206,013 matches
-
puțin populară decât în anii anteriori, insă oil&gas și ITO/ BPO devin din ce in ce mai populare în rândul acestor candidați. În topul criteriilor în funcție de care respondenții își aleg angajatorul se plasează pachetul de salarii și beneficii oferit de compania respectivă. Următoarele criterii variază în funcție de profilul repondenților. Dacă pentru candidații cu profil economic contează reputația companiei, pentru cei cu profil tehnic este important pachetul de training-uri și programe de dezvoltare pe care le pot accesa în cadrul companiei. În ceea ce privește așteptările salariale, acestea au
Topul celor mai doriţi angajatori în 2015 [Corola-blog/BlogPost/94433_a_95725]
-
câteva dintre întrebările studiului au vizat acest aspect al relocării talentelor și motivele care stau la baza unei astfei de decizii. În urmă interpretării rezultatelor a reieșit că salariul, pachetul de beneficii și posibilitatea de dezvoltare profesională sunt principalele 3 criterii în funcție de care respondenții sunt dispuși să se relocheze. Analizele prezentate sunt globale și putem vedea modificări destul de mari în preferințe atunci când vorbim de anumite regiuni, niveluri de experiență sau domenii de activitate. Rezultatele studiului din acest an se bazează pe
Topul celor mai doriţi angajatori în 2015 [Corola-blog/BlogPost/94433_a_95725]
-
perioada interbelică sau chiar cea comunistă. Acesta este adevărul. Este totodată motivul pentru care, odată numit Secretar de Stat pentru Culte, mi-am luat consilieri tineri, dinamici, doctori în științe politice, cunoscători ai lumii ecleziastice, ghidându-mă după un singur criteriu: CV-ul. Cred în obligația profesionalizării funcției publice, prin deschiderea ei către noua generație de elite intelectuale, către noi valori și principii. Statul trebuie servit de cei mai buni cetățeni ai lui, nu de cei mai descurcăreți și lipsiți de
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
hotărăște unde pot și unde nu pot să se implice în spațiul public. Cultele sunt libere să se organizeze conform tradițiilor lor și regulolor proprii, iar statul trebuie doar să asigure respectarea drepturilor și libertăților religioase. Atâta timp cât se respectă aceste criterii, statul nu are drept să se amestece. Când Constituția sau alte legi sunt încălcate, statul intervine și sancționează abaterile. Aceasta este una din funcțiile statului modern, de a garanta domnia legii. Cultele religioase, ca forme agregate ale comunității și parte
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
cuvinte, Biserica Ortodoxă Română primește cele mai multe fonduri de la stat tocmai pentru ca are cel mai mare număr de credincioși, așa cum ne arată recensămintele. Practic toate cultele primesc fonduri de la stat în funcție de numărul de adepți. - Legea mai adaugă o nuanță importantă. Pe lângă criteriul numărului de credincioși, ea mai adaugă și criteriul nevoilor reale ale cultelor. Deci nu ține seama numai de numărul de credincioși, ci și de nevoile care țin de specificul fiecărui cult, de organizarea lui, de modul în care înțelege să
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
stat tocmai pentru ca are cel mai mare număr de credincioși, așa cum ne arată recensămintele. Practic toate cultele primesc fonduri de la stat în funcție de numărul de adepți. - Legea mai adaugă o nuanță importantă. Pe lângă criteriul numărului de credincioși, ea mai adaugă și criteriul nevoilor reale ale cultelor. Deci nu ține seama numai de numărul de credincioși, ci și de nevoile care țin de specificul fiecărui cult, de organizarea lui, de modul în care înțelege să-și gestioneze fiecare relația cu credincioșii proprii. De
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Parlamentul European, unde numărul de eurodeputați pentru fiecare țară este stabilit în general tot pe principiul proporționalității, țările foarte mici trimit un număr mai mare de parlamentari decât li s-ar cuveni dacă s-ar ține seama doar de acest criteriu. Comparația Germania - Malta mi se pare elocventă: conform Tratatului de la Lisabona, nicio țară nu poate avea mai mult de 96 de deputați sau mai puțin de 6. Prin urmare, pentru cazul celei mai populate țări a Uniunii Europene, Germania, avem
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
strict de ponderea sa în rândul populației. În schimb, statul român ține seama de faptul că un cult mai mic poate să aibă alte nevoi decât unul mare și acționează în consecință. Situația este una perfect democratică, iar combinarea acestor criterii, al proporționalității și al nevoilor reale ale cultelor nu poate fi considerată discriminatorie. Nu este vorba de niciun privilegiu aici. - Se vorbește mult despre această chestiune a finanțării cultelor în România și se invocă tot felul de exemple europene. Este
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
