1,003 matches
-
care se găsea din belșug pe Holm. Acestei biserici i-a dăruit Logofătul Teodor Balș, stăpânul Darabanilor, Sfânta Evanghelie legată în alamă aurită și semnată de donator în anul 1857, care a fost apoi mutată în noua biserică de cărămidă, ctitorită în mijlocul satului. Legenda păstrată în sat spune că înainte de construcția bisericii noi, a fost măsurată umbra unui om bătrân pentru a fi amplasat altarul, persoană care la scurt timp a și murit, dar biserica a dăinuit. Până la construcția acestei biserici
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
mai mulți preoți și dascăli, amintind aici pe preotul Mihalachi cu dascălul Grigoraș la 1774, preoții Dumitru Baican, M. Vasiliu și Anton Hadârcă menționați la împroprietărirea din 1864, și nu în ultimul rând pe preotul Gheorghe Hadârcă cel care a ctitorit biserica. Acestuia, i-a urmat Grigorie Baz, un preot luminat, învățător, scriitor de piese de teatru (a scris două piese pentru elevi intitulate ,Satana” și ,Cinci pâni”), era constructor de viori și a lucrat cu propriile mâini scena școlii din
Bajura, Botoșani () [Corola-website/Science/300889_a_302218]
-
Aurelia Apulensis" și "Colonia Nova Apulensis". Există și date concrete despre voievodatul transilvănean cu centrul la Alba Iulia, condus de Iula cunoscut și sub numele de Geula sau Gyula (în maghiară). Voievodul Gyula, de la care provine denumirea maghiară "Gyulafehérvár", a ctitorit la sfârșitul secolului al X-lea la Alba Iulia o bazilică mai veche decât actuala Catedrală Sfântul Mihail, având ca episcop pe grecul Ieroteu. Într-o cronică germană Iula era considerat rege: Ruinele bazilicii lui Gyula au fost descoperite în
Alba Iulia () [Corola-website/Science/296930_a_298259]
-
importanți ctitori de biserici și mănăstiri din țările române. Încă înainte de a ajunge domn, el a ridicat două biserici, una la Potlogi, Dâmbovița și alta la Mogoșoaia, lângă București. După ce s-a urcat pe tronul Țării Românești, Brâncoveanu a mai ctitorit tot în București încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut și Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, existentă și azi
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
de cupru. Această clădire a fost construită între anii 1626-1629, în partea de nord-est a incintei mănăstirii. Ctitorul paraclisului este mitropolitul cărturar Anastasie Crimca. Clădirea avea rolul de paraclis de iarnă, fiind asemănătoare cu mica biserică din cimitirul Mănăstirii Dragomirna, ctitorită de același înalt ierarh. Pe clădirea clisiarniței se află o pisanie în limba slavonă, parțial ștearsă. Cu greu se poate descifra din pisanie: "„Această eclesiarniță a făcut-o arhiepiscopul kir Anastasie Crimcovici în zilele binecredinciosului Io Miron Barnovschi Voievod, domn
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
zidită în anul 1816 de către vornicul Ioan Tăutu și soția sa, Maria. Printre ctitori se află și Mihail Kogălniceanu. El a fost cununat aici, familia sa fiind printre cei mai de seamă enoriași. Biserica „Buna Vestire” din Iași a fost ctitorită de către vornicul Ion Tăutu și soția sa, Maria, între anii 1816-1818. Ioan Tăutu descindea dintr-o familie ilustră și foarte veche, avându-l ca înaintaș pe marele logofăt I. Tăutu, cel care l-a slujit cu credință pe Ștefan cel
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
fost colonel și s-a căsătorit cu prințesa Gorciakova). Din întreaga familie s-a întors în Moldova numai domnița Ralița, care a murit în 1837 și a cărei piatră de mormânt se află lângă zidul Catedralei Mitropolitane Vechi de la Iași, ctitorită de mitropolitul Gavriil Callimachi. Vistiernicul Matei Cantacuzino a dăruit, printr-un document din 1792, satul cu case și biserica de zid vornicului Gheorghe (Iordache) Ghica (1739-1801). De la acesta, moșia cu satul și biserica au trecut la fiul său, Ioan (Iancu
Biserica Schimbarea la Față din Cucuteni () [Corola-website/Science/322178_a_323507]
-
un edificiu religios, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, inclus în registrul monumentelor de arhitectură de importanță națională din Republica Moldova. Biserica a fost construită în stil neogotic. Curtea bisericii este înconjurată de un gard înalt de fier forjat. Biserica a fost ctitorită de Cezarina Dolivo-Dobrovolskaia (nume de fată Toma Boczarska), o catolică de origine lituaniană, al cărei soț, un militar rus în rezervă, a ctitorit biserica ortodoxă din Brăviceni. Cavoul Cezarinei se află în subsolul bisericii. La acea vreme, comunitatea de catolici
