293 matches
-
decembrie și minimă de 732 mm Hg în luna iulie. Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic al râului Cerna aparține masivului Poiana Ruscăi. Până în Hunedoara, este constituit din șisturi cristaline peste care s-au depus formațiuni terțiare și apoi cuaternare. De la Hunedoara spre Nord aprține neogenului depresiunii. În cuprinsul luncilor, pe depozite aluviale sau aluvio-proluviale, s-au format soluri aluviale, sub pajijti mezohidrofile, cu grosimi limitate la 20-30 cm. Cantitățile de humus sunt reduse , 2-5 %, solul necesitând fertilizare și măsuri
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
glaciațiunea Mindel", care a durat între anii 650 000 - 350 000 î.Hr., "glaciațiunea Riss", care a durat între anii 300 000 - 120 000 î.Hr. și "glaciațiunea Würm", care a durat între anii 80 000 - 10 000 î.Hr. Tot în era cuaternară, înainte de cele trei menționate a avut loc "glaciațiunea Günz", care a durat între anii 900 000 - 700 000 î.Hr. În perioada cuaternară variațiile de temperatură n-au depășit 10, iar maximele de temperatură n-au depășit niciodată +4 față de temperaturile
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
000 î.Hr. și "glaciațiunea Würm", care a durat între anii 80 000 - 10 000 î.Hr. Tot în era cuaternară, înainte de cele trei menționate a avut loc "glaciațiunea Günz", care a durat între anii 900 000 - 700 000 î.Hr. În perioada cuaternară variațiile de temperatură n-au depășit 10, iar maximele de temperatură n-au depășit niciodată +4 față de temperaturile actuale. În perioade mai îndepărtate variațiile de temperatură au atins 22, iar maximele +8. În perioada acestor maxime ghețurile au dispărut complet
Încălzirea globală () [Corola-website/Science/306404_a_307733]
-
de ioni. Cu adăugarea acidului oxalic, oxalatul de ytriu precipitează. Oxalatul e apoi transformat în oxid prin încălzirea sa sub oxigen. Prin reacționarea oxidului de ytriu rezultat cu fluorură de hidrogen, se obține fluorura de ytriu. Folosind săruri de amoniu cuaternare ca extractanți, ytriul preferă să rămână în faza apoasă: când contra-ionul e nitrat, lantanidele ușoare sunt îndepărtate, dar când contra-ionul e tiocianat, lantanidele grele sunt îndepărtate. Sărurile de ytriu de puritate 99.995% sunt obținute prin această metodă. Producția anuală
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
și al principalilor afluenți, indică absența unor formațiuni de conglomerate cu martori de diferite proveniențe (cristalină, vulcanică și sedimentară). Din analizele geologice efectuate în zona barajului și pe cuprinsul cuvetei lacului de acumulare, rezultă că formațiunile geologice sunt de vârstă Cuaternară și Pliocenă. Cuaternarul este reprezentat prin depozite aluviale, deluviale și proluviale. Depozitele aluviale apar în lunca pârâului Cușmed și prezintă o stratificare în cadrul căreia la suprafață, pe grosimi de 2,5 - 4,0 m, se află un strat continuu de
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
subcarpatice, adânc tăiate și despărțite în segmente de văile numeroaselor râuri (Bistrița, Otăsău, Olănesti), coborâte aproape paralel de pe versantul sudic al Munților Căpățânii. În ceea ce privește latura sudică a Sucarpaților Vâlcii aceasta este alcătuită din dealuri înscrise pe formațiuni sarmastice, pliocene și cuaternare cu aceeași structură monoclinală, rocile fiind dispuse în benzi orientate de la vest la est. După ieșirea din defileul de la Cozia culoarul Oltului se lărgește treptat, terasele căpătând o desfășurare mare astfel acest culoar capăta un aspect de culoar depresionar. Prin
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
stânci) și argilă, transportat de ghețari în alunecarea lor sau depusă de ghețari dispăruți, în locul de topire a gheții. Morenele se situează în zonele terminale sau marginale ale unui ghețar alpin. În Munții Carpați, morenele indică limita extinderii foștilor ghețari cuaternari. În prezența grohotișurilor, este greu de depistat o morenă de fund și una de suprafață, ce se caracterizează prin forme și alcătuiri. Singura metodă de recunoaștere a unei morene o constituie analiza petrografică a depozitelor respective și a celor din
Morenă () [Corola-website/Science/313850_a_315179]
-
20,6‰ în primii 1,6 km. Bazinul este situat pe Podișul Nistrului, la altitudinea de 150-300 m, cu suprafața dezmembrată de vâlcele și ravene cu versanți abrupți. Este constituit în principal din calcare, acoperite de argile nisipoase se vârsta cuaternară. Cea mai mare parte a bazinului este valorificată agricol. Pădurile ocupă doar 3% din suprafața totală. Rețeaua hidrografică constă din râul principal și câteva vâlcele scurte, care vara seacă. Lungimea totală a cursurilor de apă este de 67 km. Valea
