2,036 matches
-
și fiul ei au fost uciși de către cruciații care au invadat palatul. În timp ce Sofia iese în fugă, Arvino și Păgâno intra. Giselda își începuse cabaletta în care afirma furioasă că Cruciada nu va izbândi niciodată. Ea prezice dezastru și nimicirea cruciaților. Termină cu cuvintele “No, Dio nol vuole” (Dumnezeu nu o vrea cruciada} Rezumat : Oronte a fost ucis de oamenii lui Arvino în actul III. El revine totuși în actul IV sub înfățișarea unui înger pe un nor și cântă această
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rezumat : Oronte a fost ucis de oamenii lui Arvino în actul III. El revine totuși în actul IV sub înfățișarea unui înger pe un nor și cântă această arie Giseldei care căzuse fără cunoștință din lipsa apei. El le transmite cruciaților că vor putea gasi apă în fântână de la Siloe. Rezumat: După ce Oronte i s-a înfățișat sub formă de înger și i-a spus unde poate fi găsită apă necesară pentru a potoli setea cruciaților, Giselda cântă această arie exprimând
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lipsa apei. El le transmite cruciaților că vor putea gasi apă în fântână de la Siloe. Rezumat: După ce Oronte i s-a înfățișat sub formă de înger și i-a spus unde poate fi găsită apă necesară pentru a potoli setea cruciaților, Giselda cântă această arie exprimând recunoștință la aflarea locului unde urmează să se găsească apă și dorința de a-l mai auzi încă o dată pe iubitul ei. Din istoria operei După succesul operei Nabucco care avusese la baza conflictul între
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și că unul din ei, îmbrăcat într-o tunica, trebuie cruțat în timp ce celălalt trebuie ucis. Roger își exprimă bucuria demonica pe care i-o provoacă o astfel de faptă (Ah, viens démon! Esprit du mal!). Asasinul intra în capelă în timp ce Cruciații petrec alături. Din capelă se aud strigate: asasin! Dar cel doborât va fi Contele, deoarece în semn de conciliere îi împrumutase tunica lui Gaston. Asasinul, la îndemnul lui Roger, îl indică pe Gaston drept autorul moral al tentativei de asasinat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ÎI. Tabloul 1. Palestina. Patru ani mai tarziu, într-o grota din Palestina, Roger, cuprins de remușcări, a devenit un pustnic sfânt (Ô jour fatal! Ô crime!). El îi oferă apă unui pelerin, apoi se oferă să-i ajute pe Cruciați. Două femei, Hélène și Isaure, au ajuns în Țară Sfântă pentru a-l caută pe Gaston. Ele recunosc în pelerin pe scutierul lui Gaston și afla că stăpânul lui este în Ramla. Hélène își exprimă bucuria la aflarea veștii (Quell
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în Țară Sfântă pentru a-l caută pe Gaston. Ele recunosc în pelerin pe scutierul lui Gaston și afla că stăpânul lui este în Ramla. Hélène își exprimă bucuria la aflarea veștii (Quell'ivresse, bonheur supreme). Femeile pleacă și câțiva cruciați francezi sosesc împreună cu Adhémar și Contele de Toulouse care, desi rănit cu ocazia atentatului, reușise să supraviețuiască. Cand Roger se intoarce îl va recunoaște pe Conte viu și nevătămat, dar nu-și va dezvălui propria identitate. El va cere să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
care, desi rănit cu ocazia atentatului, reușise să supraviețuiască. Cand Roger se intoarce îl va recunoaște pe Conte viu și nevătămat, dar nu-și va dezvălui propria identitate. El va cere să i se permită să participe la lupta alături de Cruciați, pentru a ispăși un vechi păcat (Trio și cor: Le Seigneur nous promet la victoire! O bonheur!). Tabloul 2. Palatul Emirului din Ramla. Gaston, ostatec în palat, este mistuit de dorul pentru Hélène (Je veux encore entendre); un oficial o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
entendre); un oficial o aduce pe Hélène, care fusese și ea între timp capturată. Gaston încearcă să evite că Hélène să fie asociată cu statutul lui dezonorant (Dans la honte et l'épouvante). Ea le spune necredincioșilor că ostile de cruciați ale tatălui ei nu au curajul să atace Ierusalimul. Rămași singuri, cei doi îndrăgostiți se îmbrățișează (Ah viens, viens! Je ț’aime). Gaston și Hélène încearcă să evadeze, dar sunt recapturați. Act III. Tabloul 1. Haremul palatului. Hélène, închisă în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cei doi îndrăgostiți se îmbrățișează (Ah viens, viens! Je ț’aime). Gaston și Hélène încearcă să evadeze, dar sunt recapturați. Act III. Tabloul 1. Haremul palatului. Hélène, închisă în harem, urmărește dânsul concubinelor. Emirul sosește și îi spune că dacă cruciații vor ataca, ea va fi decapitată. Despărțita de iubitul ei, desfide moartea (Que m'importe la vie /Mes plaintes șont vaines!). Se aude zgomot de luptă și Cruciații sunt deja în Ramla. Gaston, care reușise să scape, intră în harem