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
în stil neogotic. Curtea bisericii este înconjurată de un gard înalt de fier forjat. Biserica a fost ctitorită de Cezarina Dolivo-Dobrovolskaia (nume de fată Toma Boczarska), o catolică de origine lituaniană, al cărei soț, un militar rus în rezervă, a ctitorit biserica ortodoxă din Brăviceni. Cavoul Cezarinei se află în subsolul bisericii. La acea vreme, comunitatea de catolici din oraș era compusă din lituanieni, polonezi și germani. În perioada sovietică, clădirea a servit ca sală de sport, apoi nod de radio
Biserica romano-catolică din Orhei () [Corola-website/Science/335203_a_336532]
-
anul 1891 . Vechea clădire, dinainte, fusese o mică mănăstire - han numită Casa Nova, Casa libera sau Hospiciul Latin, ridicată în 1654 pe locul citadelei cruciate din secolul al XIII-lea care veghea asupra localității și al unei prime mănăstiri franciscane ctitorite prin 1252-1253 de către regele Ludovic al IX-lea al Franței (Sfantul Ludovic). În pivnița mănăstirii se pot vedea resturi din cetățuia cruciată. La intrarea in mănăstire se află o statuie a Sfântului Ludovic . Biserica conține vitralii create de artistul bavarez
Jaffa () [Corola-website/Science/306648_a_307977]
-
bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune că vameșul Păun (grec originar din Epir) ar fi ctitorit Mănăstirea Clatia în august 7180 (=1672) în codrii Iașilor, la Buciumi. Mănăstirea Clatia a fost închinată de către ctitor Mănăstirii Plumbuita, care era la rândul ei metoc al mănăstirii atonite Xiropotamu. Domnitorul Gheorghe Duca (1665-1666, 1668-1672, 1678-1683) a dăruit nou-înființatei mănăstiri
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
țărănești se zărește originala construcție a bisericii mânăstirii. Ctitorul mânăstirii, Nicolae Pissiota, a părăsit meleagurile natale ale Greciei și s-a stabilit în România, iar propria afacere - o antrepriză de construcții - i-a adus numeroase satisfacții. S-a hotărât să ctitorească o mânăstire, chiar pe moșia sa, cumpărată de la generalul Angelescu, fost ministru de război. Mânăstirea a fost ridicată după proiectul arhitectului Ioan Giurgea. Așezământul a devenit o sinteză incontestabilă între Orient și Occident, dintre Renașterea italiană și stilul clasic bizantin
Mănăstirea Pissiota () [Corola-website/Science/312494_a_313823]
-
Biserica "Sfântul Dumitru" din Zaharești este o biserică ctitorită de pârcălabul Nicoară Hâra (Hârovici) în jurul anului 1542 în satul Zaharești din comuna Stroiești (județul Suceava), aflat la o distanță de 20 km vest de municipiul Suceava. Această construcție se încadrează în seria de clădiri bisericești construite în stilul epocii
Biserica Sfântul Dumitru din Zaharești () [Corola-website/Science/318522_a_319851]
-
Biserica „Schimbarea la Față” - Socola din Iași este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568) într-o pădure aflată la sud de orașul Iași. În prezent, ea este situată în curtea Spitalului de Psihiatrie Socola din cartierul Socola, pe Șos. Bucium nr. 36. Biserica fostei mănăstiri Socola a fost
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Radu Greceanu, "„era veche fiind de demult, se stricase, iar dumneaei jupâneasa Stanca, maica măriei sale o au făcut de isnoavă însă iar, de lemn.”" Mai târziu, în 1695, însuși domnitorul Constantin Brâncoveanu, trecând prin satul Lungești și vizitând vechea mănăstire ctitorită de mama sa, hotărăște refacerea ei din zid, în al șaptelea an al domniei. Din acest moment, istoria sfântului lăcaș e cunoscută pas cu pas. Pisania de la 1 august 1696 (7204), scrisă pe piatra de deasupra ușii de intrare în
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
orgă și mobilier. După dorința sa, slujbele se țin și astăzi, alternativ, în limba germană și limba maghiară. Johann Maria Philipp Frimont, conte de Palota și prinț de Antrodocco, este înmormântat într-o criptă din beciul bisericii pe care a ctitorit-o. Este îmbrăcat în mantia lui vișinie și ține la piept sabia poleită cu aur, în care a crezut toată viața. A dorit ca după ani de bătălii să se retragă cu familia la Palota. A murit însă și n-
Johann Maria Philipp Frimont () [Corola-website/Science/317964_a_319293]
-
