411 matches
-
care-și întinde brațele în gol, după axele unui cruci, poate să-l reprezinte foarte bine pe Iisus Hristos. În datele sale expresive, acest chip se constituie ca ecou al imaginii terifiante din primul volet, iar gestul său sugerează atât crucificarea, cât și o binecuvântare, așa cum florile care servesc drept element decorativ, dispuse în jurul capului sfântului, prefigurează supliciul încoronării derizoriu-sadice a Mântuitorului cu o coroană de spini. Sfântul Ioan este Precursorul, iar martirizarea sa o anunță pe cea a lui Iisus
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
acele ființe luminoase demonstrau apariții și puteri miraculoase, de ce nu au salvat o pe Jeanne D’Arc de la o moarte atât de crudă? ...Un același gen de întrebare simplistă și-au pus-o probabil mulți oameni și în ceea ce privește chinurile și crucificarea lui Isus Hristos: ca fiu al lui Dumnezeu, de ce Divinitatea nu a intervenit pentru a-L feri de umiliri și de oribilul asasinat? ... pentru atingerea marilor valori spirituale revelate de Isus, sau pentru ideea fundamentală a libertăți i s imbolizată de
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
lui Iisus venea spre el, suferea ca și Învățătorul când toți oamenii aceia din mulțime, cu voința subjugată provocatorilor, strigaseră că vor eliberarea lui Baraba. I se părea că-i vede urcând agitați drumul în urma Condamnatului, hulindu-L și cerând crucificarea. Se simțeau deja vinovați de ceea ce urlaseră în urmă cu un ceas în piața pretoriului: „Sângele lui, asupra noastră și asupra copiilor noștri”. Sângele încă nu fusese vărsat, dar ei îi simțeau deja apăsarea, căci altfel unde dispăruse acel sentiment
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nu prin prefăcătorie sau în alt mod, căci fiecare va vedea întotdeauna ceea ce este [în realitate], și că nu este decât prefăcătorie, așa cum a făcut cineva care, cu prea puțin respect, și nu după regulile artei, a dispus prin falsitate crucificarea în plin teatru a marelui nostru Mântuitor 4". Prin această serie de analize asupra efectelor tragediei, asupra caracteristicilor eroului tragic, asupra unităților de timp și de loc, asupra necesității respectării verosimilului în teatru, Jean de la Taille apare ca precursorul teoreticienilor
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
-l parafrazeze pe Horațiu. 3 Jean de la Taille, care neîndoielnic nu l-a citit direct pe Aristotel, cunoaște Poetica prin comentatorii ei. 4 Jean de la Taille face aluzie la punerea în scenă a Misterelor Patimii unde reprezentarea pe scenă a crucificării punea totdeauna probleme. O dată s-a recurs la un condamnat la moarte pentru a juca rolul lui Christos în acel moment și a fost omorât în mod real pe scenă. 5 Aceată reabilitare a teatrului, chiar corespunzând unui interes real
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu în sensul răfuielilor cu filonul păgân, căci nu e vorba de specificitatea credinței ori a istoricității) prin timpul liturgic care se sustrage timpului profan, prin imitarea lui Cristos ca model exemplar, prin repetarea liturgică a vieții de la nașterea la crucificarea Lui, prin contemporaneitatea cu El, creștinul necomemorând răstignirea ca eveniment istoric, ci reactualizând un mister (finalul timpului în escatologia creștină se referă doar la timpul profan).117 Mitul nu poate dispărea, deoarece unele din notele sale esențiale (modelul exemplar, repetarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
însuși ispitit cu o viață tihnită, pictez fără tragere de inimă, fiindcă îmi stă gândul numai la Paris, Via crucis, cele douăsprezece stațiuni, am împărțit tabloul într-un mod mai puțin obișnuit, în centru un dreptunghi mai mare reprezintă scena crucificării și pe margine în dreptunghiuri de dimensiuni mai mici cele douăsprezece stațiuni ale drumului lui Iisus, Boris e deosebit de încântat de compoziție și mai ales de subtilele elemente profane, contemporane, strecurate în scenele sacre, punând în locul chipurilor de oameni din jurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Îmi zic, bună găselniță, o să rămîn flămînd, fiindcă-i pusă la zid și publicitatea, cum a făcut-o și Dos Passos inutil, așa cum unii-s born killers, alții-s born writers, iar publicitatea, de departe cel mai curat meșteșug de crucificare cerebrală-n masă, și părea atît de reală, așa cum părem și noi, reclama care nu ne dă pace a doua zi la serviciu după ce bem cafea și citim manuscrise ce nici prin minte nu vă trece ce scriu unii, Pufuleț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
