949 matches
-
lor și le aducem înapoi în Uniunea Sovietică." Castro conducea Cuba de mai puțin de patru ani în 1962. Deși în joc erau evenimente ce se petreceau pe solul insulei lor, căci acolo erau instalate rachetele ce intrau prin porturi cubaneze, în timpul crizei, cubanezii au ieșit treptat din lumina reflectoarelor concentrate pe ciocnirea sovieto-americană. Încercasem să înțeleg cu simpatie cultura și politica latino-americană, îndemnat de un mare scriitor Columbian, German Arciniegas, refugiat politic în anii '50 la New York. El era autorul
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
El era autorul unei cărți remarcabile, Douăzeci de țări între frică și libertate, cuprinzând dramaticele experiențe ale latinoamericanilor, total diferite de istoria europeană sau de cea nord-americană. Greșeala de a nu-i lua în calcul a fost scump platită. Conducătorii cubanezi aparțineau unei alte logici, lucrau cu alte concepte, aveau alte viziuni decât mânuitorii balanței strategice. Erau revoluționari, care nu-și putuseră gusta din plin victoria. La mai puțin de un an după răsturnarea lui Batista, într-o vizită în SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
deschiderii și neutralității nu avea nici o priză pentru ei. Când l-am văzut pe Castro, prin anii '70, pasionat de reforma agrară, de educație și de turism, m-am întrebat daca morbul revoluției permanente nu venise de la Che Guevara. Contestarea cubaneză a acordurilor a fost vehementă. Castro a fost indignat să vadă propunerile, soluțiile, scrisorile zburând peste capul lui. Ceea ce începuse cu o grijă pentru soarta Cubei, devenise un joc strategic între actorii principali. Nu numai că nu a luat parte
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
comunicații. Aplicarea acordului, retragerea de armament, încărcarea și transportul lui presupuneau un observator terț care să confirme punerea lui în practică și acesta nu putea fi decât ONU. Castro a fost indignat de această apariție. Ce-i cu aceștia? Ambasadorul cubanez, Mario Garcia Inchaustegui, un bun și alert diplomat, a fost rechemat pentru că a admis o delegație atât de mare, ce venise pentru o operație de control pe care el nu o aprobase. U Thant a fost primit cu răceală. Propunerile
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ocupe locul de drept la ONU. Spre surpriza mea, am aflat că Stevenson, ca tânăr reporter, vizitase România în anii '25 sau '26. La 5 noiembrie, U Thant, care chema la el pe rând membrii Consiliului, ne spunea că partea cubaneză insistă să fie auzită la ONU. Raul Roa, ministrul de externe, cere reuniunea Consiliului de Securitate. Cu greu, U Thant l-a făcut să-și amâne vizita. U Thant își rezuma bilanțul. A cerut sovieticilor să suspende transportul rachetelor, și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
constă în faptul că s-a preîntâmpinat războiul și Cuba a fost salvată; așa conchidea Kuznețov. La mijlocul lunii noiembrie, un nou document destinat Consiliului de Securitate înlocuia în discuțiile care vărsau nisip dintr-o găleată în alta, cele cinci puncte cubaneze. Era un proiect cubanezo-sovietic, descriind soluția și desemnând obligațiile fiecărei părți: SUA, 7 obligații, URSS, 2, iar Cuba, 3. Ultimul articol cerea un plan concret lui U Thant de aplicare a acestui protocol de înțelegere. Concesie: dacă SUA nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
obligații, URSS, 2, iar Cuba, 3. Ultimul articol cerea un plan concret lui U Thant de aplicare a acestui protocol de înțelegere. Concesie: dacă SUA nu vor protocol, să fie declarație. Stevenson: un nu pe toata linia, textul reflectă poziția cubaneză, la care s-a răspuns deja. Toată această mișcare de propoziții și documente pe scena publică a ONU era un simulacru de negocieri. Cele reale se duceau și erau aproape de sfârșit pe scena confidențială a balanței de securitate, între SUA
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
sosirea lui, ca să evite acuzația că el e acolo pentru instrucțiuni. Discuțiile au fost dificile din cauza sensibilității excesive a cubanezilor și a împrejurărilor. Sunt tineri, lipsiți de experiență, se aprind repede. Mereu citează jignirea inacceptabilă a demnității lor naționale. Resentimentele cubaneze: de ce nu au fost anunțați înainte de 28 octombrie? De ce s-au luat deciziile fără a fi înștiințați? Asta ar mai merge, sunt treburi între sovietici și americani. Dar de ce au promis control pe teritoriu cubanez? Mikoian ar fi invocat printre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a demnității lor naționale. Resentimentele cubaneze: de ce nu au fost anunțați înainte de 28 octombrie? De ce s-au luat deciziile fără a fi înștiințați? Asta ar mai merge, sunt treburi între sovietici și americani. Dar de ce au promis control pe teritoriu cubanez? Mikoian ar fi invocat printre altele lipsa de timp, derularea rapidă a evenimentelor și operații militare iminente. A povestit și scena când, în sfidarea poziției sale, Castro a dat ordin să se tragă în orice avion dușman. Mikoian i-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
