2,381 matches
-
în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei se leagă de ctitorul său - Voievodul Mircea cel Bătrân, sau cel Mare. Într-adevăr, apelativul „cel Bătrân” nu are suport în realitate, dat fiind că domnitorul a murit la doar 60 de ani. Mai probabil ar fi ca „cel Bătrân” să se refere la
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
cură apă pucioasă... am văzut cu ochii noștri acel loc și i-am zis pământul făgăduinței”. Descriere mai concretă, nici că se putea! Dar poate cea mai emoționantă relatare aparține chiar Domnitorului Neagoe Vodă Basarab, cea din Letopisețe. Zice așa ctitorul Curții de Argeș: „Văzut-am cu ochii noștri Sfânta Mânăstire Cozia; mi s-a bucurat sufletul, nu pentru frumusețea sau cioplirea pietrelor, ci pentru întemeierea și cuviința locului, care are hrană împrejurul mânăstirii, cât pot să muncească călugărașii cu mâinile
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
proporții, când a fost dată jos tencuiala veche. Atunci au apărut la suprafață vechile ornamente ale Coziei, care încântă și astăzi ochiul. La început, biserica avea doar naos, pronaos și altar, dar în anul 1707 i s-a adăugat pridvorul. Ctitorul? Sfântul Martir și Voievod Constantin Brâncoveanu, cel care a lăsat în urmă-i o țară și o salbă uimitoare de mânăstiri. Unde nu a construit de la zero, a îmbunătățit, punându-și amprenta sa inconfundabilă. Și la Mănăstirea Cozia urma dărniciei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a avut, și are, multe schituri și metocuri în administrare. Cel mai important mo¬nu¬ment de artă bi¬sericească pe care îl posedă este bi¬serica bolniței, aflată peste drum, lângă cimitir, pe o poiană de deasupra așe¬zământului. Ctitorul ei este Radu Paisie (1535-1545), fiul lui Radu cel Mare. Hramul bisericuței este „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, iar arhitectura sa e cu adevărat deosebită, în stilul sârbo-bizantin. Slujbele se țin numai de hram, în data de 29 iunie. În
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
După căderea lui Baiazid, Mircea a intervenit în luptele interne ce au avut loc între urmașii acestuia. Mănăstirea Cozia - Ctitoria de suflet a Măritului Voievod precum și câteva referințe cu privirea la întemeierea Râmnicului Altfel spus, Domnitorul Mircea cel Bătrân este ctitorul Mănăstirii Cozia, în al cărei naos se află tabloul votiv ce-l înfățișează într-un frumos costum de cavaler occidental, și unde, sub lespedea de piatră, i se află mormântul. Biserica cu hramul „Sfintei Treimi“, a fost clădită de meșteri
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
a făcut alta la noi în țară, cu pisania alcătuită de Nicolae Iorga, având un conținut mult mai bogat decît cel care există azi pe piatra mormântului. Inscripția era: «Aici odihnește binecinstitorul și de Hristos iubitorul Mircea, (... urmează titulatura cunoscută) ctitor acestui sfânt locaș. A trecut la cele veșnice la 31 ianuarie 1418». Această piatră a iscat discuții cu privire la dimensiunea ei și la conținutul inscripției. După doi ani (în 1938), piatra a fost schimbată, folosindu-se probabil la construcția scărilor dinspre
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de sânge). Unul dintre ei, văzut de mine, nu de altcineva, trecând pe lângă o fântână, la o intersecție de drum, fântână care avea o troiță pe care erau pictați sfinți hieratici, după tradiția noastră creștin-ortodoxă, sub care erau scrise numele ctitorilor și ale altor credincioși din sat, s-a uitat cu o privire sfidătoare la icoană, s-a strâmbat și a scuipat a greață și dezgust într-acolo. Demonstra prin gestul său că avusese efect educația ateistă imprimată de tătucul Stalin
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
