554 matches
-
G. Downey, „The Perspective of the early Church Historians”, în Greek, Roman and Byzantine Studies 6 (1965), pp. 57-70; G.F. Chesnut, The first Christian Histories, Eusebius, Socrates, Sozomen, Theodoret and Evagrie, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, „Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici”, în ***, La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului de la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, „Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The First Christian Histories, cit.; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana..., cit. 3. Sozomen Nici despre Salamanes Hermias Sozomen (acesta ar fi fost numele său complet, potrivit lui Fotie, Biblioteca, cod. 30) nu știm prea multe lucruri. Pe vremea cînd își scria Istoria bisericească era (așa ne spune) scholastikòs, adică, la fel
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Paști, împreună cu alte omilii cu subiect analog ale lui Vasile din Seleucia, Ioan din Berit etc.); M. Faulhaber, Hesychii Hierosolymitani Interpretatio Isaiae Prophetae, Freiburg i. Br., 1900. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 257-261; G. Mercati, Note di letteratura biblica e cristiana antica, Studi e Testi 5, Bibl. Apost. Vaticana, Città del Vaticano, 1901, pp. 145-179; A. Vaccari, „Esichio di Gerusalemme e il suo Commentarius in Leviticum”, în Bessarione 22 (1918), pp. 8-46; S. Leanza, Uno scoliaste del V secolo: Esichio di
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
rămăseseră valabile poate doar în școala antiohiană); în exegeza textului biblic, sînt lăsate deoparte problemele cu caracter filologic și istoric. Bibliografie. Pentru o primă informare, R. Devreesse, Chaînes exégétiques grecques, DBS I, 1084 și urm.; S. Leanza, „L’esegesi biblica cristiana antica: scolii e catene”, în ***, Esegesi, Parafrasi e Compilazione in età tardoantica, Atti del Terzo Convegno di Studi Tardoantichi, D’Auria, Napoli, 1995, pp. 209-227. 5. Procopius din Gaza Gaza, oraș din Siria, a cunoscut o relativă înflorire care s-
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
puține, ai toate șansele să te molipsești de nebunia generală și să ajungi, ca în cazul lui Mutu, din vîrf retras, vedetă în rezervă. De vină sînt și accidentările, izvorîte din duritatea campionatului englez, dar parcă Henry, Van Nistelrooy, Reyes, Cristiano Ronaldo și alți stranieri implantați în părți mai puțin rusificate ale Marii Britanii nu scîrțîie la fiecare contact și nu ruginesc la prima picătură consumată după lăsarea serii. Timpul nu e, însă, pierdut. Fotbalul e universal și se joacă peste tot
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
46. Prin contrast, creștinismul apare ca o reacție la constrângerea autorității de stat, "sacralizând" individul. E singurul model care permite conceperea societății ca "aglomerație", cu vocație plurală. Concret, Heliade Rădulescu se referă la organizarea monahală: "Dacă după doctrinele sau credințele cristiane tot individul izolat era sacru și autonom, cu voia și libertatea sa proprie, neviolată de nimeni, cu atâta mai vârtos individul moral sau colectiv devenea și mai sacru: o ecclesie sau o aglomerație de o mie de invide sacre era
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
un rol important în realțiile dintre Parlamentul European și celelalte instituții ale Uniunii Europene, din țări terțe și organizații extracomunitare. Liderii grupurilor politice sunt: PPE-DE: Joseph DAUL (FR) PSE: Martin SCHULZ (DE) ALDE: Graham WATSON (UK) UEN:Brian CROWLEY (IR) & Cristiana MUSCARDINI (IT) Verzi/ALE: Monica FRASSONI (IT) & Daniel COHN - BENDIT ( DE) GUE/NGL: Francis WURTZ (FR) ING/DEM: Jens - Peter BONDE (DE) & Nigel FARAGE (UK) ITS: Bruno GOLLNISCH (FR) Biroul este organul responsabil cu bugetul Parlamentului și răspunde de chestiuni
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
cui parlano i filosofi cristiani? La risposta deve essera diversa: il bene è coglibile solo attraverso un'intima e personale intuizione del tutto incomunicabile, ed in tal senso sembra che l'idea del bene sia essatamente ciò che la filosofia cristiana ha inteso per Dio. (444, apud Di Capua 30) Teza e respinsă de Luigi Di Capua în studiul citat în bibliografia acestui volum, dar ea fusese anterior aprobată fără rezerve și dezvoltată de Krämer, H.J. Platone ed i fondamenti della
