272 matches
-
războiului, Grecia a fost obligată să cedeze unele teritorii de-a lungul graniței nordice a Tesaliei și să plătească o mare despăgubire de război, care avea să apese ca o grea povară pe umerii economiei elene. În același timp, „chestiunea cretană” a rămas nerezolvată. Marile Puteri (Regatul Unit, Franța, Imperiul Rus și Regatul Italiei) au încercat să impună ceea ce ele au crezut a fi soluția ideală a problemei aflate în conflict: Creta a fost proclamat un stat autonom, cele patru puteri
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
a aflat la conducerea Greciei, teritoriul țării s-a extins foarte mult în timpul Războaielor Balcanice din 19121913, prin alipirea Epirului de sud, Cretei și sudului Macedoniei la Grecia. Venozelos se născuse și fusese educat în Creta. Încă din perioada sa cretană, Venizelos era un politician influent nu doar în insulă, dar și în Grecia continentală. El a fost inițiatorul unor reforme sociale, militare și administrative, care au avut ca rezultat obținerea succeselor din Războaiele Balcanice. Victoria Aliaților a părut că va
Megali Idea () [Corola-website/Science/320575_a_321904]
-
incapabli să conducă țara. Ei au căutat un lider politic experimentat, preferabil un antimonarhist, care să nu fi fost legat de vechiul sistem politic elen. Persoana care a corespuns criteriilor de selecția a ofițerilor a fost Eleftherios Venizelos, un politician cretan remarcabil, care avusese conflicte cu regentul insulei, prințul George, confirmând prin acestea poziția antimonarhistă și liberală. Odată cu sosirea lui Venizelor, Liga a încetat să mai aibă o poziție importantă pe scena publică, iar politicianul cretan a ajuns să domine rapid
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
fost Eleftherios Venizelos, un politician cretan remarcabil, care avusese conflicte cu regentul insulei, prințul George, confirmând prin acestea poziția antimonarhistă și liberală. Odată cu sosirea lui Venizelor, Liga a încetat să mai aibă o poziție importantă pe scena publică, iar politicianul cretan a ajuns să domine rapid viața politică elenă. Guvernul condus de el a pus în practică o serie de reforme, prea multă vreme întârziate, inclusiv proclamarea unei noi constituții în 1911. El a stabilit însă o relație strânsă cu regele
Schisma Națională () [Corola-website/Science/320749_a_322078]
-
două culturi s-au descoperit în jur de 340 piese, dintre care 244 sunt din aria Gârla Mare. S-au descoperit în această perioadă și topoare miniaturale din lut (topoare-ciocan sau securi duble).Toporul dublu- labrys-ul- este frecvent în lumea cretană și miceniană unde apare, cel mai adesea, în complexe de cult și morminte (mormântul toporului dublu de la Knossos), mai rar în complexe profane. În spațiul micenian are dimensiuni diferite, de la forme miniaturale până la forme uriașe, de 1,20 de metri
Epoca bronzului pe teritoriul României () [Corola-website/Science/321904_a_323233]
-
Prefectul otoman al Menemenului, Kemal Bei, și șase jandarmi care îl păzeau au fost asasinați de soldații greci, în dimineața primei zile. Aceasta a fost evenimentul declanșator al unei serii de atacuri împotriva populației civile din Menemen executate de către brigada cretană și o serie de complici locali, membri ai minorității elene din regiune. Numărul victimelor din rândul populației turce a orașului ucise doar în ziua de 17 iunie variază între 200 de persoane (în conformitate cu raportul din octombrie 1919 al Comisiei interaliate
Masacrul de la Menemen () [Corola-website/Science/323200_a_324529]
-
inclusiv preoții considerați capii răscoalei, a fost executat. În ciuda represiunilor dure, elenii nu au cedat și sultanul Mahmud al II-lea a fost forțat să ceară ajutorul vasalului său, Muhammad Ali al Egiptului, căruia i-a promis stăpânirea asupra pașalâcului cretan. Pe 28 mai 1822, o flotă egipteană de 30 de vase de război și 84 de transport sub comanda ginerului lui Mhemed, Hasan Pașa, a intrat în portul Souda. După debarcarea trupelor, Hasan Pașa a trecut imediat la represalii sângeroase
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