printre filele cărții pe care a scris-o, deducem argumentul subsumat unei înșiruiri de oameni și fapte din rândurile neamului său, al unei personalități întocmai așa cum se autocreionează. Este singurul inginer dintr-o familie predominată de mari medici: Dumitru Noica, ctitorul școlii de neurologie, Nicolae Noica, medic, director al spitalului de urologie din Panduri, acum desființat, Mihail Noica, medic primar, pediatrie, la spitalul din Onești... Tatăl său era văr cu filozoful Constantin Noica, bunicul a fost absolvent al școlii de agricultură
NICOLAE NOICA. CONDAMNABILĂ ÎNDEPĂRTARE DE BAZA ŞCOLII ROMÂNEŞTI DE CONSTRUCŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347550_a_348879]
-
și îi cereau sfatul. Începea construcția unei biserici sau mănăstiri cu participarea obștii, eventual cu ajutor de la curțile domnești din țară Românească sau de la Tarul Lazăr din Șerbia, iar el pleca mai departe. Așa se explică faptul că el figurează ctitor al multor așezăminte bisericești. A înălțat biserici și în Bulgaria dar și în Șerbia în zona Kladovo, la sud de Dunăre în dreptul localității Turnu Severin. Negăsind luntraș pe malul bulgar, face o rugăciune arzătoare, întinde pelerina să pe apă, pășește
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
față de deceniul precedent astfel că se impunea și cunoașterea stării bisericilor și mânăstirilor- aproape singurele așezăminte cu caracter public din satele acelei perioade . Această catagrafie, care includea și date cu caracter social mai general : caracterul proprietății și numele proprietarilor , despre ctitori, vechimea și materialul de construcție ș.a.cuprinde informații deosebit de importante pe care le putem corela cu cele cuprinse în Catagrafiile generale din 1832 ți 1838 completând informațiile din acestea sau, pentru județul Mehedinți și alte județe , cu excepția Doljului, substituind parțial
DR.MITE MĂNEANU,CATAGRAFIA BISERICILOR AFLATE ÎN PLASA DUMBRAVA A JUDEŢULUI MEHEDINŢI LA 30 MARTIE 1840 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347704_a_349033]
-
cu mâncare? și ce anume putea fi în acel blid? apoi, prin ce tehnică prelucraseră piatra? ce substanțe amestecau în liantul cu care ridicau zidurile? câți ani să fi durat construirea? cum și de unde procura 'antreprenorul' materialele necesare? motiva ția ctitorului fusese una politico-militară sau una spirituală? etc, etc.) Între timp am scris și o serie de eseuri non-ficționale, inspirate fie din chestiuni cvasi-cotidiene, fie rezultate din căutări la care ne ducem mai rar cu gândul. Ele fuzionează - cu diverse accente
REINTERPRETĂRI DE MITURI ŞI LEGENDE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350158_a_351487]
-
ușilor împărătești, așezată pe un scripete pentru a putea fi ridicată în timpul slujbei. Am intrat apoi smeriți în biserica veche, restaurată în anul 2011, și am atins piciorul sfintei mese, înviforați de istorie și legendă. Am încercat să buchisim numele ctitorilor și donatorilor, scrise în grai vechi pe un triptic vechi din lemn de paltin. Icoanele seculare, sfinții zugrăviți direct pe inima lemnului, ușițele ce te obligă să te apleci pentru a intra în taină, toate îndeamnă la îngenunchere și rugăciune
MĂNĂSTIREA MOISEI – MARAMUREŞ – VATRĂ DE SPIRITUALITATE ŞI SIHĂSTRIE AUTENTICĂ, VEGHEATĂ DE DUHUL BĂTRÂNILOR CUVIOŞI ŞI AL PĂRINŢILOR BISERICII ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 952 din 09 august 20 [Corola-blog/BlogPost/364969_a_366298]
-