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Économie paysanne et féodalité byzantine"; Structure sociale. 41 Vezi Impellizzeri: Egli ha operato l'adattamento del pensiero storico pagano alla nuova realtà data dalla vittoria del cristianesimo, creando la storia ecclesiastica, e ha posto I fondamenti di una teologia politica cristiana, derivata da quella pagana, che fu alla base dell'ideologia imperiale bizantina. (61). Vezi și 11-71. 42 Înaintea lui Platon, Xenofan (B XXIII, în Filosofia greacă până la Platon. Vol. I, partea II) și Anaximandru (comentat în Jaeger, La naissance de la
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Prosperus ne spune că ar fi fost martirizat în 437. Și Cerealis, din Castellum Ripense, în Mauritania, care în jurul anului 480 a avut o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca Book, Milano 1990. 2. Victor din Vita Victor din Vita este o personalitate mai importantă în raport cu cele mai puțin însemnate menționate mai sus: este amintit ca episcop de Vita, în provincia
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Empire, Les Belles Lettres, Paris, 1943; C.E. Stevens, Sidonius Apollinaris and his Age, Clarendon Press, Oxford, 1933; I. Gualandri, Furtiva lectio. Studi su Sidonio Apollinare, Cisalpino, Varese, 1977; Idem, Elegi acuti: il distico elegiaco in Sidonio Apollinare, în La poesia cristiana latina in distici elegiaci, Atti del Convegno internazionale, Accad. Properziana del Subasio, Assisi, 1993, pp. 191-216; F.E. Consolino, Codice retorico e manierismo stilistico nella poetica di Sidonio Apollinare, „Ann. Scuola Norm. Sup. Pisa”, 4 (1974), 423-460. V. Scriitori italici Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
grammatical du défi à la grammaire: Grégoire et Cassiodore, în Grégoire le Grand, cit., pp. 531-540; V. Recchia articolul Gregorio Magno în Dizionario degli Scrittori Greci e Latini II, Marzorati, Milano 1987; V. Paronetto, Gregorio Magno. Un maestro alle origini cristiane d’Europa, Studium, Roma 1985; vol. col., Atti del Convegno su Gregorio Magno, Augustinianum, Roma 1991. Cu Grigorie cel Mare în Italia și Grigorie din Tours în Franța (pp. ??? și sq.) de obicei e considerată încheiată (în măsura în care pot fi valabile
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Man..., Toronto Med. Latin Texts, Brill, Leiden 1986; P.-A. Deproost, La mise en ouvre du merveilleux épique dans le poème De diluvio mundi d’Avit, Jahrbuch für Antike und Christentum 34 (1991), 88-103; L. Morisi, Una riflessione di poetica cristiana: il primo prologo di Avito di Vienna, Orpheus nr. sp. 13 (1992), 93-109. 2. Cezar din Arles Dacă Avitus se situa între două epoci, cea accentuat literară din secolul al cincilea și cea deja marcată de problemele și tulburările care
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
e dovedită și de versiunile în armeană (sec. al VII-lea) și în slavă veche (sec. al X-lea). Bibliografie. Ediții: PG 86/1, 1164-1185. Trad. it. în S. Rocca, Un trattatista din età giustinianea: Agapeto Diacono, „Civiltà Classica e Cristiana” 10 (1989) 303-328. Studii: R. Frohne, Agapetus Diaconus. Untersuchungen zu den Quellen und zur Wirkungsgeschichte des ersten byzantinischen Fürstenspiegels, St. Gallen 1985. 30. Gregențiu Există o Viață a lui Gregențiu compusă de Ioan sau Palladius, episcop de Nedschran, în care
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Antiohia la Maiuma și că a făcut parte din cercurile frecventate de eroul său. Bibliografie. Ediție, trad., introd.: F. Nau în PO 8/1, Paris 1911. T. Orlandi, Un frammento delle Pleroforie in copto, în „Studi e Ricerche sull’Oriente Cristiano” 2 (1979), 3-12. Studii: E. Schwartz, Johannes Rufus, ein monophysitischer Schriftsteller (SHAW, phil.-hist. Klasse 16), Hidelberg 1919; L. Perrone, Dissenso dottrinale e propaganda visionaria: le Pleroforie din Giovanni di Maiuma, Aug. 29 (1989), 451-495. - Viața lui Petru Ibericul: R.
