326 matches
-
mare", n-o să-i evoce alta decât tocmai "cetățile vechimii": Bizanț, Alexandrie, Palmiră, Babilon... II "C|zânde turle", "ruinate schituri", "surpate zidării" și "vechi cetăți", "cetăți învinse" și "mărețe curți pustii" (care "cad", firește, "în ruină"), "curți vechi" (!) cu "tăinuite cule", "înalte foișoare" și "turnuri părăsite", ca și "castelul" din Remember, în risipă, - este, ziceam, aceasta recuzita și, mai ales, vocația lui Mateiu; că-ruia, asemenea (s-o spunem pentru a doua oară) lui Nerval (sau cutărei "fille du feu" a lui
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
vizita: magazinele din centrul orașului (vestita stradă Knez Mihajlova), cetatea Kalemegdan, Grădina Zoologică, Aeroportul Internațional „Surcin” și Muzeul de Aeronautică. A treia zi, la Vârșeț, va urma o plimbare prin centrul civic, după care se va merge cu autocarul la Cula Vârșețului. Se vor vizita Căminul „Crucea Roșie” și Biserica „Sf. Teodor”. Seara urmează întoarcerea în țară. Informații suplimentare se primesc la sediul C. P. A.R. I din str. Eugeniu de Savoya nr. 7, tel. 195 747 sau 437 441
Agenda2003-10-03-9 () [Corola-journal/Journalistic/280768_a_282097]
-
balast (29 la sută), 10 podețe sunt în faza de finalizare dintr-un total de 23 (45,50 la sută), iar la poduri și pasaje C.F. lucrările se găsesc în faza de turnare beton la radier - pile și armare elevație - culei, ceea ce reprezintă 34,27 la sută din lucrările prevăzute. Octavian Nica Verificări pe teren l Afișe și anunțuri lipite ilegal Inspectorii Primăriei au efectuat verificări cu privire la lipirea ilegală de afișe, zonele controlate fiind S. Bărnuțiu, Bd. Take Ionescu, girația de la
Agenda2004-43-04-general 3 () [Corola-journal/Journalistic/282991_a_284320]
-
Industriei Chimice și Petrochimice ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea materiei prime, crt. materialului, produsului U.M. Coordonatorul de balanța 1. Uleiuri minerale pentru motoare, aditive tip DS Departamentul Industriei Chimice și super tone și Petrochimice 2. Uleiuri minerale pentru transmisiile autovehi- Departamentul Industriei Chimice culelor tone și Petrochimice 3. Uleiuri minerale tip EP 2 pentru transmisiile Departamentul Industriei Chimice autovehiculelor tone și Petrochimice 4. Paraxilen tone Departamentul Industriei Chimice și Petrochimice 5. Etilbenzen tone Departamentul Industriei Chimice și Petrochimice 6. Unsori consistente tone Departamentul Industriei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107300_a_108629]
-
dovleci borțoși, cu mătasă de porumb, cu grâu sticlos, cu ovăz care crește până la pieptul meu de bărbat înalt, cu nuci groși abia cuprinși de brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești pe coperta cărții!) Asemenea copacilor care au mii de frunze, pentru a dispune de
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
brațe voinice, cu viță, luncă de Olteț fertilă și parfumată. [...] Mi-aș construi sau o culă olteană, stilizată gotic, sus, pe dâmb, sau un bordei bortelit în râpă, o chilioară de sihastru." (Inspirată ideea editorului de a reproduce imaginea unei cule oltenești pe coperta cărții!) Asemenea copacilor care au mii de frunze, pentru a dispune de o suprafață cât mai mare de contact cu aerul, Petre Pandrea își multiplică în numeroase direcții identitatea, își diversifică asprațiile, pentru a obține într-o
UN SINONIM PENTRU FRENEZIE: PETRE PANDREA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17242_a_18567]
-
real și inexistent, un sat format din esență de sate, un sat-simbol“. Într-adevăr, muzeul prezintă peste 40 de case originale și unele dintre anexele gospodărești din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, reunite la Curtișoara în jurul unei cule construită între anii 1720-1725; în același spațiu există, de asemenea, și o biserică înălțată de boierul Enache Cornoiu în 1820. Majoritatea caselor conservă, chiar și după restaurare, multe elemente de construcție, astfel cum au fost realizate de meșteri anonimi acum
Agenda2004-19-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282406_a_283735]
-
