KorAP: Find »[drukola/base=cromozomal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...15 >

362 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

vor fi aduse într-un același cadru de citire. Rezultă un transcript himeric care deține mesajul genetic pentru o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
o proteină hibridă. Un asemenea rearanjament a fost descris pentru prima dată, în cazul translocației t(9;22)(q34;q11). Efectele remanierilor cromozomale (translocații și inversii) sunt prezentate în tabelul 25.1. În leucemia limfoblastică și în limfomul Burkitt, translocațiile cromozomale t(8;14), t(2;8) și t(8;22) determină juxtapoziționarea protooncogenei c-myc din cromozomul 8 și a genelor care codifică pentru catenele imunoglobulinice, localizate în cromozomii umani 2, 14 și 22. În limfomul Burkitt cu translocația t(8

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
să fie lipsită de elementele sale de control normal, aflate în amonte de secvența genică, astfel că ea intră sub controlul unui alt domeniu cromatinic mult mai activ, fiind exprimată la nivele anormal de înalte (amplificare funcțională). Multe alte rearanjări cromozomale aduc diferite protooncogene în vecinătatea fie a unor gene pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie a unei gene pentru receptori ai celulelor T (TCR). Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
exprimată la nivele anormal de înalte (amplificare funcțională). Multe alte rearanjări cromozomale aduc diferite protooncogene în vecinătatea fie a unor gene pentru o anumită catenă imunoglobulinică, fie a unei gene pentru receptori ai celulelor T (TCR). Se admite că rearanjările cromozomale sunt rezultatul funcționării defectuoase a recombinazelor care rearanjează genele imunoglobulinice sau genele TCR, în cursul maturării celulelor B și T, după care celulele cu asemenea deficiențe recombinaționale proliferează datorită avantajului lor în creștere. Inițial s-a emis ideea că rearanjările

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
tumorilor solide. În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
În anul 1982, Croce și Leder au reușit clonarea genelor translocate din t(8;14), pentru ca ulterior, să fie clonate peste 100 de puncte de rupere în translocații, cu identificarea genelor din cromozomii participanți, în cele mai multe dintre rearanjările cromozomale. Translocația cromozomală reciprocă t(8;14) implică locusul genic pentru catena grea imunoglobulinică din cromozomul 14 și protooncogena c-myc din cromozomul 8, aceasta fiind caracteristică malignizărilor cu celule B, din limfomul Burkitt și leucemia limfoblastică acută (ALL). Haluska și colaboratorii (1986) au

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pentru imunoglobuline, ca și când ar fi regiuni N. În leucemiile cronice limfocitare cu celule B (B-CLL) în care s-a identificat translocația t(11;14) și în limfoame foliculare cu translocația t(14;18) recombinaza V-D-J este implicată în mecanismul translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
translocațiilor cromozomale. Haluska și colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat în translocația cromozomală t(8;14) (q24; q11) din linia celulară SKW-3 implică direct regiunea flancatoare 3’ a genei c-myc. Acest punct de rupere a fost clonat și secvențiat. Punctul de rupere din cromozomul 8 se află la o

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
colaboratorii afirmă că același mecanism enzimatic este implicat și în translocația t(8;14) din limfomul african Burkitt și din ALL cu celule pre-B. Cercetările lui Finger și colaboratorii (1986) au arătat că punctul de rupere cromozomală implicat în translocația cromozomală t(8;14) (q24; q11) din linia celulară SKW-3 implică direct regiunea flancatoare 3’ a genei c-myc. Acest punct de rupere a fost clonat și secvențiat. Punctul de rupere din cromozomul 8 se află la o distanță de 3 kb

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
folicular cu celule B are la bază o translocație între cromozomii 14 și 18. Situsul de translocație din cromozomul 14 este locus genic pentru catena grea a imunoglobulinei, ceea ce sugerează că translocația activează o oncogenă aflată la locul de rupere cromozomală. Clonarea moleculară a indicat faptul că punctele de rupere sunt grupate într-o regiune mică a cromozomului 18. Probele moleculare din această regiune au evidențiat existența unei unități active de transcriere, identificându-se aici o nouă protooncogenă care a fost

