1,151 matches
-
la chitară de Bogdan Găzdac. Nașterea Mântuitorului a fost sărbătorită prin interpretarea de colinde de către Iulia Dragomir, poetă, profesor de limba română la Colegiul Național „Virgil Madgearu”, Ploiești, recitarea de către Nelu Stan a poeziei „Colind” de Nichita Stănescu, a poemului „Crenguță verde de brad”, scris de un rapsod popular din comuna Vadul Părului și recitarea de poezii proprii de către poeta Emilia Dragomir. Profesori, poeți, instrumentiști, membri ai trupelor de teatru ne-au oferit o incursiune literară de la mitologie/folclor, scriitori clasici
SERATA LITERARĂ „ATITUDINI”, PLOIEŞTI, DECEMBRIE 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1450374372.html [Corola-blog/BlogPost/366349_a_367678]
-
vârste: 7-10 ani, 18-20 ani, peste 20 ani. Este format din soliști și dansatori. În repertoriu au sârbe, bătute moldovenești autentice din Valea Siretului, din zona Cernăuți - Bucovina: “Bătrâneasca”, “Ardeleanca”, “Coasa”, “Hora din Pătrăuți”. La festival a fost interpretat cântecul “Crenguță verde de brad”, specific zonei, din repertoriul artistei emerite, Iliuță Maria, originară din Cernăuți. Membrii ansamblului poartă costume din care unele sunt vechi de peste 100 de ani. Costumul fetelor se compune din: cătrincioare, cămeșoi, bondiță ornamentată cu flori de câmp
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1440852787.html [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
civilizație, rupt de foame, de familie, de tot ce înseamnă confort modern, mâncare la promoție, bere la PET, bancomate și minute gratuite. Din plictiseală, individul rătăcit în junglă, simulează o vânătoare pentru masa de seară, iar de foame ronțăie o crenguță cu rol de grisină. Și dacă tot e în scenă, poate roade la întâmplare un cablu, un carton din decor, etc. Pe acest fond cu miros de senzațional, apare cu viteză de emisiune, Știrică- reporter tv, direct în habitatul lui
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lic%C4%83_barbu/canal [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
civilizație, rupt de foame, de familie, de tot ce înseamnă confort modern, mâncare la promoție, bere la PET, bancomate și minute gratuite.Din plictiseală, individul rătăcit în junglă, simulează o vânătoare pentru masa de seară, iar de foame ronțăie o crenguță cu rol de grisină. Și dacă tot e în scenă, poate roade la întâmplare un cablu, un carton din decor, etc.Pe acest fond cu miros de senzațional, apare cu viteză de emisiune, Știrică- reporter tv, direct în habitatul lui
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lic%C4%83_barbu/canal [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
gât o nouă cheie. Amărâtă, se ridică din iarbă, sprijinindu-se cu mâna de trunchiul copăcelului la umbra căruia se așezase. Simți o lovitură mică în creștet și ridică privirea spre crengile subțiri, coborâte până la nivelul ei. Încremeni. Pe prima crenguță, în bătaia blândă a vântului, se legăna ca un medalion prețios, cheia, suspendată de panglica roșie. Secvențele pierdute îi țâșniră în memorie luminoase, făcând-o să plângă din nou. Agățase cheia în copăcel, așa cum își agățaseră ceilalți copii lucrurile. O
CHEIA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1458799473.html [Corola-blog/BlogPost/373325_a_374654]
-
roș ca mărțișoare, Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase. Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri: E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare; Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeri Primesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare. Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă, Când zilele tot urcă scara spre naltul bolții către soare, Iar nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă, În
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
roș ca mărțișoare,Dospește-n abur blând pământul prevestind holdele mănoase.Parfumuri ce vor fi să vină se-nrourează-n fragezi lujeri:E-o așteptare dulce-n aer purtată-n vântul ca o boare;Cu „simț a vară” pițigoii, de pe crenguțele de sângeriPrimesc din smalțul cel albastru surorile lor călătoare.Se pregătește firea toată să se preschimbe-n haină nouă,Când zilele tot urcă scara spre naltul bolții către soare,Iar nopțile rodesc miresme în boabe proaspete de rouă,În care
STELUȚA CRĂCIUN by http://confluente.ro/articole/stelu%C8%9Ba_cr%C4%83ciun/canal [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
nu afunda* împărce-n postata-n două, Apa să nu îmbălțască, ge-n vară mult o să plouă. Implantă s-o ciuhă-n cale cu o mână ge păiușă Și să vadă ge geparte, pa-ci nu-i mai cărărușa! Cucu” cântă la fețâie pa crenguța ge alun Faină-i viața pa la sace, n-am cuvince să vă spun! Fețâie - în fața soarelui; doșcină - loc la miazănoapte; greșuri - brazda neîntoarsa; tășcuța - coș mic împletit din pănușe de porumb; adălmașu” în uiaga - recompensă, răchie în sticlă; leci
