1,392 matches
-
Ajuns , grație capacității și talentului său ,în înalte funcții militare și în atenția domnului ,el a strâns o importantă avere formată din moșii ,rumâni , bani, etc. care i-a pemis să ridice la Ciovârnășani și în alte părți, mai multe ctitorii. Semnalăm mai întâi conacul sau curțile de la Ciovârnășani, al căror loc nu se cunoaște , dar pe care îl presupunem undeva la poalele dealului Ciovârnășani, la liziera masivei păduri de stejar ce îmbrăca acest deal, câteva sute de metri la nord
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
soție a lui Curuia , cu anteriu galben , tivit cu blană neagră și rochie albă de atlaz .În continuare jupânița Hârșova , fiica lui Curuia îmbrăcată la fel ,însă cu cercei cu trei picioare6-. Întreaga pictură a bisericii păstrează tradiția vechilor noastre ctitorii, fiind plăcută. Are însă nevoie urgentă de intervenția specialiștilor pentru a evita distrugerea unor porțiuni În naos sunt mormintele ctitorilor și ale membrilor familiei Buliga (Lupu, Stanca și Stoichița fiica lor ), acoperite cu lespezi frumos ornamentate și cu inscripții7-. Noi
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
și 1782 -în acest din urmă an mânăstirea se judecă și cu Răduți Sărăcin , Nicolae Răscol și Petre Bâlteanu cu cetele lor de moșneni pentru moșia Tarovățu etc. (Ibidem mss 335, f.208, 224-225, 314-334, 337-340 ). Astfel, patrimoniul funciar al ctitoriei lui Lupu Buliga s-a diminuat continuu. În catagrafiile din 1832 figura doar cu o parte din moșia Izvorul Bârzii , moșia Topolnița și o moară pe același râu (Arhivele Naționale , Drobeta Tr-Severin , fond Prefectura jud. Mehedinți , dos 17 (1847)-1831
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
de verde pâna la verde comatic sau galben, asemenea unui tablou tulburător .. Cutreieram prin oraș în acea zi de toamnă frumoasă, unde frunzele coapte ale copacilor, foșneau muzicalitatea lor proprie. Îmi stânsesem în acea zi, personala mea de grafică cu ”Ctitoriile Ștefaniene”, deschisă la Galeriile de Artă Ion Irimescu, care fusese deschisă cu 15 zile în urmă. Un eveniment neașteptat. M-am întâlnit cu artistul plastic Ion Grigore, profesor la Academia de Arte din București. Bucovinean de origine, născut prin împrejurimile
O ZI DE NEUITAT ... de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355516_a_356845]
-
autorul unui manual școlar cu totul inedit și intitulat Buchiile tălmăcite. Acesta se află în stare de manuscris și datează de la 1780, pe când autorul era învățător la școala satului Rucăr, existentă la acea vreme în chiliile bisericii din Rucăr - Suseni, ctitorie a lui Gheorghe Smernea Rucăreanu. În fond este o carte didactică, un manual alcătuit de Neculae Calu pentru școlarii săi, un veritabil Abecedar. În orice caz, manualul întocmit de el se înscrie în rândul primelor începuturi ale literaturii didactice din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355151_a_356480]
-
scris de el la 20 aprile 1775. O școală importantă a fost întemeiată pe lângă biserica Rucă-Suseni de către Gheorghe Smernea, un român venit în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
avut neîndoielnic școală la Rucăr, cu local propriu și învățători renumiți în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea. Socotim că numărul școlarilor era destul de mare deoarece, în această perioadă, școala avea un număr de cinci învățători și că ea, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu, a fost una din cele mai importante din țară în acel timp din mediul rural. În privința conținutului procesului de învățământ facem din nou aprecierea că, în general, dascălii școlii căutau în primul rând să deprindă pe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
până`n nour “. Grigore Ureche în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “dă o mare extindere în cronica sa domnitorului Ștefan cel Mare.Figura san e este prezentată ca un symbol al luptei pentru eliberare, dar și despre ctitoriile mânăstirilor pictate cu icoane comandate de domnitor și soața sa. În secolul XVIII cultura română a luat o amploare mai mare prin lucrările lui Dimitrie Cantemir și Ion Neculce. Dar nu trebuie uitat nici Ilia care a ilustrat cu icoane
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356171_a_357500]
-
Mamei se compune simfonia Odorului celest. În inima Mamei sunt intonații de rugă, de dor, de har și de grații. În firul de țărână tors de străbuni, s-a miluit cremenea tăriei Ei, pe care s-a zidit o sfântă ctitorie de Cer și Cuvânt. Mama este un simbol de credință, imn liturgic, o revărsare a Cerului, un izvor nesecat al pământului, un răsărit de soare, un munte de Dor, un codru unde concertul păsărelelor se resfiră peste coama de argint