mobilizat 3.000 de oameni la Gergeri pentru a-i înfrunta pe soldații lui Hussein. Cretanii au fost înfrânți de otomanii mai numeroși și mai bine organizați în bătălia de la Amourgelles de pe 20 august 1823. Până în primăvara anului 1824, rezistența cretanilor fusese restrânsă la câteva zone montane izolate.. În vara anului 1825, gurupuri de cretani care au însumat între trei și patru sute de oameni, s-au reîntors pe insulă, după ce luptaseră împotriva otomanilor în Peloponez. Aceștia au dat un nou imbold
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
Aceast proces implică pierderea controlului asupra mării și amenințarea unui inamic extern, poate Cretă minoică. În a treia fază, influența Cretei a fost puternică, fiind stabilite așezări pe litoral (Milos-Filakopi I, Păros, Amorgos, Thera), constituind centre de conduită al comerțului cretan. În perioada următoare, care a acoperit prima jumătate a mileniului III, numită perioadă Mijlocie a Cicladelor (2000-1550 î.en.), s-au dezvoltat noi așezări coastale că Melos (Filakopi ÎI), Păros (Paroikia), Kea ( Agia Irini), Thera, Therasia, Delos, Tinos, Syros, Sifnos
Civilizația cicladică () [Corola-website/Science/330590_a_331919]
-
2000 de peltaști sub comanda lui Socrate Boețianul, 25,000 de falagiți înarmați cu sarise sub comanda lui Andromachus Aspedianul și Ptolemeu, fiul lui Thraseas, 8,000 de mercenenari greci sub comanda lui Phoxidas Aheul și 3,000 de arcași cretani și neo-cretani sub comanda lui Cnopias din Allaria și a lui Philo Cnossianul. Deasemeni, el mai avea 3,000 de libieni sub comanda lui Ammonius Barcianul și 20,000 de egipteni sub comanda ministrului său principal, Sosibus, ce fuseseră antrenați
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
avea în total 70,000 de infanteriști, 5,000 de călăreți, precum și o forță de 73 de elefanți nord-africani. Flancul stâng ptolemaic era ocupat de Polycrates alături de cavaleria de sub comanda sa. Între el și falaga din centru se aflau arcașii cretani, aflați lângă cavalerie, și hypaspiștii, ce asigurau extrema stângă a falangei. Falanga din centru începea cu mica unitate de libieni în stânga, grosul trupelor greco-macedonene în centru și cei 20,000 de egipteni în dreapta. Flancul drept continua apoi cu mercenarii greci
Bătălia de la Rafia () [Corola-website/Science/328602_a_329931]
-
sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau pisică sălbatică cretană ("Felis silvestris cretensis"), precum și un gasteropod ("Alopia plumbea doftanae") endemic pentru România. Flora protejată a sitului are în componență arbori: brad argintiu ("Abies alba"), zadă ("Larix decidua") și ierburi cu specii de: brâncuță ("Rorippa islandica"), orhidei cu specii de "Herminium
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
1574-1577, de-a lungul pereților laterali și un amvon realizat de Giovanni Grapiglia din 1597. În fața amvonului se află cenotaful arhiepiscopului Gabriele Seviros de Filadelfia, care a murit în 1616, o lucrare timpurie a arhitectului Baldassare Longhena din 1619. Pictorul cretan Mihail Damaskinos a pictat cea mai mare parte a iconostasului și cupola bisericii în frescă cu "Judecata de Apoi" (1589-1593), în timp ce Emanuele Tzane-Buniales, preot și hagiograf din insula Creta, a pictat frescele sfinților Simeon și Alipie, pustnici ascetici, deasupra pilaștrilor
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
veche icoană păstrată în biserică. Iconostasul a fost realizat de meșterii Kyprios, Tommaso Bathas, Benedetto Emporios și Mihail Damaskinos. El conține decorațiuni de marmură, iar majoritatea picturilor (sfinții și cele douăsprezece praznicuri împărătești de pe arhitravă) au fost realizate de pictorul cretan Mihail Damaskinos. Iconostasul este surmontat de un "Hristos Pantocrator" al unui anonim bizantin, datând de la sfârșitul secolului al XIV-lea și amplasat în centru și de o serie de picturi ale școlii grecești din secolul al XVIII-lea de o
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
Zorba Grecul, cunoscut și sub titlurile Alexis Zorba și Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas, (în , în traducere ad-literam " Viața și peripețiile lui Alexis Zorbas") este un roman existențialist scris de autorul cretan Nikos Kazantzakis și publicat pentru prima oară în 1946 de Editura Dimitrakos din Atena. El descrie relația specială de prietenie care se formează între un tânăr intelectual grec care încearcă să scape de viața sa monotonă și plictisitoare prin luarea
