331 matches
-
uciși de un inamic nevăzut decât în război. 10 ani mai târziu, lumea avea să fie devastată de Marea Criză Economică. După încheierea Primului Război Mondial au apărut stiluri artistice noi. S-a născut arta suprarealistă din mișcarea dadaistă, arta abstractă și Cubismul. Muzică occidentală clasică a parcurs o perioadă de prefaceri și experimente. Muzică ușoară occidentală a fost dominată de SUA, unde artiștii de culoare au jucat un rol important datorită folclorului din care s-a desprins jazz-ul. Filmele au evoluat
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
ul a fost o variantă a cubismului susținută de pictorul francez "Amédée Ozenfant" și de arhitectul "Charles-Edouard Jeanneret", cunoscut mai ales sub numele de Le Corbusier, respectiv adoptată de unii pictori și arhitecți ai deceniilor douăzeci și treizeci ai secolului 20. În propriul lor manifest artistic, Après
Purism () [Corola-website/Science/314326_a_315655]
-
de pictorul francez "Amédée Ozenfant" și de arhitectul "Charles-Edouard Jeanneret", cunoscut mai ales sub numele de Le Corbusier, respectiv adoptată de unii pictori și arhitecți ai deceniilor douăzeci și treizeci ai secolului 20. În propriul lor manifest artistic, Après le Cubisme, publicat în 1918, cei doi artiști francezi definesc idea lor de bază în promovarea viziunii puriste. Dorind să se întoarcă la formele de bază inspirate de mașinile moderne și în special în cazul elementelor decorative, Ozenfant și Le Corbusier au
Purism () [Corola-website/Science/314326_a_315655]
-
care nu se regăsesc în natura reală. Pictura analitică a lui Cézanne transformă motivele într-un sistem de volume și obiecte și conduce, în special în redarea peisajelor, la structuri cristaline, în așa fel încât, se poate prevedea trecerea spre cubism. Gauguin dezvoltă un stil decorativ cu tonuri de culoare violentă și forme simplificate, stil pe care el însuși îl caracterizează cu termenul ""sintetism"", o încercare de reunire sintetică a aparenței exterioare a lucrurilor cu sensibilitatea artistului. Toulouse-Lautrec, influențat de gravurile
Postimpresionism () [Corola-website/Science/318898_a_320227]
-
constituindu-se în avangardă artistică, corespunzând avangardei tehnologice. Dacă unui observator neinițiat mecanismele, motoarele sau bicicletele i se par lipsite de poezie, pentru futurismul italian, dinamismul, forța, geometria mașinilor, viteza devin teme fundamentale. Creația futuriștilor datorează mult divizionismului ("„Pointilismului”") și cubismului, si a influențat, direct sau indirect, curentele artistice ale secolului al XX-lea, începând de la "cubofuturism" în Rusia (1910), până la reprezentanții artei "chinetice" în anii șaizeci. Muzee: Peggy Guggenheim Foundation, Veneția; Pinacoteca di Brera, Milano; Colecția G.Mattioli, Milano; Musée
Futurism () [Corola-website/Science/297581_a_298910]
-
tablouri impresioniste în maniera lui Sisley. Îl pasionează abstractul, căci vede în el "o pictură situată în sfera invenției pure care dă naștere unui univers de forme pe măsura propriilor dorințe și plăsmuiri". In 1909 a intrat în contact cu cubismul. Între 1911 și 1912 a luat parte la « Întâlnirile de Duminică » în studioul lui Jacques Villon din satul Puteaux, împreună cu Apollinaire, Gleizes, Fresnaye, Léger și alții, care au dus la fondarea « Secției de Aur ». A jucat într-un spectacol al
Francis Picabia () [Corola-website/Science/297641_a_298970]
-
pacifiste. Se manifestă internaționalism, dar și naționalism profund. Apare o tematica nouă. Pictură merge foarte pregnant. Se văd tot mai des câmpuri de bătălie că „Sfârșitul gloriei” ( soldați prinși în sârmă ghimpată) de Otto Dix. Apar stiluri și forme diferite. Cubismul capătă amploare . Pictorii cubiști au fost implicați în realizarea camuflajului, cubismul fiind o rupere a conturului. Intelectualii s-au mobilizat la fel de bine ca armatele în slujba propriului stat. Într-o publicație din The Times apare un manifest semnat de intelectuali
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
nouă. Pictură merge foarte pregnant. Se văd tot mai des câmpuri de bătălie că „Sfârșitul gloriei” ( soldați prinși în sârmă ghimpată) de Otto Dix. Apar stiluri și forme diferite. Cubismul capătă amploare . Pictorii cubiști au fost implicați în realizarea camuflajului, cubismul fiind o rupere a conturului. Intelectualii s-au mobilizat la fel de bine ca armatele în slujba propriului stat. Într-o publicație din The Times apare un manifest semnat de intelectuali prin care cer mobilizarea războiului pentru civilizație. Mobilizarea cea mai amplă
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
ani ai regimului. Consecințele revoluției s-au făcut simțite și în domeniul artei. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Rusia era deschisă la noi curente artistice, dezvoltate în Europa: impresionismul (cu pictori ca și ), fauvismul (cu Mihail Larionov sau ) și cubismul (). Alte curente au apărut în Rusia, ca suprematismul, care susține supremația formei pure în pictură. În poezie, mișcarea acmeistă a fost inițiată de către Nikolai Gumiliov, în 1911. Premiera operei futuriste "", de și Velimir Hlebnikov, a avut loc la 3 decembrie