arhitectură definitoriu pentru ceea ce specialiștii numesc stilul brâncovenesc. Mănăstirea Horezu, înălțată de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), face parte din patrimoniul UNESCO. În zonă se găsesc și mănăstirile: Bistrița, Dintr-un Lemn, Arnota, Polovragi. Turiștii sunt atrași, de asemenea, de muzeul și cula de la Măldărăști, de Cheile Bitriței, de Peștera Liliecilor etc. ( O. N.) Salvamont... modern Chiar dacă nu are un istoric îndelungat, Rânca dispune de una dintre cele mai moderne stații de salvamont din România, fiind primul serviciu de gen cu personalitate juridică
Agenda2006-02-06-turistica () [Corola-journal/Journalistic/284630_a_285959]
-
x - - x x - - x x - - - x - - - 5. La solicitare se rezervă locuri la mese x x - - - - - - x x - - - - - - - 6. Să ofere în lis- ta-meniu un mi- nimum de prepa- rate dietetice x x - - - - - - - - x x - - - - - 7. Asigurarea pazei pentru autovehi- cule parcate 3) x - - - x - - - x - - - - - - - - 8. Gararea autotu- rismului și res- pectiv predarea lui la plecarea clienților se face de către personalul restaurantului x - - - - - - - x - - - - - - - - V. Alte criterii 1. Servirea se efectuează prin: - ospătări 5) x x x x x x
EUR-Lex () [Corola-website/Law/112108_a_113437]
-
de adormit turiștii, și după încă o vizită la Rânca, unde, la recepția unora dintre extrem de numeroasele vile hidoase poți achiziționa cărți poștale cu „Rânca de odinioară”, concluzia pare îndreptățită. Argumente în plus aduc urmele vieții rurale - biserici de lemn, cule, case cu specific regional -, elogiate în expoziții stradale prin marile orașe și înlocuite, la fața locului, de „casele făloase”. Sau de „bisericile făloase”, am adăuga, construite rapid cu fast și cu sclipici în vreme ce „bisericile de lemn se dărîmă sub povara
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5193_a_6518]
-
face o adevărată demonstrație de forță etimologică, cu poantă: "Kara va s' zică, -n turcă, "negru", / în italiană, gaillo-i galben:/ caragialotul steag e galben,/ ca rapița, tivit cu negru, - // iar nu cum steagul lui Mateiu,/ cel arborase pe donjon,/ la culă: "coupé vert sur jaune",/ cam după '23...// Ion Luca, însă, n-avea steag,/ teșit fiind la cap de-o gintă/ ce-a dus tablaua cu plăcintă/ în creștet, prin Arhipelag." O lume lunecoasă, dînd seama de temele clanului, într-o
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
au oferit 2 000 de forinți pentru construirea noii biserici, dar suma era așa de mică încât a fost refuzată, iar construcția a început cu forțe proprii, în anul 1801. Pentru fundația bisericii a fost folosită piatra rezultată din dărâmarea culei pe care bulgarii au găsit-o când s-au stabilit pe aceste meleaguri. În 1802, zidurile au fost ridicate până la nivelul acoperișului, iar în 1803, întreaga construcție a fost edificată. La 1 mai 1804 a fost fixată crucea în vârful
Agenda2004-33-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282750_a_284079]
-
de satul în care m-am născut, ocupa un loc aparte în imaginația mea de copil. În amiezile senine de vară, cocoțându-mă în câte un copac și punându-mi palmele streașină la ochi, mă chinuiam ore întregi să zăresc „Cula” Vârșețului, devenită legendară prin cât de prezentă era în gura oamenilor. Nu era zi să nu aud pe cineva, dacă era pus în situația de a nu fi crezut, să nu se jure: „Să mă dea dracul de Cula Vârșețului
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
zăresc „Cula” Vârșețului, devenită legendară prin cât de prezentă era în gura oamenilor. Nu era zi să nu aud pe cineva, dacă era pus în situația de a nu fi crezut, să nu se jure: „Să mă dea dracul de Cula Vârșețului dacă mint”. Cum la vârsta aceea eram foarte curios, a fost firesc să iscodesc și pe unul și pe altul întrebând nedumerit de ce neapărat de „Culă”? Doar bătrânii, care fuseseră în tinerețea lor la Vârșeț, și-o aminteau ca
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
a nu fi crezut, să nu se jure: „Să mă dea dracul de Cula Vârșețului dacă mint”. Cum la vârsta aceea eram foarte curios, a fost firesc să iscodesc și pe unul și pe altul întrebând nedumerit de ce neapărat de „Culă”? Doar bătrânii, care fuseseră în tinerețea lor la Vârșeț, și-o aminteau ca pe un deal țuguiat, nu mai înalt decât unul obișnuit. Oricum, prea puțin ca ea să înceteze de a constitui pentru mine un miracol. La fel ca
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
