714 matches
-
Este traversată de șoseaua județeană DJ411, care o leagă spre vest în județul Giurgiu de Hotarele (unde se termină în DN5A) și spre sud-est de Radovanu și Chirnogi (unde se termină în DN41. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Crivăț se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (91,48%), cu o minoritate de romi (4,28%). Pentru 4,1% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
revenit raionului Oltenița din regiunea București, după care, în 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, ea fiind atunci desființată, satul ei trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
județul Ilfov, reînființat, ea fiind atunci desființată, satul ei trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare. Două obiective din comuna Crivăț sunt înscrise în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
județul Călărași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat la 1 km vest de lacul Bondoc în punctul „Islaz”, și cuprinde urmele unei așezări datând din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. Celălalt, dintre Crivăț și Budești, construit la începutul secolului al XX-lea, este clasificat ca monument de arhitectură.
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
Podișul Sucevei, cu temperaturi scăzute; -influențe pontice:pe litoral, cu amplitudini termice mai mici. Pe teritoriul țării predomină circulația aerului din partea de vest (vânturile de vest). Frecvent, în jumătatea estică a țării și în Câmpia Română, bate din nord-estul continentului crivățul, un vânt geros iarna și uscat vara, determinând existența unor temperaturi scăzute iarna (între -6°C și 0°C) și secete vara (peste 23°C). În anumite depresiuni submontane există vânturi cu caracter de föehn. Temperaturile extreme au fost următoarele
Clima României () [Corola-website/Science/304777_a_306106]
-
primul pod peste Dunăre care leagă România de Bulgaria. Giurgiu a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. Clima județului este temperat continentală. Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate ce poate duce chiar la secetă, iarna cu geruri și crivăț. Vitezele cele mai mari le au vânturile dinspre NE, care pot atinge iarna 125km/ h. Precipitațiile medii sunt de 500mm. Județul se află în sud estul României, la granița cu Bulgaria. La o distanță de 65km la sud de capitala
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
este municipiul de reședință al județului cu același nume, Moldova, România. Este așezat în partea de sud-vest a județului , pe interfluviul dintre râurile Sitna și Dresleuca, spre vest între Dresleuca și Siret, apoi coboară între dealurile Crivăț, Agafton, Baisa, în adâncuri sprijinindu-se pe platforma Moldovei. Orașul este atestat documentar de pisania Bisericii armene Sfânta Maria ce datează din 1350. Între secolul XIV și anii '70 ai secolului XIX, Botoșaniul, fiind amplasat la intersecția principalelor drumuri comerciale
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
și veri foarte ploioase, așa cum a fost cea din anul 1965. Precipitațiile atmosferice ce cad într-un an, ating valori cuprinse între 500-600 mm. Iernile sunt de obicei sărace în zăpadă, iar cea care cade este de obicei spulberată de crivăț. De multe ori localitatea este bântuită de calamități, așa cum a fost grindina din luna august a anului 1933, când recolta a fost distrusă în proporție de 90%. Pe teritoriul comunei există o vegetație de silvostepă, unde întâlnim ca specii de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
relief cuprinde: cueste, platouri structurale, relief fluviatil, glacisuri, conuri de dejecție, cueste erodate etc. Prin curg râurile: Bârlad, Crasna, Vaslui, Racova, Tutova, Zeletin, Jijia, Prut, Covurului. Apare stepa și silvostepa, molisoluri, influențe climatice de ariditate, climat secetos, precipitații reduse, bate crivățul.
Podișul Bârladului () [Corola-website/Science/306490_a_307819]
-
secetă, cantitatea medie anuală de precipitații fiind de 550-600 l/mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și - 34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul - vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5-4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de 4100 ha. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fântânele se ridică la de locuitori, în scădere față de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
Podișul Bârladului). Temperatura medie anuală este de 6°-8°C (Podișul Sucevei) și 8°-10°C pe cea mai mare parte. Precipitațiile medii anuale sunt de 400-500 mm (Câmpia Moldovei, Podișul Bârladului) și 500-800 mm (Podișul Sucevei). Vânturile specifice sunt crivățul (pe timp de iarnă) și Vântul de Vest (în partea nordică). Influențele climatice întâlnite sunt cele baltice (în nord) și cele de ariditate pe cea mai mare întindere.