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
reproduceri după lucrări ale lui Brâncuși. Un an mai târziu, participă la expoziția grupării „La Section d'Or” în Franța, la expoziția grupării „Arta română” la invitația lui Camil Ressu în România, la „Festivalul Dada”, unde semnează manifestul intitulat "Contre Cubisme, contre Dadaiseme". În revista "Little Review" din New York, apare, în 1921, primul studiu de amploare cu 24 de reproduceri din opera lui Brâncuși, semnat de poetul american Ezra Pound. De altfel, sculptorul avea să realizeze ulterior un celebru portret al
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]
-
spirală - iluzie optică sau un cerc vicios; a) Paradoxismul are o semnificație, în timp ce dadaismul, letrismul nu o au;<br> b) Paradoxismul face cunoscute în mod special contradicțiile, antinomiile, antifrazele, antagonismul, nonconformismul, paradoxurile în orice domeniu (literatura, arta, știința), în timp ce futurismul, cubismul, suprarealismul, abstracționismul și toate celelalte mișcări de avangardă nu se bazează pe ele;<br> a) utilizarea de metode științifice (în mod special algoritmi) pentru generarea și studierea contradicțiilor lucrărilor literare și artistice;<br> b) crearea de lucrări contradictorii, literare și
Paradoxism () [Corola-website/Science/297176_a_298505]
-
mișcare artistică de avangardă apărută în Europa la începutul secolului XX. Între anii 1908-1914 are loc în Franța cea mai importantă revoluție în istoria picturii, după descoperirea perspectivei în perioada Renașterii. Inițiat de francezul Georges Braque și spaniolul Pablo Picasso, cubismul va dobândi în scurtă vreme numeroși adepți. Această direcție artistică va juca un rol uriaș în transformarea artelor plastice în secolul al XX-lea. ul este consecința unor transformări de lungă durată, nu a fost teoretizat prin vreun manifest sau
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
la "Salonul de Toamnă", tablourile sunt expuse în galeria lui Kahnweiler. Louis Vauxcelles, criticul care a lansat termenul de "fauves"și care acum remarcă faptul că pictorul reduce toate motivele sale la "scheme geometrice, la cuburi". În anul următor, termenul "cubism" va fi din nou folosit, tot pentru a caracteriza o operă aparținând lui Braque, iar în cele din urmă, în anul 1910, operele lui Picasso sunt și ele apreciate ca fiind "cubiste". Nici Braque și nici Picasso nu au avut
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
nici Picasso nu au avut vreodată intenția să creeze pătrate sau cuburi, însă acceptă acest calificativ cu valențe inițial peiorative ca termen definitoriu pentru arta lor, la fel cum au făcut la vremea lor și impresioniștii sau fauviștii. În ciuda aparențelor, cubismul nu reprezintă distrugerea realismului, el pune sub semnul îndoielii doar realismul iluzoriu, care reproduce ceea ce vedem. Realismul iluzoriu nu este nici obiectiv, nici absolut și nici unicul posibil - el este doar rezultatul pur al convenției. Kahnweiler scrie pe această temă
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
vor strădui să distrugă orice iluzie numai pentru a crea un nou tip de spațiu în pictură, o nouă manieră de reprezentare. Cea veche era bazată pe perspectivă, în schimb cea nouă pe apropiere. Grație acestei apropieri, a acestei intimități, cubismul prezintă ființe și lucruri într-o manieră în care nu au mai fost percepute. Dar, odată cu propunerea unei noi modalități de reprezentare se naște în mod necesar și o nouă concepție asupra lumii. Nimic nu este așadar mai greu decât
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
a polemicilor pe care operele pictorilor cubiști le stârnesc.Acești artiști sunt comparați cu "o bandă de răufăcători care se comportă în lumea artei ca niște huligani din viața de zi cu zi". Istoricii de artă disting trei faze ale cubismului: Prima fază, cunoscută sub numele de precubistă, durează până în anul 1910 și se află sub puternica influență a lui Cézanne și celebrei lui recomandări de a "reda natura prin intermediul cilindrului, sferei și conului". Braque și Picasso, care pictau în această
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
Braque și Picasso, care pictau în această perioadă personaje, peisaje și naturi moarte, nu se mulțumesc numai cu încercările de renunțare la perspectivă, ci aspiră mai ales să reducă motivele la forme geometrice fundamentale. Caracteristică pentru această fază (numită și "cubism ermetic") este înclinația artistului de a descompune obiectul reprezentat într-o mulțime de suprafețe mici, geometrizate. Gama cromatică devine neobișnuit de sumară, bazându-se în principal pe tonuri de cafeniu și cenușiu. Ambii artiști realizează faptul că deformarea din ce în ce mai puternică