succes. Și aceștia, însă, s-au mulțumit cu un cuvânt dat al partenerilor lor de joc strategic: nu vom ataca Cuba. S-ar fi părut că prin această întâlnire cu Mikoian de la sfârșitul lui noiembrie se încheie pentru mine criza cubaneză. Zilele următoare au fost ocupate de alegerea lui U Thant ca Secretar general, la propunerea formală a Ghanei, Egiptului (RAU), Chile, Irlandei, României și Venezuelei. La 29 noiembrie, U Thant mi-a comunicat oficial că va veni în România în
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
-l văd că face un gest favorabil relațiilor cu România, care era acum subiectul meu principal. România intenționa să îmbunătățească legăturile cu SUA Peste câteva luni, dupa criza rachetelor, se va face un pas important în această direcție. Iar criza cubaneză a influențat mult politica externă a României în restul deceniului. Iată cum s-au întâmplat lucrurile: Delegația cu Gheorghiu Dej, Maurer și Mănescu și-a încheiat vizita cea mare în Asia pe 23 octombrie, când pe ruta întoarcerii s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
rezolvarea crizei și dimensiunea progresului în aplicarea înțelegerii". Mai mult decât atât, "acțiunile luate vor conduce spre ajustarea altor diferende între ele." La începutul anului, fiind din nou la negocierile de dezarmare de la Geneva, am constatat că referirile la criza cubaneză erau aproape inexistente. Care criză? Trecea drept un accident de parcurs care a zguduit mecanismul balanței fără să o dărâme. Politicienii, la fel, nu o mai citau. Se lucra serios la destindere și coexistență pașnică. Teoreticienii însă și-au dat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ca la radio și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără să li se sugereze teme și răspunsuri, ca pînă acum” (p. 227). Aceasta pentru că, așa cum afirmă la 12 octombrie ambasadorul cubanez la Berlin, citat de diplomatul român, „În acest domeniu [al mijloacelor de informare], În RDG s-a făcut Într-adevăr greșeala de a menține un mod de reflectare În roz a realității - fără critică și autocritică. Chiar și În Cuba
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Român a făcut primele demersuri pentru retragerea trupelor sovietice din România și pentru că În decembrie același an a avut loc al doilea congres al acestui partid, ocazie cu care a fost afirmată teza comunismului național. Un alt moment important, criza cubaneză, s-a consumat În 1962. Acesta a marcat un pas Înainte În politica externă a Bucureștiului. Capitolul se sfîrșește cu analiza „Declarației din aprilie 1964”, moment important al afirmării publice a independenței față de Moscova. Capitolul II („1968: Primele luni”) Începe
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de altfel se comporta întreaga delegație franceză. Reprezentantul Boliviei, Costa du Rels, prieten cu Titulescu, a promis să convingă și alte țări ale Americii Latine să fie alături de România. Cu simpatie s-a manifestat și delegatul polonez, dar și cel cubanez, care era vicepreședintele Adunării Generale. Aceste promisiuni l-au • Ibidem, fila 41. • „Scânteia“, 19 septembrie 1947, p. 4. • Arhiva MAE, Fondul SUA (Telegrame), vol. 8, fila 59. făcut pe Ralea să afirme că în cazul în care se va trece
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mereu susținut prin impactul forței, al violentării individului, iar atunci când a fost internalizat, cu voia ori fără voia celor Îndoctrinați, nu s-a dovedit rezistent decât atât timp cât a fost asigurată prevalența forței. Revin la cultul personalității, În comunismul sovietic, chinez, cubanez, față de stilul comunist central-european, o dovadă a neaderenței la comunism a unui strat cultural profund. Societatea comunistă central-europeană nu a putut exclude rezistențele modelului cultural autentic, care s-au conturat, În timp, tot mai clar. Întoarcerea la origini pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
000 de km - și IRBM - Intermediate Range Ballistic Missile, cu o rază de acțiune de 3.000-5.000 de km) spre Cuba, aceasta a pregătit un sistem de apărare prin amplasarea artileriei antiaeriene în formă trapezoidală de-a lungul coastei cubaneze, iar experții militari au identificat imediat același tipar care se aplică și în cazul rachetelor sovietice SA-2 (sol-aer). Această descoperire a atras atenția serviciilor de informații americane cu privire la faptul că pe insulă „se întâmpla ceva extraordinar”. În paralel, informațiile obținute
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
