereții au pocnit pe alocuri, ca niște ochii amenințați de deochi. Îmi amintesc că în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
să mă reapuc serios de treabă. Trec deci la fapte: spun ce mi s-a întâmplat, nu chiar în ordine cronologică, ci în ordinea importanței, așa cum o consider eu. 1. Mă văd urcând un munte. În vârful muntelui, chiar pe creastă, detașându-se frumos din fundalul destul de întunecat al cerului, stătea un călugăr. Eu m am oprit mai la distanță de el și îl priveam de jos în sus, dar el mi-a făcut semn să vin mai aproape. Am mai
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată, în unele locuri fiind formată din creste, iar în altele din adevărate coame netezite de altitudinea care oscilează între 880 și 300-400m. Desfășurarea spațiilor interfluviale este sinuoasă și uneori întreruptă. - Pe unele interfluvii, plăcile mai dure de conglomerate și gresii au păstrat mai bine înălțimile, în timp ce argilele
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
vizează ajungerea la o rată de conectare de 70% la sistemele de furnizare centralizată de apă până în 2015. Rata prezentă de conectare este de 46%. Dacă cele 5 comune urbane (orase) ar fi complet conectate, atunci rata de conectare ar creste la 55%. Ținta de 70% ar putea fi atinsă prin selectarea acelor 18 comune rurale cu cel mai mare efect asupra ratei de conectare. Colectarea și tratarea apelor uzate 1. Debitul influent în facilitățile de epurare și concentrațiile scăzute de
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
albe ale norilor. Nefirească, ori mai degrabă părînd răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Se mulțumi să ridice neputincios din umeri. Ia, ia tăceți, să ascultăm puțin, propuse Vlad. Țah, țah, țah, se auzi iar glasul lui Napoleon tot mai îndîrjit. Și, cu fiecare clipă, răsuna tot mai aproape. Hai să ne urcăm pe creasta zidului! dădu ideea salvatoare Virgil. Acolo nici ursul nu ne poate ajunge. Crezi tu? suspină Ilinca îngrozită. Hai! ziseră cu toții într-un glas și, cît ai bate din palme, pe cea mai înaltă coamă de zid se puteau vedea cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
hohotind. Zău că da. Cum o să meargă el atîta loc? Merge el, n-avea tu grija asta. Dacă-l chem eu... Ilinca tăcu cîteva clipe devenind deodată serioasă. Aruncă o privire fugară spre pădurile care acopereau Dealul Ursului și spre crestele ascuțite de piatră, apoi se întoarse spre Virgil privindu-l drept în lumina ochilor: Ce naiba ai cu Vlad?... De ce v-ați certat? Virgil rămase de lemn, fără să mai poată măcar să-și miște buzele... Însemna că Vlad i-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
albe ale norilor. Nefirească, ori mai degrabă părînd răsărită din lutul albastru al înălțimilor, o pădurice de brazi ținea tovărășie norilor, chiar pe vîrf. În continuare se prelungea o culme cu țancuri ascuțite și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
și văi prăpăstioase. Pesemne că pe întreaga creastă existase, cu multă vreme în urmă, o obcină sau o cărare, ușor de identificat după anumite pîlcuri de brazi dispuși într-o oarecare ordine, dar furia apelor o tăiase ca pe o creastă de cocoș făcînd-o astfel impracticabilă. La poalele stîncii se afla un lac nu prea întins și nici adînc, dar cu ape limpezi și liniștite, în care împrejurimile se oglindeau nefiresc. Păsări mari și negre, de care numai bătrînii satului pomeneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
meu de onoare că nu am nici un gînd rău față de Vlad. Deci, îndată după plecarea de lîngă Piatra Domniței spre peșteră, Bărzăunul a spus la un moment dat că mai bine-ar fi dacă s-ar urca cu toții pînă-n vîrful crestei, bineînțeles nu pieptiș, ci pe o cale mult mai ocolită, pentru a vedea dacă nu cumva este vreo intrare în adîncul stîncii. Uite aici a fost momentul cel mai neplăcut din toată expediția, pentru că s-au certat mai dihai ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de zei la cer, unde formează constelația lirei. Privită prin prisma multiplei simbolice orfice, poezia, muzică a verbului, este un mister care nu se înțelege decât cu misterul din noi înșine, setos de elanurile zborului eliberator către cele mai înalte creste ale simțirii și gândirii, luând pe aripi frumosul și sublimul naturii pentru a le înveșnici în prezenturi absolute. Ca atare, potrivit mitului lui Orfeu, în creuzetul alchimic al unei poezii orfice intră următoarele elemente: capacitatea de cântare, caracterul incantatoriu și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
a metamorfoza lucrurile, făpturile, universul în inefabil, ca evadare din finitudine. După Elegiile duineze, care încercau să împace viața cu moartea într-un spațiu al îngerului, Rilke depășește cele două stări în totală eliberare. Fulgerarea dicteului a survenit astfel pe crestele viziunii antinomiei esențiale a lumii ființă/ neființă, dincolo de care putea avea loc zborul ultim. Nașterea acută a dicteului de către daimonul, "dublul lăuntric", deschiderea la fel de acută a primirii dicteului și energia acestui zbor fulgerător au fost o revoltă-limită împotriva morții. Nedreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
este o experiență solitară, unică, intransmisibilă, incomunicabilă. Nici poetul nu o poate trăi coincident a doua oară. Unde se înscrie ea în totalitatea spirituală cosmică ? Ne vom reîntâlni cu ea vreodată în istoria veșniciei ? Ochiul transcendental Trebuie să mergem din creastă în creastă. Empedocle Eminescu consideră geniul o entitate care nu face parte din lumea noastră, nu se află în planul genezei, astfel că, fiind "scrieri străine", Dumnezeu nu-l poate descifra. Este gând pur, și când se va elibera din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
experiență solitară, unică, intransmisibilă, incomunicabilă. Nici poetul nu o poate trăi coincident a doua oară. Unde se înscrie ea în totalitatea spirituală cosmică ? Ne vom reîntâlni cu ea vreodată în istoria veșniciei ? Ochiul transcendental Trebuie să mergem din creastă în creastă. Empedocle Eminescu consideră geniul o entitate care nu face parte din lumea noastră, nu se află în planul genezei, astfel că, fiind "scrieri străine", Dumnezeu nu-l poate descifra. Este gând pur, și când se va elibera din trupul material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]