493 matches
-
piept și bărbie Lasă dulce să zărească albul piept ca mândru crin Și pe gât cu e-aninată mândra bandă azurie Șirul de mărgăritare ce abăteau spre dalbul sân. Sau lăsau să se-ntrevază, de alte șiruri suspendate Câte-o mică cruciuliță, prinse n șirag de mărgean Măiestrite numai-n aur și bătute-n diamante, De ți fugeau ochii pe ele și te lăsa cu alean. Pe la cele ce-s bătrâne, gâtul li i cuprins de salbe, Salbe scumpe și bogate, salbe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
între coarne, mândra stea Lucrată n diamanțele, prin jurul marginii sale Ghirlănțele de rubine, mândru le înconjura. Gâtu i dalbu lat îl cuprinde, șiruri de mărgăritar e Și de-un șir drăguț din mijloc, ce se ncurbă mult în jos, E-atârnat-o cruciuliță, de on sidef scoica de mare, Ce n relief e lucrată, răstignirea lui Hristos. Pe fruntea ei Majestoasă, păru-i negru ncet îl strâng e O coroană prea frumoasă, ce ca mii sori strălucea, Pietrele de diamante, când lumina se
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
obiecte sunt în mulțime ci numărul lor. La mulțimile respective se atașează etichete, pe care copiii trebuie să deseneze tot atâtea semne câte obiecte sunt în mulțime. Pe etichete nu are importanță ce semne desenăm (pot fi liniuțe verticale, cerculețe, cruciulițe, figuri geometrice), ci să fie tot atâtea semne câte elemente sunt în mulțime. De asemenea, li se pot da copiilor foi de hârtie pe care sunt desenate două sau trei semne (II, III) și li se cere să pună pe
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
ținând într-o mână o gamelă cu excremente iar în cealaltă una cu urină și să dea împărtășanie celorlalți deținuți. La data de 2 februarie 1952 Valeriu Gafencu le-a cerut colegilor de suferință să-i procure o lumânare, o cruciuliță și o cămașă albă pe care să i le pregătească pentru ziua de 18 februarie. Cu o zi înainte de moarte, i-a spus lui Ioan Ianolide: “Mâine voi muri. Vreau să-mi iau rămas bun de la cei mai apropiați
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în jurul orelor 14-15, Valeriu Gafencu rostește ultimele sale cuvinte: “Doamne, dă-mi robia care eliberează sufletul și ia-mi libertatea care-mi robește sufletul”, după care a trecut la cele veșnice . Valeriu Gafencu a cerut să i se pună o cruciuliță în gură ca să poată fi identificat după moarte, din groapa comună. Trupul lui a fost ținut sub zăpadă și apoi îngropat pe ascuns noaptea. După 1990 a fost căutat într-o groapă neștiută din Tg. Ocna. Din păcate nici astăzi
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
suferințe, am avut discuții minunate cu d-sa despre viață în general și despre Universitate. Având poate o premoniție, cu câteva ore înainte de a pleca pe drumul fără întoarcere, d-na profesoară mi-a dat cadou, alături de o brățară cu cruciuliță, o carte de rugăciuni pe care mi-a scris ultimele ei cuvinte, ca semn de „recunoștință pentru ultimele clipe petrecute împreună și amintirile din Universitate”. Este unul dintre cele mai frumoase daruri pe care le-am primit vreodată!. La sfârșitul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Povestitorii III, RL, 1985, 19; Val Condurache, „Boare de Waterloo”, CL, 1985, 10; Radu Comănescu, Limite depășite, LCF, 1988, 20; Mihai Ungheanu, „Așezarea”, LCF, 1989, 38; Cristea, A scrie, 230-234; Lovinescu, Unde scurte, IV, 213-217; Dan Silviu Boerescu, Fotografia cu cruciulițe, „Cuvântul”, 2000, 1; Gheorghe Dobre, Lumea ca text, textul ca lume, TMS, 2000, 4; Ion Roșioru, „Apă neagră”, TMS, 2000, 8; Constantin Dram, Mirabila câmpie sau Fotografie cu grup de domni și tovarăși, CL, 2001, 9; Lefter, Scriit. rom. ’80-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
muri, i-a dat streptomicina lui evreului acela care s-a creștinat și care a scris o carte despre el, Richard Wurmbrand! Când a murit, că și-a prevăzut data morții, a spus celorlalți deținuți cum să-l îmbrace iar cruciulița de la gât să i se pună în gură, că dacă va veni timpul să se știe că ăsta-i Valeriu Gafencu! Și acum îl mai caută încă Marius Oprea, că a fost îngropat într-o groapă comună. C. I.: Despre
