565 matches
-
mai multora (Scriitori români Dicționar, 1978). Nu vreo noutate prozodică adusese Labiș ci o dicțiune proaspătă, cuceritoare, opusă clișeizării din epocă. Un text de sorginte folclorică, Începutul, trimițând la doine și "danț", avea concomitent rădăcini naturiste: "Am strâns sănătate din cremenea neagră, / Din vâna de apă țâșnind încordat". Contacte cu Eminescu, întâlniri cu transilvănenii Coșbuc și Goga, dar și cu Arghezi, cu Baudelaire ori cu Esenin sunt detectabile în diverse moduri. Tot ce e definitoriu la "Albatrosul ucis" e produsul ultimilor
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
cel încă “nelumit”. Își pune încălțări rezistente pentru drum lung și greu, asemenea altui ipostaz al ei, din basm, în chip de fată de împărat, nevoită să pornească în căutarea iubitului misterios și să urce pe stînci cu povîrnișuri de cremene și de fier. Acolo, sus, se află castelul fantastic unde iubitul o așteaptă. Viața-moarte urcă la cer. Baba mioritică își pune și ea îmbrăcăminte neobișnuită, care se constituie într-un tip de portret specific drumețului asupra căruia s-a abătut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
imediat după război la ziarul „Ecoul” și debutează în „Rampa”, cu o cronică despre piesa Manasse a lui Ronetti-Roman; colaborează la „Fapta” și „Tribuna poporului”. Din 1947, se află în redacția noii serii a „Contemporanului”, unde semnează cu pseudonimul Mioara Cremene reportaje despre Delta Dunării. În 1950, după un diferend cu Horia Liman, este transferată ca redactor-șef adjunct la revista pentru copii „Pogonici”. Debutează editorial în 1951, cu piesa în versuri Mălina și cei trei ursuleți. Din 1954 este secretara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
1974, Allée des Brouillards-Regards sur Maurice Utrillo, 1983, Sfidarea Sfinxului-Poetul Gherasim Luca, 1994, realizat împreună cu George Astaloș). Primul volum de versuri în limba franceză Neuf + un (1980), este urmat de două scurte romane, scrise în colaborare cu fiul ei, Adrian Cremene, și semnate cu pseudonimul Doina Dor. Un al doilea volum de versuri în franceză, Poèmes byzantins (1987), câteva eseuri publicate cu prilejul bicentenarului Revoluției Franceze și o carte cu rețete tradiționale, La Cuisine de nos grandes-mères roumaines (1983), iscălită tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
1998; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mariana Sipoș), București, 2000; Întâmplări din orașele de pâclă, București, 2002. Traduceri: Heinrich von Kleist, Opere, I-II, București, 1993-1995 (în colaborare). Repere bibliografice: Dumitru Micu, Mioara Cremene, „Adevărul și inima”, GL, 1964, 17; V. Ștefan, „Adevărul și inima”, ST, 1964, 11; Mădălina Nicolau, „Adevărul și inima”, VR, 1965, 9; Dumitru Solomon, „Versuri de spus cu ghitara”, GL, 1967, 42; Guy de Bosschère, Mioara Cremene, „Journal des poètes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
Dumitru Micu, Mioara Cremene, „Adevărul și inima”, GL, 1964, 17; V. Ștefan, „Adevărul și inima”, ST, 1964, 11; Mădălina Nicolau, „Adevărul și inima”, VR, 1965, 9; Dumitru Solomon, „Versuri de spus cu ghitara”, GL, 1967, 42; Guy de Bosschère, Mioara Cremene, „Journal des poètes”, 1979, 7; Geo Vasile, „De-atâta greutate pleoapa mi-e concavă”, „Baricada”, 1995, 9; Ileana Berlogea, „Penthesileea la Troia”: mit și actualitate, CRC, 1997, 2; Opriță, Anticipația, 433-436; Manolescu, Enciclopedia, 211-212. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286482_a_287811]
-
Macarovici, 1949). Coloana stratigrafică este continuată de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier II. între Călărași și Brăila — un sector cu luncă extinsă la peste 10 km în care, la exterior, sunt brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce permite pătrunderea dinspre mare a
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
are și sensul de „întăritură, fortificație din lut și lemn“), Troianul (apelativul romînesc troian desemnează o întăritură primitivă, constituită dintr-un val de pămînt, pentru a se opri ata cul năvălitorilor), Comorele, Rîpa cu Galbeni, Grîu Ars, La Blid, Coasta Cremenii, Cremenișu (care semnalează „comori“, pietre, cioburi, grîu carbonizat etc., rămase printre ruinele cetăților și satelor distruse de populațiile migratoare), Orăștie (care pare a fi format, în ultimă instanță, de la apelativul oraș, în perioada în care pe valea respectivă exista o
