675 matches
-
sosi un oaspe des. Cînd se deschide ușa singură, are să-ți vie cineva. Cînd se varsă chibriturile, au să-ți vie musafiri. Cînd îți vine miros de busuioc, semn că un bărbat străin îți va sosi în casă. Cînd cîntă cucoșul în prag, au să-ți vie oaspeți. Cînd țarca cîntă împrejurul casei, au să-ți vie oaspeți. Cînd cîntă cioaca* pe lîngă casă, prevestește venirea unor musafiri. Dacă, spălîndu-se mîța, întinde laba în vreo parte, au să sosească oaspeți sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol Cînd ți se sloboade pistolul la nuntă e a rău. Pistrui Oamenii pistruieți se spală cu apă în miezul nopții, cînd cîntă cucoșul, căci, temîndu se a nu fi luați drept evrei, li se pot înmulți petele. Pentru aceasta se feresc, ba mai mult, se roagă și pentru pierirea celor ce le au. Pită Ca să dospească pita după ce s-a frămîntat, se zice
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sus mai mult decît statura celui ce-l ține, căci noaptea va plînge mult. Cine plînge în ziua de Ajunul Crăciunului sau al Bobotezei va plînge tot anul. Ploaie Dumnezeu, cînd i-i gîndul să ploaie, toacă n cer și cucoșii aud - și de asta vestesc și ei moloșagul de cu sară. De aia nu mai plouă, c-au început popii să se tundă. Ploile sînt legate prin farmecele țiganilor care fac cărămidă, și mij locul de a le dizlega e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
căci se crede că, la din contra, acela ar fi mîncat de pureci prin întreg anul. Nu este bine a se lucra miercuri după Paști, căci e rău de pureci. Pentru a scăpa de pureci, taie în ziua de Paști cucoș negru, iar cuțitul mînjit de sînge înfige-l după ușă, și purecii se vor strînge la el. Cînd se lasă post la 1 mart, să mături prin casă și să arunci gunoiul pînă la ziuă, pe la vecini, cu capul gol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă o coadă de iepure la cucoșul puștii, ca să tragă vînatul la ei. Vînătorii pun în pușcă nafură din ziua Paștilor, ca să tragă la ei vînatul. Cînd merge pușcașul la vînat cu pușca descărcată, îi sar iepurii înainte. Cine la Bobotează își vîră pușca în apă va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-un zid. Mortul peste care pășește mîța se face strigoi. Se face strigoi mortul sub care a trecut mîța sau vreun cîne. Pune în gura și nasul mortului smirnă și tămîie, ca să nu se facă strigoi. Să nu dai cucoș peste groapă, că se preface mortul în strigoi. Să nu lași mortul singur la priveghi, că se face strigoi. Dacă ai găsit pe vreun mort dezgropat, lasă-l așa, că acela-i strigoi și-i păcat de-l îngropi. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, ocoale etc. e semn sigur că frig o să fie în scurt și chiar omăt o să cadă. Dacă ies muștele și furnicile înainte de ziua Sf. Alexie. Cînd cîntă huhurezul. Cînd zgîrie mîța rogojina cu unghia. Semne de ger Dacă cîntă cucoșul iarna spre sară. Cînd iarna vrăbiile caută loc de aciuare pe sub streșina casei. Dacă visezi pește. Cînd se înroșesc tare pirosteile în foc. Semne de ninsoare Cînd visezi luptă. Cînd visezi oi. Cînd asudă fereștile. Cînd umblă multe cioare zburînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră și șede acolo mult. Cînd cînele se culcă pe omăt, are să fie cald. Cînd cocostîrcii stau pe șes, are să fie cald. Cînd visezi foc, a doua zi are să fie cald. Cînd zburdă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clasificare Termenul de metodă derivă etimologic din două cuvinte grecești: odos - cale metha - spre, către și are înțelesul de „drum (către)...“, „cale (spre)....“. Metoda se referă la calea care e urmată, drumul ce conduce la atingerea obiectivelor educaționale (după C. Cucoș, 2002). Profesorul George Văideanu (1986) arată că metoda de învățământ reprezintă calea sau modalitatea de lucru: - selecționată de cadrul didactic și pusă în aplicare în lecții sau activități extrașcolare cu ajutorul elevilor și în beneficiul acestora. - care presupune, în toate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