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Asachi îndeosebi, dar și în „Propășirea”, „Albina românească”, „România literară”, „Steaua Dunării”. A mai folosit semnătura Nicolai Iestrate, a recurs la inițiale sau, cum s-a întâmplat cu prozele din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la una sau două cruciulițe; un pseudonim, curios improvizat, este Narrateur Identique. Nota socială și aceea patriotică domină lirica lui I., însuflețit de imaginea trecutelor vremi de mărire și întristat în fața decadenței prezentului. A scris și fabule, dar mai izbutite sunt satirele (din ciclurile „scene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
își puneau flori la cingătoare și în sân. Nevestele își frecau în palme busuioc, flori de mentă sau frunze de calapăr care aveau un miros plăcut. în ultimul timp fetele poartă brățări, inele de diferite forme și materiale, lănțișoare având cruciuliță la gât, cercei în urechi, mai în toate cazurile din aur și din argint. Se simte tot mai mult influența orașului asupra satului și în privința podoabelor feminine. Proliferarea acestora din diferite materiale, care de care mai strălucitoare și mai sunătoare
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
riscând enorm soției sale că ÎNCĂ o iubește. Era un gest esențial, de memorie, de rezistență, de etică. Studenții mei îmi mărturiseau că astfel de rămășițe ale memoriei îi captivează, că o astfel de etică îi interesează, astfel de obiecte, cruciulițe confecționate din os, dicționare miniaturale, medalioane din os sau acest teribil săpun de dragoste, cum să-l numesc altfel? Există apoi o coloratură psihologică a memoriei recuperate, și de aceea vorbeam de o latură terapeutică a acesteia. Foarte importante sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mai fiu un păcătos”. Și omul mândru se simți umilit de lecția pe care i-o dădea Dumnezeu, prin glasul unui om păcătos, care s-a întors la credință. 40. Credința și țara Într-o cazarmă un soldat găsi o cruciuliță cu un lanț, desigur pierdute de cineva. Le atârnă de creanga unui copac din curtea cazărmii și strigă în bătaie de joc: Bă, care ai pierdut cruciulița și lănțișorul și ai curajul să vii să le iei?! Un soldat se
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
la credință. 40. Credința și țara Într-o cazarmă un soldat găsi o cruciuliță cu un lanț, desigur pierdute de cineva. Le atârnă de creanga unui copac din curtea cazărmii și strigă în bătaie de joc: Bă, care ai pierdut cruciulița și lănțișorul și ai curajul să vii să le iei?! Un soldat se apropie liniștit și, luând cruciulița, zise: Mama mi-a pus-o la gât când am plecat și țin mult la acest dar al ei. Toți amuțiră în fața
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pierdute de cineva. Le atârnă de creanga unui copac din curtea cazărmii și strigă în bătaie de joc: Bă, care ai pierdut cruciulița și lănțișorul și ai curajul să vii să le iei?! Un soldat se apropie liniștit și, luând cruciulița, zise: Mama mi-a pus-o la gât când am plecat și țin mult la acest dar al ei. Toți amuțiră în fața acestui soldat pentru sinceritatea și curajul lui, iar un ofițer care văzuse din întâmplare ce se petrecuse, le
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
s-a realizat discret, piesă cu piesă, timp în care lângă Anghel Papacioc mulți camarazi au învățat să sculpteze, realizând candele din lemn de nuc, cu încrustări din os sculptat. S-au lucrat icoane pirogravate, cruci și troițe în miniatură, cruciulițe din os și medalioane, casete. Aiudul devenise un atelier artizanal în care munca se îmbina cu fantezia. Fiecare realiza opere unicat. Unii au reușit să le scoată afară, dar foarte multe au fost confiscate. Se punea problema scoaterii și transportului
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
preot. Preot monah. Dumnezeu m-a adus aici pentru păcatele mele, ca să ispășesc și poate ca să învăț ce înseamnă cu adevărat lepădarea de lume pe care am exprimat-o în votul călugăriei și să cunosc tainele lucrării Lui. Iar observând cruciulițele legate la capul patului a oftat: Nu vă cunosc, dar dacă purtați ca armă în suferință Crucea Domnului Hristos și ați văzut zbuciumul sufletului meu, mă încredințez că mă aflu în fața unor oameni cu frică de Dumnezeu. Ascultați-mi mărturisirea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nu era bucuros să se ocupe cu așa ceva. Aurel Obreja și grupul lui fuseseră elevi ai Liceului industrial Polizu, fosta Școală de Arte și Meserii din București. Sculptau în lenm de nuc și în os foarte frumos, medalioane creștine și cruciulițe. Prin milițieni ajungeau la director și subdirector, care le admirau și tăceau, în loc să interzică activitatea. Directorul i-a comandat lui Aurel un bust 1/1, în civil. Am stabilit împreună să accepte propunerea cu condiția să-i pozeze. Astfel directorul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