în 1919 profesor de științe naturale la liceul românesc ("Liceul de Băieți") din Blaj, iar după aceea profesor de botanică la Universitatea din Cluj (1919-1947). La Cluj a desfășurat, timp de aproape trei decenii, o activitate prodigioasă, întemeind publicații științifice, ctitorind (în 1923) și conducând Institutul Botanic, a fondat în anul 1920 Grădina Botanică din Cluj (care îi poartă numele începând din anul 1991) și Muzeul Botanic. Tot la inițiativa sa a fost înființat Parcul Național Retezat, primul parc național românesc
Alexandru Borza () [Corola-website/Science/299818_a_301147]
-
de general-locotenent (cu 2 stele) la 11 ianuarie 1990. La scurtă vreme după revoluție, a fost numit în funcția de comandant al Armatei a 2-a, al cărei comandament era dislocat la Buzău (26 februarie 1990 - 28 martie 1994). A ctitorit biserica din satul Spătaru. S-a îmbolnăvit de cancer osos, iar în ultimele trei luni din viață a stat întins pe spate și complet nemișcat pe patul unui spital din Viena. Știind că va muri, fiind bolnav incurabil și întrebat
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
a murit normal. Era bolnav de multă vreme de cancer, așa că orice variantă în legătură cu dispariția suspectă a generalului nu-și are rostul” (“Timișoara” 5 aprilie 1994). A fost înmormântat cu onoruri militare în curtea bisericii din satul natal (Spătaru, Buzău), ctitorită de general și unde i s-a construit ulterior un frumos monument de marmură. Cu o zi înainte de înmormântare, corpul său neînsuflețit a fost adus la casa părintească. În ziua înmormântării, a fost deviată circulația de pe drumul european E 85
Ștefan Gușă () [Corola-website/Science/304994_a_306323]
-
de 2-3 km prin pădure de Mănăstirea Vorona. Potrivit tradiției, prin anul 1600, în pădurea aflată la o distanță de 2 km de satul Vorona, s-au așezat câțiva călugări ruși care au ridicat o bisericuță de lemn și au ctitorit Mănăstirea Vorona. Printre monahii renumiți care au viețuit la Mănăstirea Vorona se numără și Cuviosul Onufrie (1700-1789). El era rus de origine și a fost guvernator al unei provincii. În anul 1749, din cauza persecuțiilor religioase din Rusia secolului al XVIII
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
Biserica „Sf. Nicolae” din Aroneanu este o biserică ortodoxă ctitorită în anul 1594 de domnitorul Aron Vodă (1591-1592, 1592-1595) în satul Aroneanu din apropierea municipiului Iași. Biserica se află pe drumul care iese din Iași prin nord-est, pe malul lacului Ciric. Ea se află pe o terasă de 100-200 m din
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
închinat această mănăstire, printr-un hrisov din 25 mai 1606, la Mănăstirea Zografu din Muntele Athos (după cum fusese închinată inițial de Petru Șchiopul), din acel moment stabilindu-se acolo călugări greci. În documentul sus-menționat, se menționează că mănăstirea a fost ctitorită de Alexandru Lăpușneanu, el fiind și cel care a înzestrat lăcașul, iar Aron vodă "“a făcut biserica de acum din pietre și lemn gata pe banii lui Petru voievod”". Ieremia Movilă știa de închinarea anterioară a mănăstirii, el mărturisind că
Biserica Aroneanu () [Corola-website/Science/302623_a_303952]
-
sat Vlădeni (Săliște, conform legendei) și întemeiază satul Costești. Satul Costești din lunca Siretului este atestat documentar prin actul dat de Ștefan al II-lea Tomșa (1611-1615) Mănăstirii Solca (Anexa 3). La 18 martie 1615 Ștefan Tomșa dăruiește Mănăstirii Solca, ctitorită de el „satul numit Costești pe râul Siret și mori pe apa Siretului cu toate hotarele și cu toate veniturile-fost ascultător de Ocolul și de curțile noastre din Botoșani“. La recensămintele (catagrafiile) populației Moldovei efectuate în anii 1772 - 1773 și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului București. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 179132.78. din București a fost ctitorită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de către Manea Brutaru, starostele brutarilor din capitala Țării Românești. Are hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sf. Mare Mucenic Gheorghe și Nașterea Maicii Domnului. Biserica este de dimensiuni reduse (26,25 m x 10 m) și
Biserica Manea Brutaru () [Corola-website/Science/336577_a_337906]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Căușeni este un monument arhitectural construit în secolele XVII - XVIII. Este ctitorit de către domnitorul Moldovei Grigore Callimachi și mitropolitul Daniil al Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un monument unicat în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa sub nivelul solului (biserică semiîngropată). În octombrie
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]