poate observa în figura 1 (M. Ionescu, 2001), metoda de învățământ care nu poate fi detașată de contextul practic, reflectă caracterul procesual, însăși demersul acțiunii didactice: Procedeul didactic. Metoda se aplică într-o suită de operații concrete, numite procedee (C. Cucoș, 2002). Procedeul didactic reprezintă o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acțiune o componentă sau chiar o particularizare a metodei. O metodă apare ca un ansamblu corelat de procedeu considerate a fi cele mai operative
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
prin difuzarea permanentă a unor trăsături și prin articularea a două sau mai multe metode. Există, însă o serie de metode primare, de „ideal-tipuri“, metodologice din care derivă combinații inedite pe care este bine să le trecem în revistă (C. Cucoș, 2002). Câteva combinații metodologice și variante mai des întâlnite sunt următoarele (Ion Iordache, 2001): A. Prelegerea și dezbaterea ca variante ale expunerii; B. Observarea independentă: C. Conversația euristică D. Demonstrația (demonstrarea) E. Experimentul; F. Problematizarea G. Învățarea prin descoperire H.
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pe cale orală, în structuri bine închegate, ceea ce garantează o eficiență sporită, prin transmiterea unui volum mare de informații într-o unitate de timp determinată (Ion Iordache, 2001). Variante ale expunerii sunt: povestirea, explicația, prelegerea, expunerea universitară, expunerea cu oponent (C. Cucoș, 2001). Prelegerea și dezbaterea Această metodă de instruire combină expunerea cu dezbaterea. Elevii dobândesc înainte de lecții informații în legătură cu tema ce se pune în discuție (un text din manual, o sinteză, o bibliografie), pregătindu-se pentru participarea la discuții. Profesorul creează
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fixă de operații, iar această suită este prestabilită de către profesor sau este presupusă de logica intrinsecă a discursului disciplinei respective. În anumite situații, algoritmii de rezolvare a unor probleme, acțiuni, pot fi identificați sau chiar construiți de elevii înșiși (C. Cucoș, 2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
contextul în care educația trebuie să răspundă realităților sociale naționale și internaționale. A instrui și a educa, adică a oferi cunoștințe și a pregăti copilul pentru viața de adult au devenit coordonatele esențiale ale învățământului. M. Ionescu, I. Radu, C. Cucoș, I. Nicola, P. Pușcaș și V. Marcu au meritul de a fi actualizat metodologia activității didactice. Pentru Constantin Cucoș, calitatea metodologică a actului didactic este un aspect care ține de combinația între metode sau de ipostazele metodelor. Adaptarea unor metode
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
oferi cunoștințe și a pregăti copilul pentru viața de adult au devenit coordonatele esențiale ale învățământului. M. Ionescu, I. Radu, C. Cucoș, I. Nicola, P. Pușcaș și V. Marcu au meritul de a fi actualizat metodologia activității didactice. Pentru Constantin Cucoș, calitatea metodologică a actului didactic este un aspect care ține de combinația între metode sau de ipostazele metodelor. Adaptarea unor metode din arealul altor spații problematice pentru a soluționa adecvat situații de învățare reprezintă o dovadă incontestabilă a flexibilității științei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
intuitive, bazate pe contactul cu realiatatea sau cu substitutele acestuia, (experimentul, demonstrația și modelarea); 4) metode bazate pe acțiune (exercițiul, studiul de caz, proiectul de cercetare, jocurile didactice, instruirea programată) . Pornind de la rezultatele cercetărilor lui Cerghit, Palmade și Mucchelli, Constantin Cucoș propune clasificarea metodelor didactice după criteriile: * evoluția istorică; * extensiunea sferei de aplicabilitate; * modalitatea principală de prezentare a cunoștințelor; * grad de angajare a elevilor; * funcția didactică principală; * mod de administrare a experienței care urmează să fie însușiă; * forma de organizare a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