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
a translocației sale în locusul genic pentru catena grea a imunoglobulinei, este exprimată anormal. Analiza funcțională a dovedit că bcl-2 este de fapt o protooncogenă. Ulterior, prin asemenea analize au fost descoperite numeroase alte protooncogene devenite oncogene activate prin translocație cromozomală generatoare de expresie aberantă și gene de fuziune în diferite neoplazii umane (tabelul 25.2). Altfel, nu s-ar fi putut niciodată revela existența unor asemenea gene care, în mod normal, nu sunt transcrise la vârsta adultă a individului uman

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
în unele leucemii. Partenerul de fuziune al erg din cromozomul 16 (indicat c16) nu a fost încă identificat. Se consideră că sistemele enzimatice care mediază recombinarea normală V(D)J, în geneza genelor pentru catenele imunoglobulinice ar putea crea rearanjări cromozomale care prefațează transformarea malignă (Tsujimato, 1985). În două tipuri de translocații t(11;14) (p13; q11) și t(7;11) (q35; p13) sunt implicate fie TCR-α, fie TCR-δ, din 14q11, sau TCR-β, din 7q35. Punctele de rupere la 11p13 apar

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
Punctele de rupere la 11p13 apar la nivelul unor secvențe care au o mare omologie cu o secvență heptamerică canonică ce poate fi recunoscută în mod normal de aparatul enzimatic al recombinazelor. Recombinaza este responsabilă de reunirile anormale ale segmentelor cromozomale, deoarece adesea ambii cromozomi reciproc translocați au o adiție nucleotidică în regiunea N - semn clar al activității recombinazice. Ruperile din genele TCR apar cu precizie și invariabil în punctele de rupere normală a elementelor D și J. Astfel de translocații

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pot fi considerate ca alterări ale procesului normal de recombinare-reparare. Multe alte translocații și inversii au drept consecință activarea protooncogenelor în malignizările limfoide. Gena tal 1/scl este afectată de translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală cu specificitate de situs, care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi decelată prin analiza cariotipică. Astfel de remanieri cromozomale subtile activează protooncogene codificatoare pentru factori de transcriere ce se leagă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de translocația t(1;14) sau este activată printr-o deleție cromozomală cu specificitate de situs, care implică partea 5’ a acestei gene și un locus numit scl, deleție care nu poate fi decelată prin analiza cariotipică. Astfel de remanieri cromozomale subtile activează protooncogene codificatoare pentru factori de transcriere ce se leagă direct la ADN sau pot interacționa cu proteine care, la rândul lor, se leagă la ADN, modificându-le proprietățile. În leucemia promielocitară acută (APL), în urma translocației t(15;17

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ale complexului ribozomal (Look, 1997). Multe dintre aceste gene sunt protooncogene a căror funcție este esențială în creșterea, dezvoltarea și supraviețuirea celulară. În leucemiile acute ale copiilor, regiunea 11q23 este afectată frecvent de o mare varietate de deleții și translocații cromozomale care stau la baza unor tumori cu un evantai larg de fenotipuri anormale hematopoietice. În toate cazurile, este ruptă secvența genei mll (numită încă all-1, hrx, sau htrx) și, în consecință, apar proteine fuzionate, specifice leucemiei acute, proteine modificate considerate

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
17;19)(q22; p13), din leucemia acută cu celule B. În această anomalie fuzionează gena e2a, la gena hlf pentru o proteină leucin-zipper, care nu este exprimată în mod normal în celulele limfoide. Majoritatea genelor activate sau create prin anomalii cromozomale joacă un rol probabil în proliferarea celulară specifică tumorilor, datorită omologiei și identității lor cu genele identificate în alte sisteme experimentale și care influențează dezvoltarea și diferențierea. Perturbările acestor procese pot determina blocaje care conduc la acumularea celulelor proliferative imature

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
experimentale și care influențează dezvoltarea și diferențierea. Perturbările acestor procese pot determina blocaje care conduc la acumularea celulelor proliferative imature sau a celulelor maligne. Oncogeneza ce are la bază dereglări ale transcrierii a fost dovedită prin clonarea recentă a anomaliilor cromozomale asociate tumorilor solide. S-au descris variante de fuziuni ale genei ews cu gene pentru factori de transcriere FLT1, ERG1 și ATF1 din familia de gene ets, cum ar fi gena erg, localizată în cromozomul 21 și gena etv1, localizată