Podișul Moldovei () [Corola-website/Science/302538_a_303867]
-
Mănești este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Băltița, Coada Izvorului, Gura Crivățului, Mănești (reședința) și Zalhanaua. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Dâmbovița, într-o zonă de câmpie, pe malul drept al Prahovei. Este traversată de șoseaua județeană DJ101A care o leagă spre nord de Filipeștii de Târg
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
adventiști de ziua a șaptea (2,05%). Pentru 3,41% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna se afla în plasa Filipești a județului Prahova, fiind formată din cătunele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Comănacul, totalizând 1028 de locuitori. Avea o școală cu 74 de elevi (din care 9 fete) și 3 biserici — două în Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
Mănești și una în Coada Izvorului. În această comună se afla castelul lui Teodor Văcărescu. Anuarul Socec din 1924 o consemnează în plasa Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
Târgșorul a aceluiași județ, cu o populație de 2075 de locuitori, în satele Mănești, Coada Izvorului, Gura Crivățului și Zalhanaua (ultimul preluat de la comuna Vlădeni-Mărgineni). În 1931, satul Zalhanaua a fost atașat comunei Brătășanca, în vreme ce satele Coada Izvorului și Gura Crivățului au format o comună de sine stătătoare, comuna Coada Izvorului. În perioada interbelică, comuna a trecut la plasa Ploiești a aceluiași județ, apoi în 1950 la raionul Ploiești din regiunea Prahova și apoi, din 1952, din regiunea Ploiești. În 1968
Comuna Mănești, Prahova () [Corola-website/Science/301694_a_303023]
-
împărăției Bizantine, în Evul Mediu, apar denumirile de „Μεγάλη Θάλασσα” ("Megali thalassa" preluată în românește ca „Marea cea mare” din documentele lui Mircea cel Bătrân și în italiana genovezilor ca „Mare maggiore”) și de „Kαικίας Θάλασσα” ("Chechias thalassa", anume "marea crivățului", preluată în bulgărește ca „море Сесил” : "marea oarbă" sau "închisă"), denumiri prezente în hărțile venețiene precum și în cronicile lui Wavrin și lui Villehardouin. Calificativul Neagră, apare în secolul XV e.n. odată cu extinderea Imperiului turcesc, și există trei ipoteze explicative, toate
Marea Neagră () [Corola-website/Science/296856_a_298185]
-
În acest ierbar sentimental, inventat pe furiș? Cum și de ce dimineți de opal Îmi adună În pumni sufletul rătăcit de uimire? Plop am sa fiu Într-o altă viață. Cu sorcova voi veni la ușa ta, iubire ultimă, și-n crivățul inimii ghinda statorniciei voi pune. Imperiale veverițe Îmi vor sări pe umeri, Întristarea nuci și mere-mi va da! Ninge grav peste Întreaga rostire, lupii În haită m-or devora. Trupurile noastre - bezmetice umbre În somn, rătăcind prin paturi furate
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească din 1835 (sau "Harta teatrului
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geografico-istorică a neamului românesc-un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Hasdeu) „Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu) „Probabil
Țara Hațegului () [Corola-website/Science/305695_a_307024]
-
nu erau pregătiți pentru a colecta integral o asemenea cantitate de petrol brusc eliberată, deseori izbucnind și incendii devastatoare. Topoclimatul acestui sector în care se află Scorțeni are un caracter de adăpost, atât față de circulația vestică, cât și față de pătrunderea crivățului din nord-est. Bat vânturi cu caracter de foehn. Temperatura medie multianuală este +9,5 °C. Maxima pozitivă a verii a fost de +37,1 °C înregistrată în luna iulie a anului 2000, iar valoarea minima de -21 °C, în luna
Scorțeni, Prahova () [Corola-website/Science/301726_a_303055]