Râul Dobrușa () [Corola-website/Science/314846_a_316175]
-
și lagune, făra prea multe sinuozități (ex: laguna Kurshskiy), aici întâlnindu-se câmpia Pajurio. Domină relieful de cămpie cu altitudini cuprinse, în general, între 100-150m, altitudinea maximă fiind de 293 m, în punctul Juozapines Kalnas, fiind intens modelată de ghețarii cuaternari. Apar din loc în loc coline morenaice, cum ar fi Colinele Zemaitija (235m alt.), Colinele Kalnas (293m). Lituania prezintă o hidrografie bogată, cel mai important râu fiind Neman (cu o lungime de 930 km), cu direcția S-N, între Druskininkai și
Geografia Lituaniei () [Corola-website/Science/323897_a_325226]
-
este un antagonist al receptorului opioid mu ( constanta de inhibare [ Ki ] = 28 nM ) , cu o potență de 8 ori mai mică pentru receptorii opioizi kappa ( Ki = 230 nM ) și o afinitate mult redusă pentru receptorii opioizi delta . Fiind o amină cuaternară , metilnaltrexona are o capacitate redusă de a traversa bariera hematoencefalică . În aceste studii , valoarea mediană a vârstei subiecților a fost de 68 de ani 5 ( vârste aflate în intervalul 21 - 100 ani ) ; 51 % dintre ei au fost de sex feminin
Ro_894 () [Corola-website/Science/291653_a_292982]
-
pe formațiunile triasice ( " straturi de săpun ") intersectează regiunea de Belfort . Rin Graben prăbușit în timpul serviciului, prin urmare, regiunea a fost în mod repetat invadat de mare, ceea ce explică o sedimentare variat : Marl, calcar, sare piatră, marmură. În plus, depunerile eoliene cuaternare de loess apar . Sundgau care a fost apoi un vast platou de calcar a fost acoperit de malul mării, la începutul perioadei de terțiar. La începutul Oligocenului, este un colaps al Rinului Graben la originea penetrare marine. La sfârșitulOligocenului, marea
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
sunt acoperite de lemuri leosoidecu intercalări de soluri fosile castanii. Mai tîrziu pe terasele pleistocenului mediu au fost descoprite stațiuni paleolitice ale omului primitiv în care au fost găsite unelte ale culturii așel tîrzii și ale celei musteriene. În perioada cuaternară teritoriul raionului a continuat să se dezvolte în condiții continentale, fiind supus mișcărilor tectonice de ridicare. Ultimele au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune, a alunecărilor de teren și la fragmentarea reliefului. Pe parcursul cuaternarului s-au acumulat depozite continentale aluviale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
respectarea strictă a regulilor de asigurare a rezistenței lor la cutremurele de pămînt. Pe teritoriul raionului se exploatează materiale pentru contrucție, precum calcarele, argilele, deatomitele și nisipurile de vîrstă neogenă precum și depunerile de pietriș și prundiș de vârstă pliocenă și cuaternară, care datorită eroziunii, sunt dezvelite în valea Prutului și ale afluenților acestuia. De obicei aceste depozite se dispun aproape pe întreaga suprafață a raionului ceea ce înlesnește exploatarea lor prin cariere deschise. Sînt răspîndite și zăcamintele de argile și silem care
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
parazitate înaltă de 30-40 %, compoziției chimică stabilă (82-95 % de CaCo3) culoarea albă sau cenușie deschisă, conductibilitate termică și acustică mică, se prelucrează ușor. În raion cele mai mari cariere de calcare sînt la Șișcani, Vărzărești. Se folosesc argilele de vîrstă cuaternară, precum și argilele neogene. Aceste roci au o răspîndire largă pe teritoriul raionului Nisporeni. Datorită depozitelor însemnate de argile în Nisporeni a fost construita o fabrică pentru producerea cărămizii și a țiglei. Aceste roci constituie depunerile aluviale ale Prutului și afluentilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
altitudine, relieful contemporan al raionului face parte din prima treaptă-superioară ce înclude relieful cu altitudini mai mari de 250 m și cuprinde podișuri, platouri si coline. Aspectul contemporan al reliefului raionului Nisporeni s-a format pe parcursul ultimelor perioade geologice-neogenă și cuaternară sub influența proceselor tectonice și exogene. Din cauza acestor procese teritoriul raionului, ca și al întregii republicii, a suferit mișcării intense de ridicare lentă, care la rîndul lor au contribuit la accelerarea proceselor de eroziune și de fragmentare a reliefului. Mișcările
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