pentru construirea și repararea de lăcașuri de cult conform celor două principii deja menționate, al proporționalității cu numărul de credincioși și al nevoilor reale ale cultelor. Finanțarea Catedralei ortodoxe din București urmează aceeași logică și se face cu respectarea ambelor criterii. - Dar atunci de ce se dă această finanțare și se construiește acum, în condiții de criză economică? - Statul român nu face decât să răspundă, în acest caz, unor nevoi ale cultului ortodox, care sunt și nevoi ale comunității. Este un proiect
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
oferă detalii despre ultimele tendințe, știri de pe podiumurile internaționale de modă, lansările colecțiilor marilor branduri, sfaturile stiliștilor din întreaga lume, soluții vestimentare și multe alte informații utile pentru iubitorii de fashion. Tot ce trebuie să facă utilizatorii este să selecteze criteriile care îi definesc, iar aplicația le va spune care este look-ul potrivit lor. My Style le oferă o selecție de fotografii cu ținutele ideale, multe dintre acestea realizate în ansamblul Palas, cu piese vestimentare ale brandurilor din mall. Imaginile
Palas Iasi isi lanseaza aplicatie de fashion pentru smartphone [Corola-blog/BlogPost/94540_a_95832]
-
www.palas.ro în secțiunea Concurs. Câștigătorul va fi ales de către juriul reprezentat de profesori de la Universitatea de Arte “George Enescu” Iași, ai unei agenții de publicitate, Iulius Group, mass media și un designer profesionist. Vor fi aleși 3 finaliști, criteriile de selecție constau în inovație, originalitate, estetică, impact vizual, cromatică. În desemnarea câștigătorului vor conta, în procent de 50% alegerea juriului, iar diferența se va face prin voturile voastre de pe pagina de Facebook a Palas Iași, iar pe 14 martie
Vrei sa concepi sacosa de shopping de la Palas Mall? [Corola-blog/BlogPost/94546_a_95838]
-
poți respira în camera respectivă, dar dincolo de asta trebuie știut numărul de viteze, de programe disponibile mai ales pentru că acolo contează mult tipul d ehaine spălate dar și durata programelor, la care se mai adaugă și viteza de cetrifugare, un criteriu extrem de important de altfel. Mai nou, noile branduri producătoare de astfel de mașinării au investit în nivelul de zgomot, adică atunci cand hainele sunt stoarse cu programul de centrigufare, mașina de spălat face un zgomot, ei bine cei de la Samsung și
Dupa ce criterii iti alegi masina de spalat rufe? [Corola-blog/BlogPost/94578_a_95870]
-
cu programul de centrigufare, mașina de spălat face un zgomot, ei bine cei de la Samsung și Beko au făcut în așa fel încât acel zgomot să fie amortizat. Trecând peste asta mai contează termostatul sau senzorul de umiditate. Tu după ce criterii îți alegi mașină de spălat?
Dupa ce criterii iti alegi masina de spalat rufe? [Corola-blog/BlogPost/94578_a_95870]
-
ca de o amintire neplăcută. Tineretul României comuniste are o organizație de tineret, și organizația de tineret are o conducere, un comitet central, după modelul partidului tată. In acel comitet central sunt incluși și tineri intelectuali și artiști, selectați pe criteriul popularității. După ce primul meu roman devenise cunoscut, fusesem inclus în acea conducere. Acceptasem? Bineînțeles. O să-mi fie mai ușor cu alte cărți, la secție. Când se întrunea în ședință comitetul respectiv, nu mă duceam. Dar m-am dus odată, când
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
unui context atât de sumbru, cantitatea de viitor a fiecărui contemporan e neștiută. În principiu mai tânăr înseamnă mai mult viitor. Dar nimeni nu știe de cât viitor beneficiază. Conform acestei definiții, contemporanii nu-și știu vârsta. Există însă un criteriu distinctiv, valabil: tânăr înseamnă mai puțin trecut. Plusul din prima definiție e îndoielnic. Minusul din cea de-a doua e sigur. La 7 martie, în același an, Julien Green își continuă speculația pe temă, raportându-se la creatori: "Veșnic ni
Cheia anilor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/8044_a_9369]
-
putea socoti microcefali, într-atît suprafața blănii covîrșește dimensiunile capului. Pieile, în fapt, au fost extinse artificial, spre a mări astfel valoarea trofeului. Dar forul internațional de specialitate a sesizat, de la un timp, frauda și a exclus suprafața blănii din rîndul criteriilor de stabilire a punctajului. Minciuna are picioarele scurte. în ziua de 22 decembrie 1989, o revoltă populară l-a izgonit pe Ceaușescu de la putere, deținută aproape un sfert de veac, iar trei zile mai tîrziu, în urma unui proces sumar, dictatorul
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
în vizită oficială în România a lăsat arma jos la vederea unui magnific cerb carpatin, spre dezolarea maestrului de vînătoare care îl însoțea și care primise sarcini stricte privind delectarea înaltului oaspete. Dar acesta din urmă avea, se vede, alte criterii și își extrăgea plăcerile din surse mai puțin comune; în cugetul lui se trezise, poate, amintirea unei pagini a lui Jules Renard, Cerbul din Histoires naturelles: Intram în pădure printr-un capăt al aleii, în timp ce el venea din celălalt capăt