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1490819584.html [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
un car tras de patru boi. Tăiau crengi de salcie înflorită și le prindeau cu funiile la loitre. Crengile, frumos arcuite și împletite la vârfuri formau pe car un coviltir mare . Pe la loitre, spițele roților și jugul boilor, flăcăii agățau crenguțe de liliac înflorit. Acest car cu coviltir de salcie înflorită și împodobit cu flori de liliac era „GOVIA” flăcăilor, cu care veneau în sat, cântând și chiuind. În car erau erau și lăutarii, cu clarinet, viori, țambal și tobă. Cântecele
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1429546517.html [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
Cum vremea e capricioasă La început de april Un frig nemilos se lasă Din senin, venit tiptil. Deși are crengi ciuntite Pădurea-i plină de viață De sub straturi putrezite Răsar smocuri de verdeață Se simte pământul reavăn Freamăt surd mișcă crenguțe Cupidon trezit din leagăn A vânat trei vrăbiuțe. ZI DE CRĂCIUN Cer de plumb în ziua mare Chiar ziua lui Moș Crăciun Care stă în așteptare Să primească un zăbun Un zăbun de nori cu ploaie Ori măcar fulgi de
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Virgil_ciuca_poeme_newyorke_virgil_ciuca_1391399052.html [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
Spărgeam și sâmburii între dinți. Dar gustul lor era nespus de dulce fiindcă aveau gustul copilăriei. Și nu ne-am îmbolnăvit unul de la celălalt. Dimpotrivă, dobândeam energie unul de la celălalt, întărită seara, în fața porții, la celebrul foc din frunze și crenguțe, foc ce avea menirea, în afară de fumul gros care se înălța, înecându-ne, să alunge țânțarii. Toate poveștile depănate de Zonia Grecu, erau din basmele românești, din Petre Ispirescu, Ion Creangă sau născocite de ea. Le știu și acum. Ionel, fratele
PICNIC ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Picnic_in_cimitirul_eternitatea_cezarina_adamescu_1335682103.html [Corola-blog/BlogPost/362043_a_363372]
-
de crengi povestea cum de a ajuns să aibă un singur ram. Cu mulți ani în urmă, în Noaptea de Ispas, crengile i-au fost rupte de niște bărbați ce-și ziceau fântânari. Mai târziu a aflat că fântânarii folosesc crenguța de alun pentru a descoperi izvoarele unde urmau să fie săpate fântâni. Bunicul a completat această poveste cu faptul că și zânele folosesc nuielușa de alun, dar și vracii. În noaptea aceea, eu însămi am văzut feciori și fete ce
ÎNĂLŢAREA DOMNULUI-TRADIŢII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1401348124.html [Corola-blog/BlogPost/357518_a_358847]
-
Acasă > Poeme > Meditație > POVESTEA UNUI COPAC Autor: Remus Strugar Publicat în: Ediția nr. 1870 din 13 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Povestea unui copac În anii cei dintâi copacul nu era decât o tulpină firava cu câteva crenguțe și o duzină de frunze . Fiind un pom solitar , el creștea în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 by http://confluente.ro/remus_strugar_1455318433.html [Corola-blog/BlogPost/342658_a_343987]
-
un mizilic să sară gardul și din trei pași de campion republican la triplusalt era, deja, în vârful cireșului. Eu m-am învârtit pe lângă gard, dar nu reușeam să-l escaladez nici în ruptul capului. Costel mi-a aruncat câteva crenguțe pline cu cireșe. O bunătate! Mari, cărnoase și parfumate. Am pus mâna pe mânerul porții, așa, într-o doară. Poarta era deschisă...! M-a pufnit râsul, știind cum sărise Costel gardul. Mai greu mi-a fost să mă urc în
FIICA DIAVOLULUI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Fiica_diavolului.html [Corola-blog/BlogPost/371264_a_372593]
-
să ți-o bage pe gât: “Hai, guriță mare, mai ia o linguriță! Hai, ca, daca nu papi, ți-o mănâncă Gigel. Vrei să se facă el mare și tu să rămâi mic?”, “Mmmm, ce bun e mirosul asta de crenguțe de brad, ia musca să vezi cum e! Așa. Stai să te șterg un pic la botic, ca ți-a curs pe langă. Aoleeoo, ce faci, scuipi? Nu-i frumos! Dacă mai faci o dată, mă supăr, să știi. Hai, ca
De Craciun, tragem pe nas bucurie si ne injectam cozonaci in vene by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20173_a_21498]
-
cadou la cununia ei acum 20 de ani, parcă Fram scrie pe el. Și tot așa, toata stradă lor și-a scos vechiturile la poartă, să le ia primăria. Se mai necăjește nea’ Ion primăvară, când își greblează grădină de crenguțele rupte peste iarnă, ca nepoții vecinilor împrăștie peste tot numa pungi și “ambalaje” de-alea moderne și colorate. Dar le strânge într-un sac și marțea le pune la poarta că vine tractoru’ de la primărie. Se gândea într-un timp
“Ecologică contra” by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82800_a_84125]
-