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
întreținută de preoții din acest sat, încă din anul 1784; școala obștească din Nămăiești, înființată în anul 1796 din inițiativa banului Radu Golescu; școala de pe lângă Schitul Mărculești (Flămânda), existentă pe la finele cec. Al XVIII-lea; vestita Școală obștească de la Golești, ctitorie a cărturarului boier Dinicu Golescu, cu Înștiințarea dascălului ei, cărturarul transilvănean Aaron Florian, din anul 1826. d) Un bogat material documentar privește Școala națională din Câmpulung, ale cărei cursuri s-au deschis la începutul anului 1832 sub conducerea distinsului Dimitrie
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
dulap separat păstrează câteva manuscrise și tipărituri vechi, dintre care amintim: Buchiile tălmăcite, un manual alcătuit de dascălul rucărean Neculae Calu, prezent la Rucăr și învățând copiii carte la școala aflată în chiliile de pe lângă Biserica din partea de nord a satului, ctitorie a lui Gheorghe Rucăreanu; Manuscris slavo-român din sec. Al XVIII-lea; Pomelnic slav din aceeași perioadă; Pomelnic românesc din ultimul sfert de veac XVIII; un alt Pomelnic al bisericii din anul 1826; Un Miscelaneu, scris de dascălul Neculae Calu, care
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT !( II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370845_a_372174]
-
țării, taxele ce trebuiau percepute, sarcinile slujitorilor vămii etc. Din lectura acestor documente rezultă și faptul că, din venitul vămii de la Rucăr s-au acordat de către domnitori ajutoare pentru Mânăstirea Vieroș și pentru biserica Sâmbăta de Sus din juețul Făgăraș, ctitorie a voievodului martir Constantin Brâncoveanu. Este de remarcat că, din venitul aceleași vămi s-a întreținut Școala domnească din Câmpulung. Trei documente amintesc despre această valoroasă instituție de instrucție și educație a țării (dania pentru școală făcută de logofătul Radu
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
mână slujind Crezul nostru cel dumnezeiesc, se prind ca-ntr-o horă în Vestea cea Bună, credința, nădejdea în Tine le-adună, cu harul iubirii în Tine înfloresc. În stihuri de aur graiuri românești se preling în vinul Sfintelor Potire. Ctitorii, pisanii, hrisoave cerești, stiharul ce-nbracă Dacoromânia să liturghisească aleasă mărire Prea sfintei Crăiese- Fecioara MARIA! -------------------------------------------- Gheorghe Constantin NISTOROIU Brusturi, Neamț 15 August 2014 Ziua Sfintei Marii Referință Bibliografică: Gheorghe Constantin NISTOROIU - CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEȚI CREȘTINI / Gheorghe
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370423_a_371752]
-
nu numai a contemporanilor săi și a rămas în amintirile nu numai a elevilor săi, ci a stat în centrul preocupărilor multor cercetători, critici sau istorici, nu numai literari, care au remarcat calitățile lui deosebite de institutor. Așezându-l printre ctitorii de școală românească, George Pop arată că Ion Creangă „...urmărind să dezvolte gândirea copiilor va combate mereu învățământul dogmatic din școala vremii sale, folosind la lecții material intuitiv, exemple din viața trăită de elevi” pentru „...a lega conținutul lecțiilor de
ÎNVĂŢĂTORUL CREANGĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369449_a_370778]
-
Acasa > Impact > Istorie > NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al
NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369495_a_370824]
-
vara făceau câte două cuptoare de cărămidă pe ... III. NESTOR VORNICESCU SEVERINEANU ȘI DUMITRU BĂLAȘA ÎN GRĂDIȘTEA VÂLCII, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 2204 din 12 ianuarie 2017. Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlcii În ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Grădiște mai aproape și pe care i-au atribuit-o ca loc de naștere. Grădiștea de Vâlcea a mai dat Olteniei un ban în persoana lui Hamza din ... Citește mai mult Nestor Vornicescu Severineanu și Dumitru Bălașa în Grădiștea vâlciiîn ”Ctitorii mânăstirii Bucovăț. Stephan, marele Ban și fiul său Pârvu, Marele Logofăt”, articol publicat de Nestor Vornicescu Severineanu în revista Mitropolia Olteniei, nr. 10 din octombrie 1972, paginile 668-699, autorul încearcă să stabilească obârșia lui Sthepan, clucer și Mare Ban al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
1714, exact când împlinea 60 de ani, a fost executat la Poartă împreună cu fiii săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și boierul Ianache Văcărescu. Mai târziu, în 1720, cu mare greutate, trupul a fost adus în țară și îngropat in ctitoria sa din București, biserica Sf. Gheorghe Nou, sub o candelă pusă de soția sa, Marica. Prin domnia sa, Constantin Brâncoveanu a realizat o operă politică și artistică unitară și a contribuit la organizarea modernă a instituțiilor autorității centrale. În acelați timp