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
se nască, în schimb lecturile lunare ale „cenaclului” s-au permanentizat. Au început să-l frecventeze, cu o oarecare regularitate, atât Mircea Eliade, Vintilă Horia, Ștefan Lupașcu, Horia Stamatu, cât și Alexandru Ciorănescu, Sanda Stolojan, Alexandru Vona, Basarab Nicolescu, Mioara Cremene, Victor Cupșa, Aurora Cornu, Matei Cazacu. După 1980, acestora li s-au adăugat Paul Goma, Nicolae Balotă, Bianca Balotă, Alexandru Niculescu, Cicerone Poghirc, Ioan Petru Culianu, Ilie Constantin, Florica Dimitrescu, Bujor Nedelcovici, Matei Vișniec, Nicolae Breban, Mircea Iorgulescu. În trecere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286163_a_287492]
-
calității probei de prund "adus din apa Prutului de d<umnea>lui căminarul Vasile Gafencu", în vederea reparării drumurilor publice, semnând la 18 februarie 1852 jurnalul încheiat de o comisie inginerească și garantând valoarea deosebită a rocii, grație elementelor sale componente: cremene, cuarț și feldspat, "care, cel din urmă preciza el -, aduce o grabnică legătură celorlalte două materialuri"13. Tot în domeniul edilitar-gospodăresc mai este de semnalat proiectul mai vechi al lui Carol Mihalic de Hodocin pentru înființarea, în capitala Moldovei, a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
că suntem într-unul singur doi,/ Împreunați pe viață din două firi străine/ Prin șubreda urzeală de aer dintre noi.// Sunt umbra ta, de-a pururi de om nedespărțită,/ Cu linia schițată aceeași de contur,/ Pe pulberea fierbinte și-n cremenea tocită,/ Ca un păianjen negru ce-ți umblă împrejur./ Sunt peticul de noapte dat ție din născare,/ Și ies și intru-n tine în zori și în amurg./ Din mine vii și-n mine te-ntorci în bezna mare,/ Firimițată-n
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
puls de om în mers, Ca viața ănsăși clocotind în vers, Ca pasul vremii care s-a născut. Dar nu cioplit în piatra de granit, Nici în pereții cenușii de stânci, Ci-n carnea mea, în rănile adânci Și-n cremenea cuvântului cioplit... Să simt în el a pulsului cadență Ce-au prins-o din amnare, din trecut, Strămoșii neștiuți ce i-am avut, În ea să torn a gândului esență 957. Actul creator nu poate exista înafara societății. Abilitatea de
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mândresc muzeurile Europei, la noi se găsesc în toate părțile [...]. Țara noastră nu e mai puțin avută în asemenea obiecte decât țărele ce am citat. Care român, care locuitor de țară n-a dat o dată măcar preste o custură de cremene lungă, preste un topor de piatră, preste un buzdugan de piatră, preste o piatră rotunzită pentru praștie, preste un obiect oarecare lucrat de piatră? Cine a zgâriat puțin pământul, pre la vreo cetate dacă în munții noștri, pre malurile gârlelor
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din timpuri vechi atât de daci cât și de romani. O roată de moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de fag Întărite cu cremene, puse În dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era Îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
moară obișnuită mișca câteva baterii de lemn, alcătuite fiecare din câte trei pisăloage. Minereul fărâmițat manual (“părăclit”) cu ciocanul era așezat În blocuri de fag Întărite cu cremene, puse În dreptul fiecărui pisălog, prevăzut la capătul de jos cu saboți de cremene sau de fier. Șuvoiul de apă, ce era Îndeobște abătut dintr-un pârâu apropiat, mișca roata, iar fusul acesteia, cu ajutorul unor zimți, ridica și lăsa În voie pisăloagele să cadă În blocul de fag cu minereu. Măcinatul și spălatul minereului
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
omul și spiritismul Istoria omenirii cuprinde etape evolutive strâns legate de utilizarea mineralelor și rocilor Încă din perioada existenței ultimilor ghețari pe continente. În Paleolitic (”epoce pietrei cioplite”) omul cunoaște și Începe să utilizeze piatra, În mod deosebit silexul și cremenea (cuarțitul), confecționându-și unelte și arme pentru vânătoare. Acum apar primele obiecte decorative cum sunt ornamentele obținute din silexuri găurite. În Neolitic (”epoca pietrei cioplite și șlefuite”, acum cca 100000 de ani) omul Începe să descopere utilitatea și altor roci
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