obiectivul nu a fost atins... Germanii credeau în continuare despre agent că este onest și loial! Agenți dubli pe timp de pace: operațiuni ale Cubei împotriva Statelor Unite. Pe 12 august 1987, The Washington Post relata că un dezertor din serviciul cubanez de informații externe (DGI) le-ar fi declarat investigatorilor CIA că „un număr nedeterminat de oficiali din Guvernul cubanez, pe care Statele Unite îi bănuiau de colaborare secretă cu CIA, ofereau agenției informații false sau irelevante pregătite de DGI Cuba”43
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
timp de pace: operațiuni ale Cubei împotriva Statelor Unite. Pe 12 august 1987, The Washington Post relata că un dezertor din serviciul cubanez de informații externe (DGI) le-ar fi declarat investigatorilor CIA că „un număr nedeterminat de oficiali din Guvernul cubanez, pe care Statele Unite îi bănuiau de colaborare secretă cu CIA, ofereau agenției informații false sau irelevante pregătite de DGI Cuba”43. În urma acestei dezvăluiri, presa cubaneză a publicat relatări detaliate ale operațiunilor acestor agenți dubli, incluzând fotografii ale lor în timp ce
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
le-ar fi declarat investigatorilor CIA că „un număr nedeterminat de oficiali din Guvernul cubanez, pe care Statele Unite îi bănuiau de colaborare secretă cu CIA, ofereau agenției informații false sau irelevante pregătite de DGI Cuba”43. În urma acestei dezvăluiri, presa cubaneză a publicat relatări detaliate ale operațiunilor acestor agenți dubli, incluzând fotografii ale lor în timp ce desfășurau presupuse activități clandestine. Faptul că activitățile lor erau cunoscute de cubanezi până în cele mai mici detalii pare să confirme ipoteza că au fost agenți dubli
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
erau cunoscute de cubanezi până în cele mai mici detalii pare să confirme ipoteza că au fost agenți dubli cel puțin o parte din, dacă nu chiar pe toată perioada în care se presupune că spionau în Cuba. Conform unor surse cubaneze, unii dintre agenți, conștienți de faptul că americanii cunoșteau adevărata lor apartenență, le-au trimis mesaje de rămas-bun coordonatorilor lor din Statele Unite. Fără a face o analiză atentă a informațiilor furnizate de acești agenți dubli, nu se poate stabili dacă
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
1975-1976 asupra activităților informative ale Statelor Unite. O comisie a Senatului, condusă de către senatorul Church (cunoscută înainte sub denumirea Comisia Specială a Senatului pentru studiul operațiunilor guvernamentale referitoare la activitățile informative) a examinat tentativele CIA de a-l asasina pe liderul cubanez Fidel Castro la începutul anilor ’60. Conform raportului comisiei privind implicarea CIA în planurile secrete de asasinare, „au fost dovezi insuficiente din care Comisia să poată trage concluzia că președinții Eisenhower, Kennedy sau Johnson, consilierii apropiați ai acestora sau Grupul
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
Națională de Securitate folosește poligraful, a publicat un studiu care îl combătea pe cel dintâi. US Department of Defense, The Accuracy and Utility of Polygraph Testing (Government Printing Office, Washington, DC, 1984). 27. Vezi analiza din cadrul acestui capitol a operațiunii cubaneze de inducere în eroare, derulată împotriva Statelor Unite. Cel puțin doi dintre acești agenți dubli, pe care comunitatea serviciilor secrete îi considera loiali, au fost supuși unor teste cu poligraful. 28. Aceste teste poligraf sunt analizate în US Senate, Select Committee
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de lux erau, pentru omul de rând, portocalele, chiar și grepfruturile (numite popular „grefe”), carnea de porc și de vită, salamul de vară „Victoria”, cu mai puțină soia, parizerul, pastrama, puii sau găinile (mai rar curcanii), cafeaua Moca și bomboanele cubaneze. De prin 1985-’86 nu se mai găsea Pepsi și salam de Sibiu decât la magazinele cu circuit închis, dispăruseră complet bananele, mandarinele, curmalele și smochinele (care, înainte, „se mai băgau” iarna, de zilele conducătorilor, de 8 mai, ziua PCR
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
propagandă”), ci România liberă (unde rubrica „Decese”, singura lizibilă, era citită cu pasiune necrofilă de milioane de oameni) și, mai ales, Sportul (cu al său Supliment fotbal), dar și Flacăra sau Săptămâna. Îmi amintesc foarte bine cozile infernale de la bomboane cubaneze, niște bomboane ovoidale, cu model floral care, supte, deveneau translucide, cu aromă de lămâie, căpșuni, portocale sau mentă. Diferențierea aromelor, aroma în sine, erau „atracții” foarte prețioase - un lux de import. Bomboanele românești erau rudimentare, tari ca piatra și aveau
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]