a căuta Împărăția Sa și dreptatea, pentru a izgoni din inima sa toate atașamentele pămîntești, într-un cuvînt, pentru a-L urma pe Cristos, pentru a se face una cu crucea a cărei fericire a descoperit-o, suferind moartea prin crucificare pe Pămînt și trăind numai pentru cele cerești, căci acolo unde se află comoara sa este și inima sa. 8. În al patrulea rînd, învață că nu-i este interzis să-L întrebe pe Tatăl cel ceresc despre cele omenești
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Încît Îngenuncheat cum stăteam inima Îmi bătea de Încîntare. De unde venea rațiunea rugăciunii lui pentru iertarea păcatelor Încă neivite, și Încîntarea mea, nu știu. Dar acum el nu mai era, biserica mi se păru goală... În numele Tatălui și-al Fiului... Crucificarea era singurul lucru concret În marea icoană din față, pentru că absența bunicului În ochii căruia mă privisem altădată lărgise acum spațiul bisericii parcă spre infinit. Isus, pictat, stătea cu mîinile bătute În cuie pe lemnul orizontal al crucii, fața Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
una‑lucrare cu Duhul Sfânt când Acesta se manifestă pentru a Îndrepta, a repara, În chiar natura lor umană, efectul a ceea ce Adam a adus ca suferință acestei naturi. Oamenii trebuie să‑și dorească să‑L urmeze pe Hristos În crucificarea La originile bolii 21 propriei lor naturi denaturate de păcat, să participe la viața liturgică a Bisericii și să se Împărtășească de Tainele sfinte, precum și să se angajeze În asceză personală, arătându‑și astfel dispoziția pentru a deveni receptivi la
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Atunci când suntem tulburați de boală, Încercare, necaz, putem medita la faptul că Hristos a trecut printr‑o durere mai gravă și mai profundă decât oricare alta pe care am suferit‑o sau vom suferi‑o noi vreodată. A suferit agonia crucificării. Compasiunea, compătimirea este așadar unul dintre răs‑ punsurile divine la suferința omului. Sfântul Apostol Pavel o afirmă În mod explicit : „Că nu avem Arhiereu care să nu poată suferi cu noi În slăbiciunile noastre, ci ispitit Întru toate după asemănarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și Solomon. S-a căsătorit cu Maria Magdalena, care, la rându-i, nu a fost o prostituată, ci de sânge regal (de unde ar deriva San Greal, Sfântul Graal) și a avut cu aceasta o fetiță pe nume Sarah. În momentul crucificării, Maria Magdalena era însărcinată. Știind că-l așteaptă moartea, la Cina cea de taină Hristos a lăsat, testamentar, în sarcina Mariei Magdalena să întemeieze viitoarea Biserică, de față, alături de ceilalți apostoli, fiind și ea. Așadar, nu lui Petru i-a
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
pus la cale uciderea Botezătorului prin intrigile Salomeei, care era ucenică a lui Hristos. Posibil ca lucrurile să se fi petrecut fără știrea lui Iisus, dar sunt probe că a consimțit la complot și a luat parte la scenariul propriei crucificări, din care spera să tragă maximum de profit, dar care crucificare a fost un total eșec. Unii cercetători aduc argumente că Iisus nici măcar nu a fost crucificat, căci s-a avut grijă ca o sosie să i se substituie. Alții
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a lui Hristos. Posibil ca lucrurile să se fi petrecut fără știrea lui Iisus, dar sunt probe că a consimțit la complot și a luat parte la scenariul propriei crucificări, din care spera să tragă maximum de profit, dar care crucificare a fost un total eșec. Unii cercetători aduc argumente că Iisus nici măcar nu a fost crucificat, căci s-a avut grijă ca o sosie să i se substituie. Alții admit varianta propriei crucificări, dar ca pe un spectacol scurtat la
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
să tragă maximum de profit, dar care crucificare a fost un total eșec. Unii cercetători aduc argumente că Iisus nici măcar nu a fost crucificat, căci s-a avut grijă ca o sosie să i se substituie. Alții admit varianta propriei crucificări, dar ca pe un spectacol scurtat la o singură zi (agonia pe cruce durând câteva zile), ceea ce a făcut posibilă plecarea din mormânt viu, în sens biologic, după o moarte aparentă. După înscenarea eșuată, a fugit cu soția (și copii
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sens biologic, după o moarte aparentă. După înscenarea eșuată, a fugit cu soția (și copii, conform părerii altora) în sudul Franței actuale, în comunitatea de evrei. Altă ipoteză arată că ucenicii lui Iisus nu cunoșteau toate aceste planuri și, bineînțeles, crucificarea i-a înspăimântat și i-a împrăștiat. Iisus avea o dublă personalitate: una exoterică, pentru ucenicii biblici, alta esoterică, vizând întoarcerea iudaismului la izvoarele religioase egiptene. Originile iudaismului fuseseră tot egiptene, dar sub îndrumarea lui Moise evreii se depărtaseră mult