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
hârtie, va lipi pe desen fâșii de hârtie decupate dintr-o bandă care imită lemnul, realizând astfel primul său colaj ("collage"). Odată cu adoptarea tehnicii colajelor, pe care și Picasso va începe să o folosească, artiștii intră în ultima fază a cubismului - cea sintetică. Noua tehnică readuce culoarea în operele cubiștilor, permițând totodată restabilirea contactului cu realitatea grație asocierii unor motive care pot fi imediat recunoscute. Compozițiile perioadei sintetice sunt total eliberate de ceea ce mai rămăsese încă din iluzia planului profund din
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
mai esențiale trăsături ale lor, sinteza obiectelor prezentate. Sticla, de pildă, este sugerată cu ajutorul unor tăieturi verticale și orizontale, prima indicând forma profilului ei, cea de a doua, volumul. În timpul perioadei sintetice, pictorul Juan Gris, care s-a alăturat târziu cubismului, devine al treilea participant la acest dialog. Braque își expune lucrările pentru ultima oară la "Salonul Artiștilor Independenți" în Anul 1909. Picasso refuzase cu mai mult timp în urmă să mai participe la expozițiile Salonului. Numai cei care frecventează atelierele
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
atelierele celor doi artiști și cei care participă la expozițiile organizate la Galeria Kahnweiler au ocazia să cunoască lucrările lor, dar cei doi nu se pot plânge de lipsa adepților. Astfel, începând din 1911, artiștii care se pronunță de partea cubismului își expun lucrările într-o sală a "Salonului Artiștilor Independenți" și apoi la "Salonul de toamnă". În 1912, se organizează o expoziție strict cubistă intitulată ""Section d'Or"" la galeria "La Boetie", din inițiativa lui Marcel Duchamp. Cubismul se va
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
de partea cubismului își expun lucrările într-o sală a "Salonului Artiștilor Independenți" și apoi la "Salonul de toamnă". În 1912, se organizează o expoziție strict cubistă intitulată ""Section d'Or"" la galeria "La Boetie", din inițiativa lui Marcel Duchamp. Cubismul se va răspândi ca urmare a acestor expoziții, dar de multe ori picturile realizate sunt doar o caricatură a operelor aparținând protagoniștilor acestei mișcări artistice. Dintre cubiștii-imitatori (numiți și "cubisteurs"), mulți nu au înțeles principiile revoluției cubiste. După cum scrie pictorul
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
nu au înțeles principiile revoluției cubiste. După cum scrie pictorul și criticul italian Ardengo Soffici, "...ei par să deformeze, geometrizeze și cubizeze fără niciun scop și la întâmplare, ascunzând banalitatea lor înăscută și academismul". O excepție o constituie Robert Delaunay, inițiatorul "cubismului orfic" - termen propus de poetul Guillaume Apollinaire - care va crea opere absolut originale de inspirație cubistă. Juan Gris nu numai că reușise să înțeleagă și să-și însușească inovațiile cubiste, dar a știut să atragă atenția asupra existenței altor posibilități
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
nu numai că reușise să înțeleagă și să-și însușească inovațiile cubiste, dar a știut să atragă atenția asupra existenței altor posibilități de exprimare artistică. Printre artiștii din generația următoare, care au recurs la achizițiile tehnice și de concepție ale cubismului, orientându-se ulterior spre alte experimente, sunt de menționat Fernand Léger și Marcel Duchamp. Cubismul va avea însă consecințe mult mai durabile, inițiind toate mișcările importante în arta modernă europeană și americană. Fără cubism nu ne putem imagina colajele lui
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
să atragă atenția asupra existenței altor posibilități de exprimare artistică. Printre artiștii din generația următoare, care au recurs la achizițiile tehnice și de concepție ale cubismului, orientându-se ulterior spre alte experimente, sunt de menționat Fernand Léger și Marcel Duchamp. Cubismul va avea însă consecințe mult mai durabile, inițiind toate mișcările importante în arta modernă europeană și americană. Fără cubism nu ne putem imagina colajele lui Max Ernst, operele suprarealiste ale lui Joan Miró, realizările lui Roy Lichtenstein și, privind problematica
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]
-
achizițiile tehnice și de concepție ale cubismului, orientându-se ulterior spre alte experimente, sunt de menționat Fernand Léger și Marcel Duchamp. Cubismul va avea însă consecințe mult mai durabile, inițiind toate mișcările importante în arta modernă europeană și americană. Fără cubism nu ne putem imagina colajele lui Max Ernst, operele suprarealiste ale lui Joan Miró, realizările lui Roy Lichtenstein și, privind problematica mai în ansamblu, arta pop, acele "ready mades" ale lui Duchamp sau, în sfârșit, întreaga artă abstractă.
Cubism () [Corola-website/Science/298054_a_299383]