2,007 matches
-
44, am asistat la o conversație a celor mari, despre promisiunile sovietice de a ajuta România să recupereze Transilvania de nord "sau cea mai mare parte a ei". "E o expresie foarte elastică", comenta, îngrijorată, d-ra Ș. Ciudat lucru, am cugetat în sinea mea; cum poate fi "elastic" angajamentul unui stat? Dar, de atunci încoace, istoria a avut grijă să ne ofere multe alte exemple, revărsînd sensul metaforic al "elasticității" mult dincolo de "proprietatea unor corpuri de a-și relua forma și
Arheologie lexicală by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7126_a_8451]
-
Pământul cu grijă o înconjoară, cu toate că trupul ei nu făcea parte din nici o grupare literară. Pe-al ei momânt nu văd să iasă la iveală altceva decât rime însăilate, brusturi și bufnițe. Trecătorule, creierul electronic scoate-l din geantă și cugetă o clipă la a Szymborskăi soartă. Evocare și traducere de Nicolae MAREȘ
Ne-a părăsit Wisława Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/4903_a_6228]
-
Unii purtau pe cap fesuri albe, iar alții pălării femeiești mari de tragedie - cu aripi. Însă dintr-o dată o angoasă inexprimabilă mi-a copleșit inima. Acești oameni nu aveau ochi! Fusesem atent la ei: deja mă îngrijora privirea lor. [...] Am cugetat la amploarea întregii mele rătăciri, m-am așezat pe jos și am plâns amar...” (O călătorie în Elbasan). Alt poet cu un destin marcat de mare, grec-cipriotul Mihalis Pieris, alege programatic pentru volumul tradus de Elena Lazăr 2 tema orașelor
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
Prilej de a divaga pe-alăturea cu drumul, la propriu. O șosea, chiar utilă, este o impietate, în raport cu farmecul călătoriei neîngrădite, în care drumețul poate apuca pe unde dorește. Sigur, demodate vorbe, pentru secolul vitezei, în care cine să mai cugete la virtuțile unui cal, ori să cerceteze fizionomia oamenilor întâlniți în cale. Competiția, la Odobescu, nu este între natură și civilizație, în care prima pierde maiestuos, iar cea din urmă câștigă silnic, ci între natură și cultură. Unde ceasornicul primei
Afară din București by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5332_a_6657]
-
La emisiunea ” Vrei să fii milionar?” din această seară (joi, 19 aprilie) de la Kanal D, Virgil Ianțu va cugeta intens, incepand cu ora 20.00, daca să-i mai pună ultimele două întrebări profesorului de religie Tudor Cojocaru, pentru că acesta să câștige premiul cel mare și să devină, astfel, primul câștigător al emisiunii. Tudor Cojocaru, un concurent de 28
Vrei să fii milionar?: Un profesor de religie, la doar două întrebări de premiul cel mare () [Corola-journal/Journalistic/66924_a_68249]
-
alăturîndu-mă adorației pe care Adi i-a purtat-o pînă la capăt, în numele prieteniei. Mi-am adus aminte de asta de curînd cînd, într-o întîlnire cu Jonny Răducanu, l-am întrebat ce crede despre prietenie. Un om ca el, cugetă oricine, se vede treaba că ar avea ceva prieteni. După tăceri, mi-a spus că nu știe exact dacă are prieteni pentru că povestea asta este teribil de grea. E ca și cum celălalt ar fi geamăn cu tine. Adi Fianu și Liviu
Un ctitor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6600_a_7925]
-
de mulțimea lucrurilor de făcut. Cum să nu fie ispititor să le dai un sistem, o direcție? „Unde ne aflăm și unde mergem? Toată întrebarea ce trebuie să-și fi făcut de o mie de ori orice bun Român care cugetă câtuși de puțin. Numărând grădinile și plimbările pline de lume, audiind muzicele și lăutarii care cântă ziua și noaptea lângă butoaiele cu bere care se descarcă necontenit la Tunel, la Rașca și la grădinile cu lei și cu cerbi care
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
Bratu Iulian La periferia Cluj-Napocăi, badea Gheorghe cosea liniștit iarba de lângă un bloc. Deodată apare unul cu un deltaplan, se izbește de bloc și cade lat jos. Se uită badea Gheorghe la el și cugetă, dând ușor din cap: - Țară de rahat, atentate de rahat...