episoade din viața Sfântului Ioan Botezătorul de la vestirea îngerului către Zaharia până la aflarea capului. Registrul inferior e rezervat frizei întemeietorilor vieții monahale — Sava cel Sfințit, Antonie cel Mare, Pahomie cel Mare, Maxim Mărturisitorul și Grigorie Decapolitul. Deasupra tabloului votiv al ctitorului, domină amplă și elegantă, maiestuoasă și austeră Schimbarea la Față în stil paleolog târziu. Despre paisianism între mărire și decădere Prezentă în civilizația medievală românească mai ales în formă iconografică, Schimbarea la Față și tema transfigurării spirituale a umanului prin asceză și rugăciune în
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
Bogdan Petriceicu Hașdeu, cel care avea să-l numească pe Vasile Alexandrescu Urechia: „arhanghelul entuziasmului”, pentru dăruirea, pasiunea și arderea lăuntrică ce l-au definit, nu numai în aceste mari domenii: istoria și cultura, dar și în treburile obștești, fiind ctitor al unor instituții de prim rang: Ateneul Român (alături de Constantin Esarcu), Academia Română, înființând biblioteci, muzee. Și-a legat numele de istoria Bibliotecii Județene care-i poartă cu cinste numele și mesajul profund umanist, și denumirea sacră, așa cum îi plăcea să
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
de prim rang: Ateneul Român (alături de Constantin Esarcu), Academia Română, înființând biblioteci, muzee. Și-a legat numele de istoria Bibliotecii Județene care-i poartă cu cinste numele și mesajul profund umanist, și denumirea sacră, așa cum îi plăcea să o numească însuși ctitorul ei: „biserică culturală în care națiunea să-și îndrepte conștiința și să se ilumineze.” Această instituție a început ca bibliotecă școlară, inaugurată la 11 noiembrie 1890, la Liceul „Vasile Alecsandri” - o ctitorie de suflet emblematică pentru această parte de sud-est
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
bibliotecii a unuia dintre cele mai importante documente, scrierea „La schitul Priponului”, datată 21 noiembrie 1901, cu o zi înainte de trecerea sa la cele veșnice, dovadă a pasiunii și a spiritului de sacrificiu cu care acest om deosebit, mentor și ctitor al Bibliotecii Județene din Galați, a înțeles să servească scrisul românesc până în ultima clipă. Poate că nu întâmplător, Vasile Alexandrescu Urechia își făcea debutul publicistic la 16 ani, în anul în care s-a născut Eminescu, cu versuri semnate Vasile
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
de la debut până în penultima zi a vieții sale, aduc un spor de reverență pe care - urmașii gălățeni, prin activitatea neobosită desfășurată la pupitrele Bibliotecii Județene de azi, fie cercetători, fie informaticieni, istoriografi, specialiști sau lucrători cu publicul, îl aduc mentorului, ctitorului, publicistului Vasile Alexandrescu Urechia, fără a cărui substanțială contribuție, biblioteca nu s-ar fi înființat. Dar și un omagiu și prilej de cinstire a memoriei sale, în toate împrejurările. O asemenea sferă de largă diversitate tematică a preocupărilor jurnalistice a
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
moșii în Bucovina, fost staroste de Cernăuți și pârcălab de Hotin (Hotinul a cărui istorie adevărată e ștearsă astăzi de vecinii noștri și pusă sub ctitorirea unui hatman), apărător viteaz al hotarelor țării, făcător de acte domnești, hrisoave, urice, legiuiri, ctitor de mânăstiri, refugiat la Curțile Hârlăului (după trădarea boierilor - ce noutate!- hrăpăreți, cu un sfârșit tragic (de satârul călăului la Stambul), pentru că a ales surghiunul și nu îngenuncherea.. La fel de înțesat cu date și evenimente, textul Amfilohie Hotiniul aduce în prim
CATINCA AGACHE ION MUSCALU , UN ISTORISITOR PASIONAT AL ,,CNEZATULUI DIN VALE” de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366350_a_367679]
-