de Subzistență Făurei. Militarii care și-au pierdut viața aici au fost înhumați în spatele gării pe dealul numit de localnici Comănești. Nu am găsit niciun semn distinctiv care să amintească de vreun cimitir. La Buhăiești-sat, informatorul nostru a fost Valică Cucoș (82 de ani), care până în 1992 a fost epitropul bisericii. Tot el ne-a povestit că până în 1991 cimitirul militar avea semne distinctive sub forma a 50-60 de cruci din lemn aproape putrezite, fapt care i-a determinat pe locuitori
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
18 19 : „ți-oiu da eu ție de cheltuială” hotărârea de a pedepsi îndrăzneala cocoșului de a se ridica împotriva boierului, de a lua măsuri sens figurat și ironic; r. 34 35 : „mi-am găsit beleaua, cu dihania asta de cucoș”recunoașterea cu regret a inferiorității, chiar și când această stare este provocată de cineva care a fost subapreciat; p. 24, r. 32 33 : „Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
a fost aici” atitudine de resemnare în fața unei pierderi mari din avut, atenuată de ușurarea de a fi scăpat de necazuri; p. 25, r. 13 15 : „Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l”exprimarea bucuriei și mulțumirii în fața unor realizări nesperate, manifestări afectuoase față de binefăcători, față de cei apropiați sufletului; r. 21 : „Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă!” răzbunarea, plata cu aceeași monedă a răului făcut; dovadă indirectă a principiului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prăjite în loc de ouă”sentință ce vine ca o pedeapsă pentru faptele de avariție ale babei; o reîntoarcere a roții destinului, un efect al legii compensației; p. 26, r. 4 6 : „pe babă, de milă, a pus-o găinăriță, iară pe cucoș îl purta în toate părțile după dânsul” bunătatea omului dovedește alesele calități creștine ale sufletului său, mila față de aproapele și recunoștința pentru făcătorul său de bine.* DĂNILĂ PREPELEAC ( Poveste ) p. 27, r. 7 : „De multe ori fugea el de noroc
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și puși în situația de a colabora în diferite împrejurări cu cei către care își exercită ura și violența. să asigure deschiderea grupului spre exterior și să favorizeze o atitudine cu membri altor grupuri, mai apropiați sau mai îndepărtați (C. Cucoș, 2000, p. 203). În concluzie se poate spune că formarea autonomiei elevului din perspectivă interculturală se face prin educația pentru respectul celuilalt. Autonomia înseamnă a gândi și a acționa prin sine însuși, ținând cont permanent de existența celorlalți. Numai prin
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestuia (în măsura în care este perceput ca adevărat și plauzibil). repetarea argumentelor slabe duce la neutralizarea efectului persuasiv, iar repetarea celor puternice crește impactul persuasiunii (S. Marcus, 1999, p. 99). Referindu-se la aceeași problemă a efectului persuasiv al mesajului didactic, C. Cucoș (1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C.
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
1999) trage un semnal de alarmă educatorul poate deveni chiar și fără voie sa un manipulator, un practicant al îndoctrinării, căci „îndoctrinarea este cea mai veche și cea mai puțin bănuită formă de realizare a educației“ (C.N. Bower apud C. Cucoș, 1999, p. 210). Îndoctrinarea este un admirabil instrument pentru cei care știu dinainte ce scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
scopuri au de atins și ține de intenționalitatea celui care apelează la ea. A îndoctrina înseamnă a face ceea ce nu se spune, „a ține o lecție cuiva pentru a-l câștiga de partea unui punct de vedere“ (Robert apud C. Cucoș, 1999, p. 217). Subiectul asupra căruia se exercită acțiunea (elevul, în cazul nostru) nu trebuie să fie conștient de activitatea care-l are drept țintă. O. Reboul (apud C. Cucoș, 1999. p. 214 - 217) evocă cele mai des întâlnite ipostaze
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]