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
perioada istorică, domnitorul român a urmărit consecvent interesele Țării Românești, dovedind înțelepciune, echilibru și capacitate de a evalua nuanțat legăturile cu diferitele puteri din acea vreme”. Elevii au realizat un panou cu imagini prezentând chipul lui Constantin Brâncoveanu și ale ctitoriilor sale, au dramatizat balada populară „Constantin Brâncovanul” și poezia “Brâncovenii - Sfinți Mucenici” de Elena Armenescu și au citit legedene despre Constantin Brâncoveanu. Au fost prezentate cele două cărți realizate în memoria domnitorului “Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mărturisitor jertfelnic și
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
o culegere de șase articole despre domnia lui Constantin Brâncoveanu: Niculae Șerbănescu, “Constantin Brâncoveanu, domnul Țării Românești - 275 de ani de la moartea sa martirică”; Niculaeșerbănescu, “Constantin Brâncoveanu - ctitor de cultură românească”; Mircea Păcurariu, “Cultura în timpul lui Constantin Brâncoveanu”; Ion Barnea, “Ctitoriile bisericești ale lui Constantin Brâncoveanu”; Ioan Rămureanu,“Constantin Brâncoveanu , sprijinitor al Ortodoxiei”, Toma G. Bulat “Daniile lui Constantin Vodă Brâncoveanu către Orientul ortodox.” Antologia “Poeți români slăvind dumnezeirea” este coordonată de Elena Armenescu, medic și scriitor bucureștean, și conține un
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370210_a_371539]
-
de sus a ochilor mei. («Greșirea cerului» - SEM, 158). În câmpul valorilor estetice ale Europei contemporane, opera lui Nichita Stănescu, cu „noua ontologie“ a Limbii / Logosului din temeiul paradoxismului, în care și-a zidit întreaga ființă, își relevă monumentalitatea de ctitorie, aidoma unei Mânăstiri a Argeșului, sublimă Mânăstire-Cuvânt; iar din locul în care aripile lui au izbit pământul, țâșnește gheizerul; și în umbra-curcubeu, Marele Poet murmură: Eu nu sunt altceva decât / o pată de sânge / care vorbește. («Autoportret» - SEM*, 82). ------------------------------------------------------ * Atât
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Muntenia lui Matei Basarab, același istoric mergând mai departe cu aprecierea că „Matei Basarab este cel mai mare ctitor bisericesc al neamului nostru”3), în Țara Românească doar Constantin Brâncoveanu călcându-i pe urme. Între toate acestea se află o ctitorie vâlceană, de care marele voievod și-a legat numele pe vecie, și anume Mănăstirea Arnota. Destinația bisericii Mănăstirii Arnota, închinată arhanghelilor Mihail și Gavril, a fost aceea de necropolă a familiei lui Matei Basarab 4). Alegerea modestei biserici - pierdută atunci
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
în sufletul lor să aibă și acolo o biserică și o așezare duhovnicească mănăstirească. Și au reușit, căci piosul și duhovnicescul egumen Ștefan a zidit această biserică în timpul marelui domnitor Constantin Brâncoveanu. Astăzi nu a mai rămas nimic din această ctitorie de pe moșia lui Matei Basarab. Zidurile s-au dărăpănat și totul s-a ruinat. Se păstrează numai o piatră, care se găsește azi în tinda bisericii parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Dobriceni, și pe care este scrisă pisania vechiului metoh
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
fosta moșie a lui Matei Basarab, pe care voievodul a așezat robi țigani pentru munca pământului. Chiar dacă a dispărut, schitul Dobriceni atestă continuitatea vieții spirituale la poalele Carpaților, unde au existat schituri și biserici de mir în preajma și sub oblăduirea ctitoriilor voievodale, care erau focare de cultură și de trăire intensă a vieții lui Hristos. Acestea au menținut vie flacăra credinței pe aceste meleaguri și au constituit în același timp un reazem și un sprijin pentru români în momentele grele ale
SCHITUL DOBRICENI DE PR. CONSTANTIN MĂNESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1251 din 04 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354054_a_355383]
-
de metri spre amonte, peste bătrânul râu, este o punte pe cabluri care face legătura cu satul Drăgănești. După viaductul Albioara este satul Călinești cu mirifica vale a Călineștiului. Aici este hotarul de nord al Brezoiului, învecinat cu Schitul Cornet, ctitorie a lui Vel Vornicu Mareș Băjescu, anul1666, și una dintre cele mai moderne centrale hidroelectrice din Europa. Revenind la Gura Lotrului, de la cătunul Văratica și de la apele Oltului care scaldă stânca Muntelui Cozia, spre apus, pe drumul național DN7A, se
CAPITALĂ LOVIŞTEANĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353722_a_355051]