constat că procedează de obicei, m-a amenințat: „Bătrâne, de mâine dimineață ești sechestrat”. Și s-a ținut de cuvânt. Cinci zile și cam tot atâtea jumătăți de nopți cât am stat la Vârșeț am fost nedespărțiți. Chiar și pe „Culă” am urcat împreună. Era tânăr, entuziast, un histrion ludic, tandru și ironic, căruia îi plăcea teribil să se joace, să se ascundă sub diferite măști. La acest șir de atribute am fost tentat, în prima clipă, să adaug că e
Un an fără Petru Cârdu by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/4686_a_6011]
-
apă dulce din Bazinul mediteraneean, cel mai mare râu din Balcani și una dintre cele mai mari atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul Adriaticii, cu vechile orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
atracții naturale și istorice este râul Skadar. În sfârșit, nu trebuie uitate nici plajele de pe malul Adriaticii, cu vechile orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
orașe pescărești. DUȘAN BAISKI Cula de la Măldărăști l Cum arătau „vilele“ de-altădată Intrate în basmele locului („împăratul se suia în culele de pe dealuri, de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și de rezistență. Cula (de la turcescul kula) semnifică, de altfel, „o construcție bine asigurată și bine păzită, care servea ca
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
de unde trăgea amarnic în dușmani“), evocate ori de câte ori cercetătorii avizați se referă la istoria arhitecturii din România, culele oltenești, atâtea câte mai sunt, ne relevă fizionomia unei lumi pentru care casa era mai ales un loc de veghe și de rezistență. Cula (de la turcescul kula) semnifică, de altfel, „o construcție bine asigurată și bine păzită, care servea ca loc de adăpost și de apărare“. Studiile în domeniu ne reconstituie decorul unor realități socio-istorice în care viața se trăia în umbra zidurilor groase
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
asigurată și bine păzită, care servea ca loc de adăpost și de apărare“. Studiile în domeniu ne reconstituie decorul unor realități socio-istorice în care viața se trăia în umbra zidurilor groase, ca de fortăreață, cu ochii ațintiți mereu spre zări. Culele erau construite în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
în funcție de nevoile de apărare ale unei familii mai înstărite, o asemenea fortificație aflându-se „în picioare“ la Măldărăști-Vâlcea (4 km depărtare de Horezu). Despre această fortificație se știe că a fost ridicată de marele boier Nan Paharnicu, în anul 1516. Cula de la Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel, a ajuns, mai târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
Măldărăști, cea mai veche și reprezentativă construcție de acest fel, a ajuns, mai târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor istorice, cula păstrându-și forma inițială și partea adăugată în 1688. Reparată între 1966-1967, Cula Greceanu din Măldărăști adăpostește acum o secție a Muzeului din Horezu și este deschisă publicului. Cule-muzeu mai există în Oltenia: la Bujoreni-Vâlcea, Curtișoara-Gorj, Cernătești-Dolj și Hotărăni-Olt. OCTAVIAN
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
târziu, în proprietatea Grecenilor. Acum 70 de ani, un descendent al acestei familii, ing. Nicolae Greceanu, a realizat ultima restaurare a clădirii, sub îndrumarea Comisiei monumentelor istorice, cula păstrându-și forma inițială și partea adăugată în 1688. Reparată între 1966-1967, Cula Greceanu din Măldărăști adăpostește acum o secție a Muzeului din Horezu și este deschisă publicului. Cule-muzeu mai există în Oltenia: la Bujoreni-Vâlcea, Curtișoara-Gorj, Cernătești-Dolj și Hotărăni-Olt. OCTAVIAN NICA Tratament și odihnă l Tarife noi, pentru bilete prin sindicat De luni
Agenda2004-14-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282274_a_283603]
-
dr. Julia Deaconu - Cetățeanu să trăim ultima parte a vieților noastre acasă, între dealurile copilăriei mele de la Amărăști spre Drăgășani. Julia a fost medic acolo, la începuturile carierei. Casă este aproape gata, exact pe același loc unde a existat marea cula olteneasca distrusă de răul comuniștilor, cula în care m-am născut. Visez că descopăr și fântână astupata de comuniștii cei fără de suflet - fântână copilăriei mele cu apă bună, miraculoasă, poate apă vie pentru mine. Va fi ultima mea copilărie, nu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]