un text cu titlul “Vietățile pădurii” TESTUL NR. 6 1. Citește cu atenție textul: Și deodată clipiră candele verzi de licurici în două șiraguri și văzu pajiștea de flori deschisă către un perete de stâncă, fără zgomot, o ușă de cremene se mișcă și se dădu la o parte, și din întuneric de peșteră apăru o arătare. 2. Formulează ideea principală a textului: 3. Desparte în silabe cuvintele: licurici, parte, deschisă, zgomot. 4. Găsește pluralul următoarelor substantive: ou, mahala, burier, ghid
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
viața umană. Sau inumană. Haiku-ul nu este expunerea discursivă pe care am făcut-o eu mai sus. Stilistic, el nu face nici afirmațiile, și nici comparațiile de care m-am folosit eu. El dă cititorului numai un succint instrumentar: cremenea, amnarul și iasca. Închipuirea lui trebuie să știe să le mînuiască, să le ciocnească pe primele pentru a isca scînteia care să aprindă mocnit iasca ironiei. Plouă cu soare De cum am Înregistrat poemul de mai jos În concurs, m-am
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Bratu, „Moștenirea”, GL, 1955, 12; Ion Oarcăsu, Proza lui Petru Vintilă, ST, 1955, 12; H. Zalis, Evoluția unui nuvelist, O, 1957, 7; Nicolae Mărgeanu, Sentiment și emoție, TR, 1957, 16; Mircea Tomuș, Un mod al realismului, ST, 1957, 6; Mioara Cremene, „Eroul necunoscut”, CNT, 1957, 26; Georgeta Horodincă, Un erou care ar putea fi al zilelor noastre, CNT, 1957, 26; Georgescu, Încercări, II, 108-111; Teodor Vârgolici, „Linia vieții”, „Scânteia tineretului”, 1959, 3 040; I.D. Bălan, „Linia vieții”, LCF, 1959, 11; Valeriu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
tub, sifon; formațiune anatomică în formă de U" (cf. gr.σίφω, -νωνος s.m.; lat. sipho, -onis s.n. "sifon, pompă de incendii): med. ro. sifon s.n. (cf. fr. siphon s.m.; en. siphon); silic(o)-/silici- "siliciu" (cf. lat. silex,-icis s.m. ,,cremene, piatra tare"): med. ro. silicoză s.f. (cf. fr. silicose s.f.; en. silicosis); simbolo- "simbol"- în psihopatologie etc. (cf. gr. σύμβολον, -ου s.n. "contract; marcă; semn; auspiciu): med. ro. simbol s.n. (cf. fr. symbole, s.m.; en. symbol); sinus(o)- "cavitate" (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
al cărei consiliu de conducere face parte, coordonând secțiunea dedicată României. Alături de povestirile din Surâs interzis, S. este autoare a romanului Mersul pe ape (1996), a unei incitante cărți-document - Dosarul „Marin Preda” (1999), a unui volum de interviuri cu Mioara Cremene - La ce folosește Parisul? (2000), precum și a unor traduceri. Se poate spune că încă de la început scriitoarea își dovedește calitățile ce o vor impune: dezinvoltură stilistică, coerență ideatică, finețe a analizei, capacitate de a descoperi în gesturi aparent banale semnificații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
S. nu avansează un răspuns decis asupra cauzelor morții scriitorului (comă alcoolică, asasinat, sinucidere), ci readuce în discuție, după aproape două decenii, cauzele dispariției lui Marin Preda, încă neelucidate. Textul din La ce folosește Parisul? e o convorbire cu Mioara Cremene, în care partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
partenerele se definesc, în cele mai multe cazuri, ca participante egale la discuție. O calitate esențială a cărții vine din aceea că intervievata a fost martora sau protagonista multor evenimente. Stabilindu-se în Franța la sfârșitul anilor ’60 ai secolului trecut, Mioara Cremene a avut șansa ca până la plecarea din țară să cunoască îndeaproape scriitori de marcă ai epocii, pe care S. o stimulează cu pricepere să îi evoce, fie cu nostalgie, fie cu unele resentimente, în funcție de subiectivele „afinități elective”, dar și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]
-
subiectivele „afinități elective”, dar și de comportamentul moral și social al unora. SCRIERI: Surâs interzis, București, 1982; Mersul pe ape, București, 1996; Dosarul „Marin Preda”, Timișoara, 1999; La ce folosește Parisul? Evocări și dileme din exil (în colaborare cu Mioara Cremene), București, 2000. Traduceri: Maria Zambrano, Confesiunea - gen literar, Timișoara, 2001; Mario Vargas Llosa, Sărbătoarea țapului, București, 2002 (în colaborare cu Luminița Răuț); J.[uan] J.[esús] Armas Marcelo, Precum în cer, așa și la Havana, București, 2003. Repere bibliografice: Voicu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289703_a_291032]