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
au o funcție activatoare a transcrierii și eșuează în supresia creșterii celulelor tumorale. Astfel, conversia oncogenică a lui ews urmează o schemă comună de activare, întâlnită și la alte protooncogene implicate în tumorigeneză. Consecințe similare au fost observate în translocații cromozomale specifice care conduc la fuziunea ews cu chn (un membru al suprafamiliei genice a receptorului steroid/tiroidian) asociate cu condrosarcoame mixoide. Translocația cromozomală specifică t(X;18)(p11.2; q11.2) din sarcoamele sinoviale conduce la fuziunea genei syt, din

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de activare, întâlnită și la alte protooncogene implicate în tumorigeneză. Consecințe similare au fost observate în translocații cromozomale specifice care conduc la fuziunea ews cu chn (un membru al suprafamiliei genice a receptorului steroid/tiroidian) asociate cu condrosarcoame mixoide. Translocația cromozomală specifică t(X;18)(p11.2; q11.2) din sarcoamele sinoviale conduce la fuziunea genei syt, din cromozomul 18, fie cu ssx1, fie cu ssx2, din Xp11.2. Translocațiile t(2;13) și t(1;13) produc fuziuni ale genelor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
13) și t(1;13) produc fuziuni ale genelor pax3-fkhr și pax7-fkhr, caracteristice rabdomiosarcomului alveolar. Ca urmare, rezultă o proteină himerică PAX3-FKHR care devine un transactivator mult mai puternic decât proteina singulară PAX3. Și în tumorile solide benigne apar anomalii cromozomale care au ca rezultat fuziuni genice. Genele aflate în punctele de rupere din translocații sunt înalt conservate în evoluția lumii vii, omologia lor la specii aflate pe trepte diferite ale scării filogenetice (Saccharomyces, Caenorhabditis, Drosophila și Homo sapiens sapiens) fiind

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
t(14;18) din limfomul folicular, precum și cel al genei ced-9, de la viermele nematod Caenorhabditis elegans, implicată în reglarea și prevenirea morții celulare - TANAPTOZĂ CELULARĂ (Yang și Korsmeyer, 1996). Experiențele cu celule umane maligne în care s-a produs remanierea cromozomală t(14;18) au arătat foarte clar că supraexprimarea genei bcl 2 îndeplinește același rol pe care ced-9 îl are la nematod: prevenirea morții celulare programate genetic. Aceasta reprezintă descoperirea unui nou mecanism implicat în transformarea malignă și anume acela

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
reprezintă descoperirea unui nou mecanism implicat în transformarea malignă și anume acela al prelungirii supraviețuirii celulare, în locul creșterii și diferențierii alternative (Rowley, 1998). Gena mll responsabilă de leucemia mieloidă/limfoidă a fost identificată și clonată din translocațiile care implică banda cromozomală 11q23 (Ziemin-van der Poel și colab., 1991). Translocația în 11q23 a fost identificată la circa 5% dintre pacienții cu AML și la 10% dintre pacienții cu leucemia limfoblastică acută (ALL) (Kaneko și colab, 1986). Faptul este neobișnuit, deoarece majoritatea translocațiilor

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
translocațiilor sunt caracteristice unui tip celular sau celuilalt, nu însă ambelor. Și totuși, translocația în 11q23 are loc într-un număr mare de leucemii care exprimă markeri din ambele tipuri de celule hematopoietice, denumite leucemii cu linii mixte. O bandă cromozomală conține aproximativ 10-15 milioane de perechi de nucleotide și, ca urmare, ar fi posibil să conțină mai multe gene. Se poate admite că fiecare translocație ar putea implica câte o genă diferită. Translocațiile 11q23 au o frecvență foarte mare (până la

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
ADN supraînfășurat. Topoizomeraza II este o enzimă esențială în „descurcarea” cromatidelor, după replicarea ADN. Medicamentele care țintesc topoizomeraza II nu interferă cu procesul de clivare, ci, mai curând, blochează repararea rupturilor dublu-catenare produse de această enzimă. Rezultatul este apariția rupturilor cromozomale dublu-catenare, ceea ce reprezintă fundamentul efectului lor citotoxic. Dar rupturile cromozomale stau și la baza genezei translocațiilor 11q23. Utilizându-se tehnica FISH și cromozomi artificiali de drojdie (YAC) ce includ segmente cromozomale din regiunea 11q23, pentru hibridizare în celule de la pacienți

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]