Mult mai sexy și mai generator de adrenalină e să vă suiți în el. Puteți aborda o grămadă de poziții, odată cocoțați în copac, de la atârnatul de-o ramură cu capul în jos, până la a vă alerga de pe-o crenguță pe alta, ca maimuțele, într-un splendid și antrenant preludiu. Cât despre protecție, n-ar fi mișto să renunțați la ea chiar cu această ocazie? N-ar fi dulce de tot să-i puteți spune copilului dumneavoastră, peste 20 de
Adevăratele sfaturi pentru sex în aer liber by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20601_a_21926]
-
toleranțelor, * să fie curați, practic fără materii străine vizibile, * să nu fie atacați de insecte, acarieni sau alți paraziți, * să nu aibă mucegai, * să nu aibă boabe verzi și/sau să nu fie insuficient dezvoltați, * să nu aibă bucăți de crenguțe, * să nu aibă codițe, cu excepția strugurilor din soiul muscatel, * să nu aibă boabe stricate (pentru strugurii uscați fără semințe, leziunile mecanice normale rezultând din operații normale de scoatere a semințelor nu sunt considerate "stricăciune"), * să nu aibă cristale de zahăr
jrc4298as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89463_a_90250]
-
strugurii de Corint. 4. Dispoziții referitoare la toleranțe Toleranțele referitoare la calitate admise în fiecare pachet pentru produsele neconforme cu cerințele categoriei indicate sunt următoarele: FĂRĂ SÂMBURI Defecte admise Toleranța la fructele cu stricăciuni % în greutate În număr Bucăți de crenguțe (pe kg) - 2,00 Codițe (%) - 5,00 Boabe verzi și/sau insuficient dezvoltate 4,00 Procent de boabe cu sâmburi în loturi cu soiuri fără sâmburi 1,00 Mucegai 4,00 - Atacați de insecte 1,00 - Boabe stricate 5,00
jrc4298as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89463_a_90250]
-
4,00 - Atacați de insecte 1,00 - Boabe stricate 5,00 - Cristale de zahăr 15,00 - Materii vegetale străine 0,03 - Impurități minerale 0,01 - CU SÂMBURI Defecte admise Toleranța la fructele cu stricăciuni % în greutate În număr Bucăți de crenguțe (pe kg) - 2,00 Codițe (%) - 5,00 Boabe verzi și/sau insuficient dezvoltate 2,00 - Mucegai 4,00 - Atacați de insecte 1,00 - Boabe stricate 5,00 - Cristale de zahăr 15,00 - Materii vegetale străine 0,03 - Impurități minerale 0
jrc4298as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89463_a_90250]
-
00 - Atacați de insecte 1,00 - Boabe stricate 5,00 - Cristale de zahăr 15,00 - Materii vegetale străine 0,03 - Impurități minerale 0,01 - STRUGURI DE CORINT Defecte admise Toleranța la fructele cu stricăciuni % în greutate În număr Bucăți de crenguțe (pe kg) - 1,00 Codițe (%) - 3,00 Boabe verzi și/sau insuficient dezvoltate 1,50 - Mucegai 4,00 - Atacați de insecte 1,00 - Boabe stricate 3,00 - Cristale de zahăr 15,00 - Materii vegetale străine 0,03 - Impurități minerale 0
jrc4298as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89463_a_90250]
-
1 Anexa 2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei județului Ilfov Descrierea stemei: Stema județului Ilfov, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite. În partea dreaptă, pe fond ro��u, se află o crenguță cu frunze de stejar și cu două ghinde, de aur. În partea stângă, pe fond roșu, se află un lotus așezat pe o frunză, de aur. În partea centrală, pe fond albastru, terminat în partea de sus în unghi ascuțit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181546_a_182875]
-
aur. În partea centrală, pe fond albastru, terminat în partea de sus în unghi ascuțit, se află silueta unei biserici de argint, văzută din față, cu un singur turn și cu 6 arcade deasupra ușii de intrare. Semnificațiile elementelor însumate: Crenguța de stejar semnifică vechiul Codru al Vlăsiei, iar stejarul reprezintă simbolul trăiniciei, puterii și longevității, fiind asociat cu ideea de înălțime, de ridicare spre cer. Lotusul simbolizează flora salbei de lacuri care se află în județul Ilfov, fiind ocrotit de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181546_a_182875]
-
dintr-un scut triunghiular cu marginile tăiate rotunjit. În partea superioară, în câmp albastru, se află o formă muntoasă verde, cu trei vârfuri, având la bază o bandă undată de argint. În vârful scutului, în câmp argintiu, se află o crenguță verde de alun cu trei frunze și trei alune de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Forma muntoasă reprezintă Munții Gurghiului și vârful Zăspad. Banda undată de argint semnifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192798_a_194127]
-
alun cu trei frunze și trei alune de aur. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Forma muntoasă reprezintă Munții Gurghiului și vârful Zăspad. Banda undată de argint semnifică râul Mureș. Crenguța de alun este specifică pentru vegetația zonei, determinând denumirea localității - Aluniș. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.2 Anexa 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Bahnea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192798_a_194127]