Bancul Zilei: Atentat terorist în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64160_a_65485]
-
lui Almon și-și ridica ochii spre el cu privirea plină de o adâncă înțelegere, o privire din care izvorau în tăcere milă, iubire și tristețe. Până ce Almon zicea: Mulțumesc, Zito. Gata. Aproape că mi-a trecut. Așa că Almon ședea, cugetând singur în tăcerea nopții, tânjind după câinele său, tânjind după cintezoi și după pești și chiar după cari, și tot scria și ștergea cuvinte în carnetul său, auzind uneori din depărtare glasul subțirel al micului Nimi pe când gonea de unul
Amos Oz - Deodată în adâncul pădurii by Dana Ligia Ilin () [Corola-journal/Journalistic/6331_a_7656]
-
în opinia sa, „scriitorul, pentru a fi înțeles, spune aproape totul”, pe când în pictură „se stabilește ceva asemeni unui punct misterios între sufletul personajelor și acela al spectatorului. Acesta din urmă vede figurile ce aparțin naturii exterioare, dar în interior cugetă asupra adevăratei gândiri, comună tuturor oamenilor, căreia unii îi dau un corp așternând-o pe hârtie, alterându-i însă execuția subtilă; așa încât spiritele grosiere sunt mai mișcate de scriitori decât de muzicieni și de pictori” (8 octombrie 1822, tr. ns
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
de la bal. Îmi amintesc luciditatea și intuiția critică ale lui Titu Maiorescu dintr- o afirmație în care a prins esența comediilor lui Caragiale care „au viața lor organică” și care, deci, „vor avea și puterea de a trăi”. Formidabil!... Am cugetat destul dacă să scriu sau nu această pagină. Dacă ar fi de folos cuiva care își este suficient și nu are, deși atît de tînăr, îndoieli. Am luptat ca să găsesc tonul potrivit nu în legătură cu regizorul, ci acela în relație cu
Atitudine impardonabilă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4677_a_6002]
-
atenția tovarășului de drum asupra Călimanilor, a pământului plin de rouă sau a vânturilor care dezmiardă fața blondului Adonis. Însoțitorul declară însă că el aparține definitiv lumii reale și că nu se poate hrăni cu imaginația: dumneata, domnul meu, care cugeți cu capul unei generațiuni dispărute și care ești un anacronism în carne și oase, îmbrăcat pe deasupra cu o manta cât toate zilele, poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu însă, care am cinstea de a fi
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
ne-au strâns aripile, corzi ni s-au înfășurat de picioare, încât orice mișcare nu făcea decât să ne sporească durerile. Aproape pierite, fiecare nu și-a văzut decât de propria nenorocire, fără sa se gândi la soții săi, tot cugetând cum să scape. Totuși, după o vreme ne-am uitat starea, obișnuindu-ne cu lațuri și colivii. Dar într-o zi am văzut printre gratii alte păsări care își desfășurau capetele și aripile, începând să se ridice-n văzduh. Un
Ibn Sīnā (AVICENNA), 980-1037 - Epistola păsării (Risalat al-Tayr) () [Corola-journal/Journalistic/4374_a_5699]
-
căzând pe Elena, și ajunge în rândul ucigașilor. În câteva clipe, care cuprind și procesul, gustat ca un divertisment de toată protipendada duduilor în căutare de varietate, și osândirea, și ieșirea din societate, vede schimbându- i-se mersul vieții și cugetă, cu destul de puțină adâncime, în spiritul retoricii-cliché romantice, la perisabilitatea onorurilor. Într-o altă noapte când se-ntâmplă minuni, de Anul Nou, stăpânirea pământească îl lasă liber, iar forțele neștiute îl aduc față-n față cu Ion care, firește, nu
Nopți de pomină by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5889_a_7214]
-
e profesorul Ion Lascăr. Ecouri multiple, însoțind atare spectaculoase izbînzi, erau de natură să-l ațintească pe tînărul ucenic asupra situațiilor de un accent particular, de o fremătătoare urgență. Probante, incontestabile, succesele profesorului te așteptai să facă direct irupție întrun cuget tineresc, după o logică a imediatului. Împrejurări crunte, - cutare accident de muncă retezînd groaznic o mînă -, zguduitor, presiunea lor near biciui memoria cu imagini inconfortabile: cu livida fascinație exercitată de mîna sardonicului Lacenaire, cînd, după execuție, o evoca poetul, în
În simbolismul corpului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5666_a_6991]
-
joacă, pentru fiecare, în orișice clipă. Ruxandra Cesereanu demonstrează prin această carte în care ea însăși se reinventează că se poate scrie literatură și în slujba Binelui sau atacând o problemă morală de care mulți s-au plictisit înainte să cugete la ea. Și poate și mai mult, ea demonstrează că putem încerca să ne redefinim, să căutăm, prin literatură, sensul unei identități naționale tot mai diluate.