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în harem, urmărește dânsul concubinelor. Emirul sosește și îi spune că dacă cruciații vor ataca, ea va fi decapitată. Despărțita de iubitul ei, desfide moartea (Que m'importe la vie /Mes plaintes șont vaines!). Se aude zgomot de luptă și Cruciații sunt deja în Ramla. Gaston, care reușise să scape, intră în harem s-o caute pe Hélène. Din păcate Contele de Toulouse pătrunde victorios împreună cu soldații săi și îl găsește acolo pe Gaston pe care îl arestează pentru vină de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
păcate Contele de Toulouse pătrunde victorios împreună cu soldații săi și îl găsește acolo pe Gaston pe care îl arestează pentru vină de tentativa de asasinat, iar pe Hélène o îndepărtează cu forța (Non, votre rage,). Tabloul 2. Piața din Ramla. Cruciații se adună și împreună cu Contele și Legatul Papal îl condamnă pe Gaston la moarte (Oh mes amis, mes frères d’armes). După aceea îi distrug rând pe rând coiful, scutul și sabia de cavaler pe motivul că acesta le-ar
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și împreună cu Contele și Legatul Papal îl condamnă pe Gaston la moarte (Oh mes amis, mes frères d’armes). După aceea îi distrug rând pe rând coiful, scutul și sabia de cavaler pe motivul că acesta le-ar fi dezonorat. Cruciații stabilesc că execuția să aibă loc a doua zi. Gaston, disperat, cere să-i fie curmata viață pe loc. Act IV. Tabloul 1. Cortul lui Roger. În Valea Josafat, Hélène ajunge în cortul unde era deținut Gaston. Adhémar cere pustnicului
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
armamentul necesar că acesta să ia parte la bătălia finală. Hélène așteaptă deznodământul bătăliei. Tabloul 2. Valea Josafat. Contele sosește victorios, în compania unui luptător necunoscut purtând viziera caștii coborâta. Acesta se acoperise de glorie în lupta unde arborase drapelul cruciaților pe ruinele Ierusalimului recucerit. Luptătorul necunoscut este nimeni altul decât Gaston, care își dezvăluie identitatea și solicită dreptate. Roger, care participase și el la bătălie, este adus rănit mortal. Roger nu mai are decât răgazul să-și decline adevărată să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
este adus rănit mortal. Roger nu mai are decât răgazul să-și decline adevărată să identitate, să-și mărturisească păcatul și să privească fericit imaginea 73 Ierusalimului eliberat. Gaston și Hélène trăiesc bucuria regasirii și a reabilitării alături de toți ceilalți cruciați victorioși. Principalele arii din opera Jerusalem Aria Ave Maria din actul I Rezumat: Hélène o roagă pe Sfântă Fecioara să pună capăt urii dintre cele două familii și să binecuvânteze dragostea ei pentru Gaston. Rezumat: Roger este foarte atras de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-l urmărească pretutindeni. Rezumat : Gaston a fost întemnițat de Emirul de Ramla. În timp ce așteaptă să-i vorbească Emirului, gândurile sale zboară la iubita lui, Hélène, pe care nu o mai văzuse de patru ani, de la momentul exilului din Franța. Rezumat: Cruciații creștini conduși de Contele de Toulouse au ajuns la zidurile cetății Ramla. Hélène fusese capturată de necredincioși și fusese avertizată că va fi ucisă dacă Creștinii încearcă să intre în cetate. Ea se roaga la Dumnezeu pentru eliberarea ei. Mes
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Toulouse au ajuns la zidurile cetății Ramla. Hélène fusese capturată de necredincioși și fusese avertizată că va fi ucisă dacă Creștinii încearcă să intre în cetate. Ea se roaga la Dumnezeu pentru eliberarea ei. Mes plaintes șont vaines! Rezumat : Cruciații creștini conduși de Contele de Toulouse au ajuns la zidurile cetății Ramla. Hélène fusese capturată de necredincioși că 77 și iubitul ei, Gaston. El se eliberase de paznici și se întorsese exact la momentul când tatăl Hélènei intra în cetate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
El se eliberase de paznici și se întorsese exact la momentul când tatăl Hélènei intra în cetate. După ce ea este acuzată că iubește un “asasin” Hélène răspunde indignata că acesta este în realitate nevinovat. Rezumat : Gaston a fost recapturat de Cruciați. În ziua execuției numele său este declarat lipsit de onoare și încep preparațiile pentru a se aduce la îndeplinire osânda. Gaston își pledează inocentă. Din istoria operei După experiență londoneză fericită cu opera I Masnadieri, Verdi accepta o comandă a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