importante sunt Dunărea, Rinul și Ron. Râurile cu regim simplu se diferențeaza în funcție de variația debitului: În Europa sunt distribuite numeroase lacuri, variate ca mod de formare, întindere și volum. Cele mai multe și mai mari se află în regiunile afectate de glaciațiunea cuaternară din nordul Europei. În Peninsula Scandinava și în nordul Câmpiei Ruse există câteva sute de mii de lacuri glaciare, ca Ladoga (18 400 km²) și Onega (9610 km²) în Rusia, ca Varern, Vattern, Malaren în Suedia, Saimma în Finlanda. Lacurile
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
Jos. Formațiunile geologice vechi sunt prea puțin importante din punct de vedere al resurselor minerale. Au fost identificate și se exploatează hidrocarburi - țiței și gaze naturale în zonele Schela - Independență, Munteni - Berheci și Brateș. Formațiunile geologice tinere și în special cuaternare, constituite din argile comune, nisipuri, pietrișuri - exploatate la Galați, Tecuci, Braniștea și din albia minoră a râului Prut, au deosebită importantă pentru industria materialelor de construcții. Rezervații și monumente ale naturii Principala rezervație naturală din județul Galați este localizată pe
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate,de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugărilor, văi glaciare, custuri, morene. Subcarpații Ialomiței formează treapta colinară înaltă ce constituie partea central-nordică a județului. Sunt alcătuiți dintr-o asociere de dealuri și depresiuni, acestea din urmă fiind generate de
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
de . Caracteristica zonei Bărăganului este lipsa acută de precipitații în anumite sezoane ale anului, care conduce la un mare deficit de umezeală în sol. Localitatea se caracterizează din punct de vedere geomorfologic ca fiind amplasată conform hărții geologice pe formațiuni cuaternare, predominant fiind nisipul de dună, acoperite cu o pătură de loess cu o grosime de . Din punct de vedere al reliefului, orașul Pogoanele este situat în totalitate în zona de câmpie. Relieful zonei face parte din Câmpia Bărăganului, subunitatea Câmpul
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
afluenții Bistricioarei prin activitatea erozivă au recucerit-o hidrografic. Fundamentul depresionar este din roci cristaline epizonale peste care s-au dispus petice de roci sedimentare (calcare dolomitice, triasice), acoperite de depozite de conglomerate și gresii, argile și marne argiloase. Formațiunile cuaternare sunt reprezentate prin turbă (cu grosime uneori de peste 10 m) și depuneri de travertin (cu grosime de cca. 100 m și care au luat naștere prin precipitare). Zonele ocupate cu travertine din partea nord-estică a depresiunii s-au dezvoltat sub formă
Borsec () [Corola-website/Science/297218_a_298547]
-
mm la Mihalț, 525,1 mm la Fărău, 540,1 mm la Blaj, 562,6 mm la Crăciunelu de Jos), cu un maxim de 75-85 mm în luna iulie. Apele subterane (freatice și captive) sunt acumulate în depozitele paleogen-neogene și cuaternare. Apele freatice se află la adâncimi cuprinse între 0,5 și 10 m și apar la zi în cuprinsul luncilor joasee și la baza teraselor inferioare sub formă de izvoare de terasă. Apele curgătoare sunt reprezentate de râurile Mureș, Târnava
Dealurile Lopadei () [Corola-website/Science/316796_a_318125]
-
cu interfluvii colinare și deluroase, care alternează cu văi largi, ale căror albii majore sunt bine dezvoltate. Acesta se datorește în mare parte alcătuirii litologice din depozite miocene (roci de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă, argilo-nisipoasă și mai rar conglomeratică) și cuaternare (prundișuri, nisipuri, și lentile de argile). Totodată, structura cutată a miocenului, reprezentată printr-o succesiune de anticlinale și sinclinale, s-a impus și în relief. Culmea Pleșului, cu o lungime de 24 km, este un anticlinal cu înălțimea maximă de
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai glaciare, custuri, morene. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
primii 2 km. Suprafeței bazinului variază de la 287,6 m în partea superioară pînă la 150 m în partea inferioară. La baza acesteia se află depuneri cretacice și terțiare (calcare, marnă, nisipuri, luturi), acoperite de o cuvertură loes-soidală de vârstă cuaternară. La suprafață apar argilele loessoidale, pe care s-au format cernoziomuri. Suprafața bazinului este valorificată sub terenuri arabile și numai în partea superioară se întâlnesc păduri mature de foioase (stejar, frasin, arțar, salcâm), care ocupă doar 1,2% din suprafața
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic. Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost delimitat în
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]