17,394 matches
-
iresponsabil din partea dvs.?ť. La care i-am răspuns: ŤȘi ce-ați vrea, să-l dau înapoi?ť"), prima parte a unei excelente conferințe despre reportaj a unui excelent jurnalist: Ryszard Kapuciski, precum și două eseuri din categoria celor esențiale: Ritmul creierului de Oliver Sacks și Cartea sau viața de George Steiner (,În Rusia, poeții futuriști și leniniști au cerut distrugerea prin foc a bibliotecilor, deși linia oficială era a celui mai fanatic conservatorism, pentru preîntîmpinarea oricărei eventualități. Acumularea interminabilă de cărți
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11470_a_12795]
-
Pache Protopopescu,/ îmbrăcată în deux pičces -/ erai doar avantaje,/ erai numai exces./ Aș fi dat pentru tine hatișerife:/ te-aș fi proclamat/ prototipul/ florilor pictate/ de Georgia O'Keeffe./ Știam că ți-ai vopsit părul./ Primăvara era castanie -/ suflai în creierul meu/ și creierul/ se făcea păpădie/ și puful/ cădea spintecat/ ca de bici/ de accentele muzicii/ lui Goran Bregovic." (Lullaby) Artificialul nu e lipsit de emoție, kitsch-ul e uman, pitorescul ascunde nefericire, reversul derizoriului este drama. Aceasta ar fi
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
în deux pičces -/ erai doar avantaje,/ erai numai exces./ Aș fi dat pentru tine hatișerife:/ te-aș fi proclamat/ prototipul/ florilor pictate/ de Georgia O'Keeffe./ Știam că ți-ai vopsit părul./ Primăvara era castanie -/ suflai în creierul meu/ și creierul/ se făcea păpădie/ și puful/ cădea spintecat/ ca de bici/ de accentele muzicii/ lui Goran Bregovic." (Lullaby) Artificialul nu e lipsit de emoție, kitsch-ul e uman, pitorescul ascunde nefericire, reversul derizoriului este drama. Aceasta ar fi lecția destinului lui
Nea Gică forever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11514_a_12839]
-
adaugă modestiei lor structurale. Vorbesc aici despre artiștii autentici și nicidecum despre aceia, nu puțini, care transformă textele într-o suită de șabloane, grave ca efect, insuportabile atunci cînd intri în contact cu ele. Șabloane care se strecoară parșiv în creierii copiilor, cu care lupți greu, care îi îndeamnă la mimetism și nu la inovație, la maimuțăreli ieftine, la facile tipare de gîndire, la stîlcirea limbii române, la o lălăială în rostire care deformează vocalele și înghite consoanele, la previzibile rezolvări
Rîzi tu, rîzi, Harap-Alb by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11545_a_12870]
-
Nora Iuga scrie. Și nu oricum, ci în cîmpul unei omogenități sensibile în care impulsului de seducție fizică i se adaugă cel al seducției cerebrale. Eva dispune de o dublă serie de armament, gata a apela la dotarea secundă, a ,creierului", pentru a fi sigură de reușită. Amestecul de calinerie și inteligență, de dorință de-a plăcea și visare subtilă îi marchează discursul diaristic: ,Deseară am să-l văd. Ca orice femeie vreau ca trupul meu să arate bine. Dar și
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
pentru a fi sigură de reușită. Amestecul de calinerie și inteligență, de dorință de-a plăcea și visare subtilă îi marchează discursul diaristic: ,Deseară am să-l văd. Ca orice femeie vreau ca trupul meu să arate bine. Dar și creierul. Mă gîndesc la ce am să-i spun. De fiecare dată mi se face frică; dacă s-a golit magazia? dacă nu mai găsesc acolo nici un cuvînt și o să stăm față în față ca doi iepuri speriați de umbra lor
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
apar concrescute cu diagramele afective, ambele abia punctate, discrete, confidențiale. Și pe deasupra o nevoie, așijderea feminină, de reprezentare concretă, o aprehensiune ce reduce abstracțiunea la necesitatea de-a vedea, de-a pipăi, de-a compara: ,Pipi mă absoarbe în secrețiile creierului ei. Creierul ei e un păianjen voluptuos". Scrisul însuși e asimilat unui act fizic, gospodăresc, iritant-incitant: Cînd scriu bătătoresc un mușuroi, îl bătătoresc și-l bătătoresc, să nu mai iasă cîrtița. Și a doua zi cîrtița iese în altă parte
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
cu diagramele afective, ambele abia punctate, discrete, confidențiale. Și pe deasupra o nevoie, așijderea feminină, de reprezentare concretă, o aprehensiune ce reduce abstracțiunea la necesitatea de-a vedea, de-a pipăi, de-a compara: ,Pipi mă absoarbe în secrețiile creierului ei. Creierul ei e un păianjen voluptuos". Scrisul însuși e asimilat unui act fizic, gospodăresc, iritant-incitant: Cînd scriu bătătoresc un mușuroi, îl bătătoresc și-l bătătoresc, să nu mai iasă cîrtița. Și a doua zi cîrtița iese în altă parte. Și tot
Un jurnal al Norei Iuga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11561_a_12886]
-
ne place foarte mult. Așa că jumătate nu ne-a plăcut și jumătate da. Dacă ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
poporului, înseamnă că totul e de fațadă și în spate se ascunde un proiect experimental odios de manipulare a creierelor de artiști. Dacă nu ne apucăm și noi să pictăm casa poporului, înseamnă că proiectul experimental odios de manipulare a creierelor de artiști nu există și atunci muzeul nu are nici un rost. Urmărim cum ne simțim în zilele care vin.