au contribuit la această situație, nu mai puțin propria decizie a lui Verdi care s-a hotărât să rescrie opera șapte ani mai târziu de la premiera, pe un subiect mult mai puțin convingător, transformându-l pe predicatorul protestant într-un cruciat englez, pe nume Aroldo, si toate acestea pentru că la premiera din 20 Noembrie 1850 de la Teatro Grande din Neapole textul fusese de nenumărate ori masacrat de cenzură, încât opera nu a reușit să cucerească publicul. Verdi nu a mai fost
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
acțiunii: în jurul anului 1200. Personaje: Aroldo, cavaler saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo, ginerele său, care tocmai s-a întors
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sub numele de Guglielmo Wellingrode. În anul 1852 Verdi respinsese ideia de a compune o altă versiune pentru actul 4 dar atunci când în 1856 s a profilat o nouă montare a operei, Piave a sugerat un subiect care să includă cruciați. Verdi a solicitat ceva nou și mai incitant. Piave nu avea nimic disponibil, așa că s-a procedat la o adaptare cu subiect medieval avăndu-i ca protagoniști pe cavalerii englezi din epoca lui Richard Inima de Leu și care avea să
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
a veșmântului. Uneori Încălțările anunță un privilegiu; alteori gluga, boneta sau pălăria semnalează o revoluție; aici o broderie sau o eșarfă, acolo niște panglici sau un ornament de pai vorbesc despre un partid: așa se face că ești de partea cruciaților, a protestanților, a ducilor de Guise, a Ligii, a lui Henric al IV-lea sau a Frondei. Porți cumva o bonetă verde? Ești un om lipsit de onoare. Ai agățat pe haină, ca o decorație, un cerc galben? Du-te
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
antică vor da naștere unui adevărat sistem monetar, adică unui ansamblu de instituții, dar și de norme și legi cu caracter monetar, care va dăinui o perioadă lungă de timp, adică până în anul 1204, când Constantinopolul a fost cucerit de cruciați 484. Discutăm despre aproape încă 2000 de ani de circulație monetară bazată pe principii comune, chiar dacă foarte diversă. Solidus, de exemplu, moneda romană despre care am discutat, introdusă de Constantin cel Mare în Imperiul Roman de Răsărit, își va păstra
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
împotrivirii Constantinopolului, noul țar Ioniță s-a adresat Romei, papei Inocențiu III, care a recunoscut pe Ioniță drept rege și pe arhiepiscopul Vasile ca "primat" al Bisericii bulgare, egal în rang cu patriarhul de Constantinopol. Însă după cucerirea orașului de cruciați, în 1204, Asăneștii au ajuns la o înțelegere cu bizantinii, care au pus bazele Imperiului de la Niceea (1204-1261). După împăcarea politică a urmat și cea bisericească, biserica bulgară intră sub ascultarea patriarhiei de la Niceea, iar titularul ei Gherman a recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului Asăneștilor de cumanii din Moldova, diplomația bizantină a reușit, prin anii 1200-1201, să convingă pe cneazul Haliciului, Roman Mstislavici, să organizeze o expediție împotriva turanicilor din această zonă. În final, la 13 aprilie 1204, Constantinopolul era ocupat de cavalerii cruciați și, pe ruinele bizantine, se constituia Imperiul Latin de Răsărit (1204-1261). Prin prăbușirea Bizanțului și constituirea statului Asăneștilor dispărea granița comună, veche de secole, între teritoriile bizantine (romane) și cele românești nord-dunărene, care ieșeau definitiv de sub aripa sa. Urmarea a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
locală impozite din ce în ce mai mari. În acest secol, autoritatea bizantină la nord de Dunăre era resimțită (percepută) doar prin prezența fiscului. La impozitele nesăbuite, rechizițiile administrației locale, abuzurile funcționarilor bizantini, se adăugau, mai ales în vremea Comnenilor, daunele provocate de trecerea cruciaților în regiunile din sudul Dunării.23 În aceste condiții, era inevitabil ca populația locală, română și bulgară, să încerce înlăturarea stăpânirii bizantine. Iorga aprecia că mișcarea românilor de dincolo de Dunăre nu este un fenomen "balcanic", ci este în legătură cu o "mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]