eliberării lui, a rămas între cei ce nu s-au întors la picioarele lui Hristos să-I mulțumească. După eliberare Ion Ianolide, grav bolnav, îngrijit de părinți și de soția lui, a lucrat tot timpul, sculptând în os medalioane și cruciulițe pe care le distribuia celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureșteni arestat și eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormântarea lui. Ne-a spus că un săculeț de astfel de
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
le distribuia celor din jur. Nea Doncea, unul dintre muncitorii legionari bucureșteni arestat și eliberat de mai multe ori de-a lungul anilor, a luat parte la înmormântarea lui. Ne-a spus că un săculeț de astfel de medalioane și cruciulițe, sculptate până ce vederea nu l-a mai ajutat, au rămas cu dorința de a fi dăruite celor ce vor să le primească. Era cel mai mare discurs al său pentru neamul nostru: „Purtați-vă crucea!”. Moment de reflexie Sub acțiunea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Suie-te, că acu te zbor! Nu, finule. Ia-o mai întâi pe fetița lui finu’ Nicu Gălaie, du-te la părinții mei, dă-le acest pulover (mi-l lucrase mama și rămăsese 22 de ani la magazie) și această cruciuliță de os (scăpată prin minune într-o cută de cămașă) și spune-le că am sosit. Și vii să mă iei și pe mine. Să nu le provocăm emoție prea mare. Să aibă timp să se obișnuiască cu gândul sosirii
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pare că acesta din urmă avea inventarul lucrurilor. Rog, în orice caz, să se facă lumină în această afacere”. Unii bani mai proveneau din vânzarea diferitor obiecte sau mărfuri trimise de la centrala din București sau de Crucea Roșie, de exemplu, cruciulițe de argint, diferite stofe etc. profitându-se de faptul că, cel puțin ultimele, lipseau cu desăvârșire de pe piața vasluiană. În pușculița SNOFR rămâneau numai comisioanele deoarece contravaloarea mărfurilor era trimisă prin bancă la expeditor. Lemnele care au fost găsite la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Și el era turnător... că ieșea din când în când, îl scotea’ la turnătorie, că ăla a zis că ăla a făcut... Și mai avea și el unii care-i suflau pe la ureche, și când a aflat că am o cruciuliță... m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum îi spunea? - domnu’ „Ferometal”, așa îi spunea, că avea toată dantura îmbrăcată, că așa îi plăcea lui... Și m-a scos afară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în reprezentările pictorilor naivi. În tablourile mele rurale, nu am pus niciodată accent pe vestimentația specific populară a țăranului român, să o reprezint cât mai detaliat, poate că nu am avut și nici acuma nu am răbdarea de a picta cruciulițele de pe o ie românească, am pus accent pe alte lucruri, cum ar fi casele specific românești, porțile, nu neapărat maramureșene ci mai mult porțile de prin partea Făgărașului de unde mă trag eu. Dar detaliile acestea care apar în tablourile de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Popovici Vasile În tabloul „La șezătoare”, al lui Vasile Popovici din Reșița, se pot vedea o serie de aspecte de la o șezătoare, se pot observa detalii foarte fine cum ar fi modelele inserate cu grijă de autor pe hainele personajelor, cruciulițe, tot felul de însemne, apoi pozițiile celor pictați în tablou, de exemplu un tânăr și o tânără care se îmbrățișează în colțul din stânga, meseni cu paharul în mână, o țărancă toarce lâna pentru viitoarele haine, iar un alt țăran toarnă
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
acul de la mașina de cusut, ce mi-a permis să realizez foarte frumos și fin solzii balaurului. Ideea de a-mi confecționa o daltă din acul de la mașina de cusut o primisem de la un preot de la Mitropolie. Îmi prezentase o cruciuliță lucrată în miniatură și întrebându-l cum de a reușit să lucreze așa de mic, mi-a indicat confecționarea unei dălți din acul de la mașina de cusut, fiind și un material bun, tratat termic foarte bine. Începusem să-mi procur
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]