Expoziție-protest - Dreptul de veto by Daniela Chirion () [Corola-journal/Journalistic/11569_a_12894]
-
De la 23 august 1944, Marin Preda se plimbă de la Capșa la Mogoșoaia, de la Pelișor la Paris. A dormit, timp de două decenii, în patul prințesei Martha Bibescu, al reginei Carmen Sylva și al Duduii Elena Lupescu. Talentul său a amorțit. Creierul și inima au pus său de oaie țurcană. N-a mai trecut pe la Vlașca decît în automobil și în documentare, ca un turist american. N-a mai mirosit pișat de vită și balegă, zambila, busuiocul sacerdotal și pămîntul reavăn. Aceste
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
fixat-o, de la început, cu multă fermitate. Poezia adevărată nu excelează neapărat prin claritate, și autorii care confundă turnantele de montaigne russe ale versului cu șirurile logice ale silogismului fac o eroare care, sporind înțelegerea, sacrifică lirismul. O "zeamă de creier", cum a numit Al. Piru opera poetică a Anei Blandiana, nu e un calificativ prea măgulitor pentru nici un practicant al genului. Și totuși, cel puțin la fel de frecventă este și greșeala contrară, aceea de a pune pe hîrtie tot ce-ți
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
este și greșeala contrară, aceea de a pune pe hîrtie tot ce-ți trece prin cap, fără un minim control artistic, într-un fel de dicteu automat smuls avangardiștilor și făcut accesibil, în chip democratic, tuturor veleitarilor. Cred că nițel creier nu strică nici unui vizionar. Sînt atâtea volume fără un proiect coerent și o idee, măcar, urmărită de dragul cititorului, dacă nu al poeziei; pagini amorfe în care, oricît ai săpa, nu vei ajunge nicăieri; versificări ce acoperă, sub un bombasticism modernist
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
îmi fii aproape.// Să-mi sprijin fruntea de umărul tău,/ Să-ți mîngîi părul cărunt,/ Să te aud trebăluind în baie.// Altminteri întîmplări/ Moarte de mult îmi sug măduva, sîngele, altminteri/ Trec în lumi descleiate. Altminteri/ El îmi mestecă-n creier cu gheara/ Ca-ntr-un pahar cu gelatină, gălbui.// La ora Demonului să îmi fii aproape./ Ești partea care lipsește din mine." (La ora Demonului). Autorul reușește, cu certitudine, să construiască un personaj credibil (el însuși), o siluetă ce traversează
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
toate acestea, prigoana dezlănțuită în ultima vreme împotriva emisiunilor culturale, sub pretextul tare ca fularul al "rating"-ului conține și o evidentă componentă colectivistă. Intenția de masificare, de uniformizare, de aplicare grobiană a principiului egalității (în zilele geroase de iarnă creierul suferă de frig la fel de mult ca și picioarele, dar nici un om normal nu-și pune cizme pe cap!) sunt reflexe perverse ale devastatoarei ideologii a corectitudinii politice, combinată cu terorismul ce transformă ideea "economiei de piață" în "economie de neuroni
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]
-
Kassner, explică probabil și poziția net antiintelectualistă a filosofului Keyserling, adversitatea sa față de tipul gânditorului pur, pe care îl ridiculiza susținând că ar fi exact cel reprezentat de Rodin în statuia cu aceași nume: "Un tip mărginit care-și macină creierul." Indiferența față de problematica mai mult sau mai puțin fictivă a omului abstract, adică a omului reconstruit cu mijloacele artificiale ale speculației și subordonat exigențelor pur formale ale acesteia, era la el corelatul paradoxal al acelei inteligențe de ordin superior care
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
ar fi fost interesant de urmărit acest conflict până la capăt. Multe dintre mărcile poeziei sunt deja înregistrate, dar Miruna Vlada este conștientă de delicatețea ipostazei în care se află: "scrii ca toți ceilalți/ nici nu-mi mai ostenesc retina/ sau creierul mic să te citesc/ s-a spus tot ce era de spus/ tu doar încerci să găsești sinonime/ ești o dresoare de mâna a treia/.../ în poezie trebuie să fie multă ordine/ deja poetul-crainic-de-știri s-a demodat/ în poezie e
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