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
judecau nedrept în schimbul banilor primiți. Herodot a arătat că regele persan Cambise a poruncit să fie ucis un judecător vinovat de corupție, iar cu pielea acestuia și-a tapițat scaunul. Regele persan Darius obișnuia să-i condamne la moarte prin crucificare pe judecătorii corupți. După concepțiile romane, era de asemenea, nepermis să se accepte orice compensație pentru îndeplinirea celor mai importante îndatoriri civice „simplul soldat, scrie Th. Mommsen, primește o soldă, dar nu și ofițerul; meșteșugarul și scribul sunt plătiți, dar
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
foarte greu să se mai urce pe schele, s‑a apucat totuși de lucru. Ce subiecte conțineau cele două fresce? Una reprezenta Cruci ficarea lui Petru, iar cea de a doua Convertirea la creștinism a lui Paul. La prima frescă, Crucificarea lui Petru, a lucrat între anii 1542 și 1545. Fresca este statică și totuși grupările de oameni în poziții mai mult încre‑ menite dau un aer de uluire, de con‑ sternare destul de expresivă. Sigur că multe din aceste personaje au
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ne‑am afla într‑un vârtej dez‑ lănțuit. Cristos coboară aproape vertical, cu brațul întins drept spre creștetul bătrâ‑ nului Paul căruia îi pune întrebarea cruci‑ ală: Saule, Saule de ce mă prigonești? Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Crucificarea lui Petru Convertirea lui Paul 91 Atmosfera frescei emană un dinamism violent, contorsionările trupurilor re‑ dau impresia că din acest cataclism spiritual, cel vizat nu poate ieși decât convertit. Atât personajele reprezentate în spate, care fug, cât și mișcarea ce
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
și aici, personajele sale, spune Mario de Mi‑ cheli 56, trăiesc în sânul unui conflict care este însuși conflictul lui Michelan‑ gelo, de fapt conflictul societății italiene și europene în același timp. S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
S‑ar putea spune că aceste două subiecte Crucificarea lui Petru și Convertirea Sfântului Paul nu l‑au putut inspira îndeajuns pe cel ce se simțea în largul lui numai în scenele epopeice: de la Geneză și Judecata de Apoi la Crucificarea lui Petru și Convertirea lui Paul este o distanță atât de volum cât și de inten‑ sitate. Și totuși, la Convertirea lui Paul contorsionările, studiile anatomice, violența gesturilor ating și chiar depășesc concepția estetică a lui Michelange‑ lo și tocmai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
a clar‑obscurului, ușurința cu care personajele se mișcă în spațiu, întrebuințarea subtilă a luminii pentru a modela chipurile. 4.3.1. Cina cea de Taina Cei doisprezece apostoli sunt adunați în jurul lui Isus pentru ultima cină de Paști înaintea crucificării sale. Artistul prezintă momentul cu cea mai mare încărcătură emoțională, când Cristos spune: Unul dintre voi mă va trăda. Emoția apostolilor domină compoziția: la stânga lui Cristos, Iuda se retrage înspăimântat. Isus rămâne neclintit în centru arătând cu mâinile întinse către
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
așezate două jilțuri aurite. Senatul a dat un decret prin care Tiberius și Seianus erau desemnați consuli pe o perioadă de cinci ani. Se ofereau sacrificii statuilor lui Seianus, întocmai ca celor lui Tiberius. În anii 29 sau 30, data crucificării la Ierusalim din ordinul prefectului roman al Iudeii, Potius Pilatus, a lui Iisus din Nazareth (născut în cc. 3-4 î. Hr.), predicator religios din Gallileea. Discipolii săi, care-l considerau un Mesia, pun după moartea sa, bazele unei noi religii în
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
torturi, războaie sau atacuri teroriste ă, și orientează astfel alegerea condamnării sau legitimării. Religiile o văd prezentă În miturile referitoare la originea umanității, unde transgresiunea umană antrenează o pedeapsă divină: alungarea din Rai, uciderea de către Cain a lui Abel, potopul, crucificarea lui Iisus. O violență fondatoare? Filosofia, care se vrea un refuz al violenței, o conceptualizează ca lipsă a măsurii, furie, impetuozitate, Înscrise toate În Ființă, și se apleacă asupra ei chiar mai Înainte de scandalul morții lui Socrate, pentru că Heraclit din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]