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Totodată: M. Schiavone, Neoplatonismo e cristianesimo nello Pseudo Dionigi (Pubblicazioni dell’Istituto di filosofia dell’Univ. di Genova), Marzorati, Milano 1963; E. von Ivanka, Plato Christianus. Übernahme und Umgestaltung des Platonimus durch die Väter, Johannes-Verlag, Einsiedeln 1964 (trad. ital.: Platonismo cristiano. Recezione e trasformazione del platonismo nella patristica [Platonismo e filosofia patristica. Studi e testi 1], Vita e Pensiero, Milano 1992). Capitolul XIX POEZIA LITURGICĂ GREACĂ 1. Poezie clasică și poezie liturgică Pe lângă formele poeziei creștine care se caracterizează prin reluarea
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
1-10; 172-190; G. Downey, The Perspective of the early Church Historians, „Greek, Roman and Byzantine Studies” 6 (1965) 57-70; G.F. Chesnut, The first Christian Histories, Eusebius, Socrates, Sozomen, Theodoret and Evagrius, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici, în vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului ținut la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, Universalità e campanilismo, centro e periferia
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The First Christian Histories, cit.; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana..., citată. 3. Sozomen Nici despre Salamanes Hermias Sozomen (acesta ar fi fost numele său complet potrivit informațiilor date de Fotie, Biblioteca cod. 30) nu știm prea multe lucruri. Pe vremea când își scria Istoria bisericească el era (așa ne spune
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Paști, împreună cu alte omilii cu subiect analog ale lui Basilius din Seleucia, Ioan din Berit etc.); M. Faulhaber, Hesychii Hierosolymitani, Interpretatio Isaiae Prophetae, Freiburg i. Br. 1900. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 257-261; G. Mercati, Note di letteratura biblica e cristiana antica, Studi e Testi 5, Bibl. Apost. Vaticana, Città del Vaticano, 1901, pp. 145-179; A. Vaccari, Esichio di Gerusalemme e il suo Commentarius in Leviticum, „Bessarione” 22 (1918) 8-46; S. Leanza, Uno scoliaste del V secolo: Esichio din Gerusalemme, ASEs
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
valabile poate doar în școala antiohiană); în exegeza textului biblic, sunt lăsate deoparte cu desăvârșire problemele cu caracter filologic și istoric. Bibliografie. Pentru o primă informare, R. Devreesse, Chaânes exégétiques grecques, DBS I, 1084 sq.; S. Leanza, L’esegesi biblica cristiana antica: scolii e catene, în AA.VV., Esegesi, Parafrasi e Compilazione in età tardoantica. Atti del Terzo Convegno di Studi Tardoantichi, D’Auria, Napoli, 1995, pp. 209-227. 5. Procopios din Gaza Gaza, oraș din Siria, a cunoscut o relativă înflorire
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și previzibil. Rino trăiește din sporadice munci la o fabrică de mobilă, apoi la un șantier de construcții, crescându-și de unul singur fiul, părăsit de mamă pe când acesta avea trei luni. Este un tip irascibil, misogin, un anarhic radical. Cristiano abia așteaptă să termine școala elementară, ca să devina independent, ca să câștige un ban lucrând și astfel să-și cumpere o Play Station. Deocamdată își regurgitează descumpănirea, furia și nerăbdarea între casă, școală și lumea ostilă din jur. Danilo Aprea, lucid
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
social nici de data asta nu-și respectă legământul, în ciuda spovedaniei și a pledoariei unui călugăr de a nu-și încălca făgăduința. Totuși se răscumpără în fața cititorului, luâdu-i locul lui Rino (aflat în comă la spital) în casa inimii lui Cristiano. Fabiana Ponticelli este cea mai frumoasă fată din școala unde învață și Cristiano, și-și petrece mai tot timpul liber alături de prietena ei Esmeralda. Amândouă se poartă cu mult deasupra vârstei biologice, citesc timiditatea și complexele lui Cristiano, și nu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
pledoariei unui călugăr de a nu-și încălca făgăduința. Totuși se răscumpără în fața cititorului, luâdu-i locul lui Rino (aflat în comă la spital) în casa inimii lui Cristiano. Fabiana Ponticelli este cea mai frumoasă fată din școala unde învață și Cristiano, și-și petrece mai tot timpul liber alături de prietena ei Esmeralda. Amândouă se poartă cu mult deasupra vârstei biologice, citesc timiditatea și complexele lui Cristiano, și nu pregetă să mimeze un cuplu de lesbiene sau să fure haine dintr-un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
inimii lui Cristiano. Fabiana Ponticelli este cea mai frumoasă fată din școala unde învață și Cristiano, și-și petrece mai tot timpul liber alături de prietena ei Esmeralda. Amândouă se poartă cu mult deasupra vârstei biologice, citesc timiditatea și complexele lui Cristiano, și nu pregetă să mimeze un cuplu de lesbiene sau să fure haine dintr-un mare magazin tip mall numit Quattro camini. Iată tot atâtea destine fără vocație epică, am zice, dar care ascund frământări interioare memorabile și adesea se
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în bancomat, spărgându-l, nu înainte de a-și pierde viața. Bancnotele sunt zburătăcite de furtună și de rafalele de apă. Brânzilă, posedat de pulsiunile sale de voaiorist și onanist în fața casetelor cu filme porno, o confundă pe Fabiana (de care Cristiano era îndrăgostit, fără să-i fi dat cel mai mic semn, din orgoliul acela inuman al adolescentului, firește) cu protagonista filmului său preferat, Ramona, o urmărește pe motoretă și în tentativa de a o poseda conform obsesiilor aferente, o omoară
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]