vrea totuși să cumpăr/ pe cineva căruia să mă vând" sunt memorabile în ambele înțelesuri ale cuvântului, în timp ce alte versuri precum "uite așa mă apucă pe mine cheful/ de exhibiționism lingvistic/ limba ta de porc e o petală/ îți folosesc creierul ca pe un vibrator" sau "obosesc repede pentru că nu am rod. scriu cu un forceps. am o aură vineție în jurul sexului" sunt doar niște redundanțe și par clișeele poeziei scrise de fete în ultimii ani. Însă atunci când feminitatea este la fel de
Vindecarea nu aparține cuvintelor... by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11668_a_12993]
-
etaj, geamuri cu sticlă spartă și înlocuită cu hârtie albastră, impresie de părăsire și fărâmițare lentă (...) Dezolat, m-am lăsat pe vine, și atunci, deodată (pentru că o priveam acum de la înălțimea copilului de doi ani?), totul mi-a explodat în creier într-un flux orbitor de lumină. M-am ridicat, am deschis poarta și am înaintat spre ușa întredeschisă. Am urcat o răsucită scară-n spirală, la capătul căreia o ușă stacojie, enormă, mă aștepta. Am deschis-o și m-am
Ușa stacojie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11697_a_13022]
-
drepturile ei de femeie înșelată în așteptările ei. Ea este vinovata tragică. Fiindcă își asumă în mod conștient vina de a-și ucide pruncii și atinge sublimul în suferința cu care plătește pentru faptele sale. Dar judecă totul nu cu creierul, ci cu inima de femeie învinsă. Patima sa o determină să facă o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se plătea cu astfel de preț. Acest lucru o și înalță, dar în același timp o și coboară
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
tulburându-l cu gânduri și trăiri de desfrânare. Trebuie să fie cunoscute foarte bine schimbările, prefacerile și transformările 181 care au loc în interior, pentru a ști când cineva se face vinovat chiar de poluțiile avute. Oxigenarea mai slabă a creierului, ca urmare a meselor copioase, stropite și udate din belșug cu băuturi și datorată faptului că digestia celor ingurgitate solicită o cantitate mai mare de energie, slăbesc discernământul, trezvia, controlul mișcărilor trupești de către cele spirituale, favorizând rătăcirea, vagabondarea minții și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
crește, dar inima se usucă. Dacă nu ești un colos, dacă nu ai umeri de Hercule, rămîi fie fără inimă, fie fără talent". în cazul muzicii savante - fără inimă, de vreme ce creația sonoră cultă s-a instalat pletoric ori la nivelul creierului (al intelectului) ori sub centură, la nivelul senzațiilor atavice, gregare. în Evul Mediu muzica era consecința unor trăiri spirituale intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
în cazul muzicii savante - fără inimă, de vreme ce creația sonoră cultă s-a instalat pletoric ori la nivelul creierului (al intelectului) ori sub centură, la nivelul senzațiilor atavice, gregare. în Evul Mediu muzica era consecința unor trăiri spirituale intense, la înălțimea creierului, ca ecou de vrajă al dependenței de divinitate. Cîntul gregorian constituia măsura readucerii în auzul interior a efuziunilor acelor zile apuse cînd natura înconjurătoare își dezvăluia facerile nopților, facerile zilelor, și cînd lumea trăia cu pasiune taina veșniciei, crezînd nețărmurit
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
veghe și necesitate. Modernismul a cultivat, pe de altă parte, inteligențele limpezi, pe alocuri sclipitoare, dar ce este un compozitor dacă se comportă doar ca un înțelept frustrat de simțuri? Dacă este doar o părere și nu o ființă? Un creier fără suflet? Astăzi, în plină epocă postmodernă, spiritul, ca și sufletul, pare a fi o floare ce se unduie în bătaia tuturor vînturilor unui destin încărcat de ponderea ideilor de tot felul, a căror jerbă o face să se plece
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
Răzvan Petrescu Într-o scrisoare din septembrie 1919, Lenin îi scrie lui Gorki: "De fapt intelectualitatea nu este creierul națiunii, ci un căcat". Fraza aceasta vizionară a străbătut vremurile, ori s-a întins, arc peste timp ca curcubeul, ori și una și alta ca s-o regăsim peste 71 de ani mai concisă, mai elegantă, mai fermă în formula
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]