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
N-are chef de complexe. De altfel, la Ateneu a ajuns și mai rar. Se lasă vrăjit de ideea culturii de masă, de postmodernism. Ignoră sistemele clasice, ascultă Eminem, Sting, Tracy Chapman. Se plictisește repede. Are multă informație, nu are criterii. E dependent de Internet, care e din ce în ce mai ieftin. Se apucă serios de scris. Și până acum ținea jurnal, scrisul defulează și compensează orice frustrare. Realizează că n-are talent. Scrie în continuare. E posibil să nu se mai îndrăgostească. Se
Portretul intelectualului la tinerețe by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13130_a_14455]
-
Roșca, aflați la început de drum, demni, totuși, de toată încrederea. Sunt dificil de înfrânt anumite scepticisme (nu ale mele). Aceasta nu înseamnă însă, câtuși de puțin, că Dicționarul analitic de opere literare românești nu dovedește cu prisosință că respectă criteriul estetic, considerat suveran, situat deasupra neutrei descrieri de istorie literară, nici ea de repudiat. Un astfel de succint Dicționar de opere din literatura română a coordonat Mircea Anghelescu, apărut în 2003 la Editura Litera Internațional, creând o concurență și un
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
literatura română a coordonat Mircea Anghelescu, apărut în 2003 la Editura Litera Internațional, creând o concurență și un termen de comparație. Emulația științifică nu e de neglijat. Poate că dicționarul clujean ar avea nevoie de o mai mare flexibilitate a criteriului estetic, prea sever, după părerea mea, pentru epocile mai îndepărtate și prea îngăduitor cu valorile de după 1945. Dar favorizarea epocii contemporane acordă dicționarului o personalitate distinctă. E de meditat pentru ce ne adresăm mai repede unui dicționar: pentru o valoare
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
cu valorile de după 1945. Dar favorizarea epocii contemporane acordă dicționarului o personalitate distinctă. E de meditat pentru ce ne adresăm mai repede unui dicționar: pentru o valoare recentă sau pentru una istoricizată, dacă nu clasicizată? O implicare mai generoasă a criteriului istoric ar fi creat posibilitatea de a înregistra și opere importante în evoluția unor genuri și specii literare, dar mai modeste din punct de vedere estetic. Văd, astfel, ca înregistrabile și scrieri cum ar fi Occisio Gregorii... (o farsă studențească
Dicționarul patrimoniului literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13138_a_14463]
-
iar cînd le observăm o facem doar pentru a le evita, în momentele de ruptură intervenită în corpul social, cînd energiile se dezlănțuie și reprezentările comune se clatină, statuile își încep viața lor dramatică. Sînt descoperite subit, evaluate, dincolo de orice criteriu estetic sau moral, ca forme de mitologizare a unei lumi corupte și a unei istorii viciate și linșate spontan sau executate ritual. Înainte de a modifica istoria însăși, de a-i descongestiona articulațiile gripate și de a-și defini un alt
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
fi mai bun decît cel de anul trecut. Povestea cu independența Justiției trenează de prea multă vreme. În raportul de țară de anul trecut se pomenește și despre alte bube cronice de care suferă împărțirea dreptății în țara noastră. În privința criteriilor economice pe care ar trebui să le îndeplinim pentru aderarea la Uniune, nimeni nu cere minuni Bucureștiului, ceea ce nu înseamnă însă că aceste criterii vor fi uitate. Importanța acordată Justiției are cel puțin două explicații. Dacă aceasta își face bine
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
se pomenește și despre alte bube cronice de care suferă împărțirea dreptății în țara noastră. În privința criteriilor economice pe care ar trebui să le îndeplinim pentru aderarea la Uniune, nimeni nu cere minuni Bucureștiului, ceea ce nu înseamnă însă că aceste criterii vor fi uitate. Importanța acordată Justiției are cel puțin două explicații. Dacă aceasta își face bine treaba are loc și îmbunătățirea așa-numitului climat de afaceri, ceea ce ar trage în sus și economia autohtonă. Iar o Justiție imparțială și dornică
Drobul de sare al Justiției by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13178_a_14503]
-
propagandistice, pentru că artistul asta era: un simplu agent de propagandă și de influență, un fel de apostol laic al teologiei negative pe care comunismul a reprezentat-o în mod exemplar. Înainte de ’89, statul cumpăra, așadar, fără să țină seama de criteriile reale ale unei piețe. Între instituțiile statului și artiști existau niște înțelegeri tacite în ceea ce privește controlul asupra creației, un scenariu subtil de comunicare impus de însuși mecanismul interior al sistemului. Deschiderea spre lume nu exista aproape deloc, artiștii contemporani circulau cu
Despre piața de artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13199_a_14524]