Chevalier/Alain Gheerbrandt, idem). Să nu uităm și ce spun V.Lovinescu și R.Guenon, în cărțile lor: din Smarald a fost cioplit Potirul Graal... pe care Iosif din Arimateea l-a purtat, întâi, prin “Țara Evalac” (probabil, Maramureșul Valahilor Ctitori!... datorită lor, a apărut Țara lui Venus/ „Cea verde”/ Sfânta Vineri/ Parascheva/ Moldova!), după care l-a dus în Irlanda/ Țara-cea-Verde, se pare ... oricum, la druizii din „Țara Bretaniei” (probabil, partea ei scufundată, azi ... Ocultată Sacru!) - Regatul Regelui Arthur! Oricum
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
au rămas în grija puținilor boieri și vlădici demni și a țăranilor din sânul cărora au țâșnit marile personalități basarabene ce au aprins Rugul Românismului. Un astfel de vlăstar care a crescut Stejar falnic a fost boierul creștin Vasile Stroescu, ctitor de biserici în Transilvania, Moldova și Țara Românească. În plan politic ajunge membru onorific al Academiei Române și senator al Ardealului în Parlamentul României Mari. Acest mecena al culturii românești, donează ardelenilor un milion de coroane prin banca „Albina”, renovând și
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
a țăranilor basarabeni și-a arendat moșiile acestora la prețuri foarte mici.” (Gheorghe Radu, Basarabia pământ românesc. Ed. Cetatea Doamnei, Piatra Neamț, 2008, p. 64) A fost voința Domnului ca un boier, basarabeanul-ardelean Vasile Stroescu să fie un artizan și un ctitor în Ardeal pentru Unirea cu Țara și un cărturar-pedagog, ardeleanul-basarabean Onisifor Ghibu să devină animatorul basarabenilor pentru același sfânt Ideal. Profesorul Onisifor Ghibu devine membru corespondent al Academiei Române, ministru, senator, ambasador în Basarabia al ASTREI ardelene-veritabilă Academie a Românismului. Ca
BASARABIA-MIREASA MARTIRĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366108_a_367437]
-
astfel de oameni, printre țărani, de la care am învățat să și cânt, în grădină, la tata.” (Gaby Michailescu-Maria cea fără de moarte. Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2003, p. 12) Maria a fost croită din verticalitatea Bradului temerar, înveșmântat în legendele străbunilor păstori, ctitori de neam și de țară, în doinele Fecioarelor amazoane, care au zidit cu iscusința jertfei lor neclintitele hotare, în baladele ce-și freamătă sângele atâtor viteji, în vechile hrisoave voievodale în care s-a așezat Neamul, în cazaniile Schiturilor care
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
al academicianului Gheorghe Păun, iar scriitorul Ion Pachia -Tatomirescu și Ioan Cârssia, relatează despre “Al XX-lea Cogres al Valahimii de la Timișoara “, din octombrie 2011. Un frumos grupaj de poeme”Galaxi lirice “ semnează N.N.Negulescu, fapt ce denotă că acest ctitor de reviste ( este membru frondator al reviste “Constelații diamatine “) este și un poet autentic, sensibil al carui discurs poetic este frisonat de un foc mocnit al eului. Sitar Tăut Daniela Monica abordează frontal volumul lui Paul Goma “Chosse- croise“(Soldatul
A APĂRUT REVISTA DE CULTURĂ UNIVERSALĂ REGATUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361718_a_363047]
-
în mediul bancar și susținere a unui climat de afaceri performant, în România; prof. univ. dr. Ioan Spânulescu, Președinte fondator al Universității „Hiperion”, pentru rezultate excepționale în întreaga sa carieră în știință, învățământ superior și diplomație, pentru rolul său de ctitor al Universității „Hiperion” și formator de elită al unor întregi generații de intelectuali și oameni de știință; Mihai Mălaimare, actor, directorul Teatrului „Masca”, pentru rezultate de excepție în activitatea sa, pentru promovarea artei dramaturgice românești în țară și străinătate, la
GALA LAUREAŢILOR FUNDAŢIEI ROMÂNIA 2000 ŞI COTIDIANULUI ULTIMA ORĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361628_a_362957]