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Anagnostis și a lui Kondomanolios, proprietarul cafenelei locale, și sunt găzduiți la hanul lui madame Hortense, care era alcătuit din câteva cabine de baie vechi, lipite unele de altele. Naratorul își petrece duminica plimbându-se pe malul mării, admirând peisajul cretan care îi amintește de "„o proză de bună calitate: bine lucrat, sobru, lipsit de înflorituri inutile, viguros și reținut”" și citind din "Divina Comedie" a lui Dante. Reveniți la han pentru cină, cei doi tovarăși o invită pe madame Hortense
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
fost falimentară, iar cei doi bărbați s-au despărțit în septembrie 1917. Zorbas s-a îndreptat către Halkidiki și apoi în Serbia, iar Kazantzakis a plecat în Elveția, unde a fost găzduit timp de aproape un an de prietenul său cretan Yannis Stavridakis, ce fusese numit consul al Greciei la Zürich. Legătura dintre Zorbas și Kazantzakis nu s-a întrerupt, iar fostul miner i-a mai adresat câteva scrisori „pline de pitoresc” fostului său asociat de afaceri. Primul ministru Eleftherios Venizelos
Zorba Grecul (roman) () [Corola-website/Science/336724_a_338053]
-
Greciei și Imperiul Otoman. Cauza imediată a reprezentat-o disputa cu privire la statutul provinciei otomane Creta, a cărei populație în majoritate greacă își dorea mult unirea cu Grecia. În ciuda victoriei militare otomane decisive, a fost înființat în anul următor un stat cretan autonom sub suzeranitate otomană (ca urmare a intervenției postbelice a Marilor Puteri), ce a fost condus de prințul George al Greciei și Danemarcei în calitate de primul Înalt Comisar. Acesta a fost primul război al Greciei după Războiul de Independență din 1821
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
al insulei Creta, dar încercarea lui Karatheodori de a implementa acordul a fost întâmpinată cu furie de către populația musulmană de pe insulă și a condus la noi ciocniri între comunitățile greacă și turcă în 1896 (comunitatea turcă era formată din greci cretani care se convertiseră la islamism). Pentru a potoli tulburările, otomanii au trimis întăriri militare, în timp ce voluntari greci au sosit pe insulă în sprijinul populației grecești. În același timp, flotele Marilor Puteri au patrulat prin apele teritoriale ale Cretei, ceea ce a
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
s-au diminuat. Violențe între cele două tabere au reizbucnit în ianuarie 1897 pe măsură ce ambele părți încercau să-și consolideze puterea. Cartierul creștin din Chania a fost incendiat, iar mulți localnici au cerut ajutor flotelor străine ancorate în afara orașului. Revoluționarii cretani au declarat începerea luptei pentru independență și pentru unirea cu Greciai. Primul ministru grec Theodoros Deligiannis a fost supus unor critici acerbe de către adversarul său Dimitrios Rallis din cauza presupusei sale neputințe de a gestiona problema. Demonstranții din Atena i-au
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
grec Theodoros Deligiannis a fost supus unor critici acerbe de către adversarul său Dimitrios Rallis din cauza presupusei sale neputințe de a gestiona problema. Demonstranții din Atena i-au acuzat pe regele George I și pe membrii guvernului de trădare a cauzei cretane. Societatea Națională, o organizație naționalistă și militaristă care s-a infiltrat în armată și administrație la toate nivelurile, a susținut necesitatea unei confruntări imediate cu otomanii. Pe 25 ianuarie 1897 au plecat spre Creta primele nave de transport a trupelor
Războiul Greco-Turc (1897) () [Corola-website/Science/336756_a_338085]
-
intelectuale putând fi citite pe blogul . Poezie: Pharmakon, 1989; Căutarea căutării,1990, Premiul pentru poezie al USR;Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, 1999;Apariția, dispariția și eternitatea Eonei, 2005 (antologie 1978 - 2005), Povești filosofice cretane și alte poezii din insule, 2012; Un taur în vitrina de piatră, 2013 (antologie 1978 - 2012), Poemele din zorii amurgului, 2017, Opera poetică (în curs de apariție, 2017). Proză: Check Point Charlie. Șapte povestiri fără a mai socoti și prefața
Liviu Antonesei, la „Întâlnirile SpectActor” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105519_a_106811]