Un cer numit România by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/3716_a_5041]
-
de victorii strălucitoare. Ori de câte ori încerc să aflu ceva despre tine, mi se răspunde cu generalități remarcabile prin lipsa lor de conținut real. Pentru numele lui Dumnezeu! Ești mizantroapă, urăști omenirea și zădărniciile ei! Foarte bine! Fii miloasă cu animalele! Oamenii cugetă, eu nu mai fac de mult această operație fiindcă sunt obligat să scriu. Sunt mai instruit decât caii și câinii miraculoși din manualele de psihologie. Pot spune câte ouă roșii a dat Miron Costin de Paști călugărilor papistași, câte butoaie
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
călugărilor papistași, câte butoaie de vin a dat via din Copou a paterului 6 Franțisc Fișer, cât pește a vândut fratele Benedict la Galați și câte bastoane a mâncat de la cutare crâșmăriță. Și alte mult mai știu. Dar nu mai cuget. Nu că înainte aș fi obținut cine știe ce rezultate strălucite din funcționarea unui organ ce ne este exclusiv rezervat. Dar obișnuisem fruntea cu o încrețitură care însemna o sforțare, o nevoie de activitate interioară, fie și presupusă, fie și infructuoasă, dar
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
spiritul cântului al IV-lea din De rerum natura adie deasupra duelului amoros dintre Tancredi și Clorinda din Ierusalimul eliberat, remarcă dezvoltată în Meteorologia lecturii (p. 130). Comentează versurile despre materialitatea sufletului (III, pp. 203-205) citate în original (p. 182). Cugetă la operația lucrețiană a spiritualizării lucrurilor prin transformarea materiei într-o materie mai subtilă (p. 227). Când descoperă că pomii au înflorit peste noapte, îi vin în minte versurile latinești de la începutul imnului către Venus (p. 346). Apreciază că Lucrețiu
La început a fost Homer by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3485_a_4810]
-
-i fi de-ajuns; sfioasă, Mă-nlănțuia cu dulcea ei făptură, Cu împlinite forme, mângâioasă, Destinsă-apoi și fericită, pură, Ca și cum nici o lipsă n-o apasă. Stam și-o priveam în somnu-i, lângă mine, Încă sperând ca meșteru-și revine. XIII Dar cugetând la soarta-mi mai departe, Sufletul îmi ardea-n blestem cumplit. Rânjind râdeam de mine însumi foarte, Nimic nu s-a-ndreptat, oricât ezit. Ea-n somn părea și mai frumoasă, - aparte. Cu lung fitil, lumini au asfințit A zilei trudă tineresc
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
fiorosul zeu, teroarea absolută a luat forma discursului lătrat, a urletului inuman de care nu poți scăpa oriunde ai fugi. E Orwell pus în versuri: „Apoi deodat-un vuiet s-a stîrnit/ Ca din adîncul iadului pornit./ Și-n timp ce cugetam la soarta rea/ Ce m-aruncase-n acest nou supliciu,/ Mulțimea care-n preajmă-mi se smerea/ Gusta aceste muzici cu deliciu“. Apărute în 1967, dar scrise, probabil, în deceniile anterioare, asemenea versuri au reprezentat unicul protest rostit în România cu voce
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
bomboana mea, Să nu te joci c-o inimă umană Promite-mi că vei fi mereu fideà ( S-ar potrivi un vers cu „macaroană”.) Suspend provizoriu corespondența cu tine până când prin epistole ceva mai numeroase îmi voi da seamă de cum cugeți și cum îți petreci timpul în lipsa mea. È tutto inutile Si pure s’è spezzata sta catena Si pure a chisto core stai luntana Ti voglio bene. (Zadarnic, deși sfărămat, lanțul care ne lega, deși stai departe de această inimă
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
ultimul rînd, arhiva fotografică reprodusă în Măsura urmelor restituie o afectivitate intensă care își apropie, deopotrivă, analiza, reconstituirea istorică, informația literară, judecata de valoare și de situare, dar și anecdota, ironia și lirismul. Locul lui Paul Miron? "Și iarăși am cugetat și am văzut că locul meu în asemenea vremuri prăpăstioase e în turmă". Scopul lucrării sale literare, științifice, sociale, politice? "Întărirea și biruința ideii românești în lume". În urmele pe care le lasă literatura memorialistică a lui Paul Miron se
Plămînul în plus by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15349_a_16674]
-
În viața mea avut' am un dor ș'un vis de-acele (...) Ai re 'nviat puternic (...) De asemenea, din poemul Poclonul lui Peneș, publicat în același loc: Noaptea-i neagră'n jurul meu (...) Dar nimic nu luce 'n zare (...) Peneș cugetă și zice: " Ce minune de odor Să duc țării când de-aice M'oiu întoarce 'nvingător?" Peneș om de omenie Sare'n Plevna dintr'un zbor Și apucă 'n bărbăție Tunul cel mai tunător. Putem alege și exemple din alți
Forme cu aprostrof în poezia eminesciană by N. Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15398_a_16723]
-
sau minimalizarea tendințelor serioase ale epocii, însă ar fi de dorit ca seriozitatea ei să fie mai serioasă. (n.a.) 2 Așa ceva apare cel mai frecvent în legătură cu o anumită disperare, și e de găsit deseori la umoriști, de exemplu, când Heine cugetă bajocoritor care e mai rea, o durere de măsea sau o conștiință încărcată, și declară că prima. (n.a.) 3 În original e folosit cuvântul Arv, numele unui personaj prostănac și naiv care apare în piesele lui Ludvig Holberg. (n.t
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]