327 matches
-
acest lăcaș de cult. Osemintele lui sunt așezate la loc de cinste sub altar. Piatră de temelie a fost pusă în anul 1926, iar lucrările au fost terminate în 1935. Caracteristică pentru această clădire este clopotnița. Ea are forma de cula olteneasca și se aseamănă celei de la Catedrala Ortodoxă din Albă Iulia. Icoanele iconostasului au fost pictate de pictorul Paul Molda (1884-1955), iar interiorul lăcașului de către Gheorghe Belizarie. Mobilierul, iconostasul, amvonul, tronurile arhierești, stranele, tetrapoadele, scaunele, au fost executate de prof.
Catedrala Ortodoxă din Turda () [Corola-website/Science/306971_a_308300]
-
Brăila și Herța. A făcut și desene. Impresionismul picturii lui a dobândit o notă particulară, lipsită de spontaneitate. În paralel, Verona a fost preocupat de pictura monumentală și a studiat tehnica frescei, o primă lucrare fiindu-i atribuită la decorarea Culei românești în anul 1905. A participat în 1903 la expozițiile "Tinerimii artistice" organizate la București, dar și la Atena și mai apoi (1905) la München. În anul 1906 a deschis o Expoziție Jubiliară, a participat la Salonul Oficial și la
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
doar în pictura murală. Ca urmare, artistul a studiat intens tehnica frescei și ca rezultat, în anul 1905 pe vremea când se pregătea pentru deschiderea Expoziției Jubiliare din 1906, i s-a încredințat proiectul pentru decorarea cu motive istorice a Culei românești. Cu această ocazie, pictorul și-a dat seama că nici varul românesc și nici diferențele de temperatură specifice climatului din România nu sunt elemente favorabile frescei propriu-zise, cu toate că el a executat lucrarea pe tencuială udă proaspăt aplicată. Deși la
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Bravicea este o localitate-centru de comună din raionul Călărași, Republica Moldova, situat la 51 km depărtare față de municipiul Chișinău. Este o localitate îmbrățișată de dealuri, mici coline, bogată în păduri. Satul vechi a fost așezat într-un hârtop din dreapta văii râului Cula. Satul nou - pe culmea dealului ce duce spre Călărași și are o climă caldă, temperată, influențată de clima Carpaților estici și a Câmpiei Ucrainene. Era pe vremea, când vestea despre bogăția și frumusețea acestor pământuri trecea cu încântare hotarele țării
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
ar fi trăit viața pe aceste meleaguri. Altă interpretare ar fi că denumirea satului provine de la numele lui "Bravu", „Vornicul slujitor de margine” din oștirea lui Ștefan cel Mare. Satul Bravicea este o unitate administrativ-teritorială situată între râurile Ichel și Cula, amplasat la Nord-Est de centrul raional Călărași la o distanță de 32 km. La Nord-Est este mărginit de teritoriul satului Bogzești (Raionul Telenești), la Vest - de teritoriul satului Meleșeni (Raionul Călărași), la Sud - de teritoriul satului Onești (Raionul Strășeni), la
Bravicea, Călărași () [Corola-website/Science/305149_a_306478]
-
drept 60 taleri. Iar la 5 august 1646 domnitorul Vasile Lupu întărește stăpînirea lui Andrei, căpitanul de curteni, asupra unor părți de ocină din Biliceni, Horodiște, Dereneu și Prihodiște „cu fînaț și cu loc de mori în Ciuluc și pe Cula”, „cu vie și cu pomînt și cu tot venitul”, vândute de Micul și Socota „slugii noastră lui Andrei căpitan de curteni și femeii sale drept 200 taleri di argint”. În anul de război 1772, administrația militară rusă găsește în Biliceni
Bilicenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305202_a_306531]
-
Bahu este un sat din cadrul comunei Săseni din raionul Călărași, Republica Moldova. Localitatea e situată în valea rîulețului Bahu, afluent stîng al rîului Cula, la 42 km nord-vest de județul Orhei, 40 km nord-est de Călărași și 69 km nord-vest de Chișinău. Se învecinează cu comunele și satele: Bogzești, Văsieni, Ghermănești, Ghetlova, Noroceni, Săseni și Bravicea. E așezată într-o regiune de coline și
Bahu, Călărași () [Corola-website/Science/305227_a_306556]
-
Drujba este un sat ce face parte din comuna Hîrcești, Raionul Ungheni. Situat pe malul râului Cula, afluent al Nistrului. Satul este în formare fiind întemeiat în 1975-1977. Hramul satului este pe data de 8 noiembrie, ziua sfântului Dumitru. În primăvara anului 1973, s-au produs alunecări de pământ pe teritoriul satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
satelor Mânzătești, Hârcești, Condrătești și Curtoaia. În baza hotărârii Guvernului și a conducerii gospodăriei agricole locale s-a decis alocarea unui teren pentru construcția caselor de locuit. Satul Drujba a fost menționat documentar în anul 1662 cu denumirea Tărnușa pe Cula. În anul 1664 la Tărnușa sunt atestați arcașii care aveau aici pământ. După 1945 pe vatra veche a satului, la gura văii Tărnușa satul a fost redenumit în Drujba.
Drujba, Ungheni () [Corola-website/Science/305252_a_306581]
-
ce duceau spre Iași, Chișinău și Bălți. Aici veneau cetățeni din diferite localități la vânzarea vitelor, păsărilor, produse agricole și altele. Pe meleagurile Corneștilor erau cunoscuți boierii Balaban, Bogus, Zelinchii, Sadoevchii Blaf și alții. De la Cornești încep râurile Bâc, Delia, Cula, Ichel. Orașul este intersectat de drumurile naționale Chișinău-Iași, Chișinău-Bălți, Cernăuți. În anul 1946 or. Cornești a devenit centru raional și a fost până în anul 1956. Până în anii '90 pe teritoriul or. Cornești au activat peste 40 întreprinderi și organizații. Suprafața
Cornești (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/305614_a_306943]
-
piesa „Nopți”, care intră în topurile săptămânale. Piesa va fi ulterior cenzurată și Vali o va cânta cu refrenul "„Vino, mamă, să vezi ce-a mai rămas din oameni!”". În noiembrie 1973, Carmen Marin se retrage, fiind înlocuit de Carmen Cula, o fată de această dată, fosta basistă a grupului Catena (formație în care Vali va activa ca baterist pentru o scurtă perioadă). Se menține astfel numele duo-ului de Vali și Carmen. În această formulă, apar cântece precum „Soarele și
Valeriu Sterian () [Corola-website/Science/306424_a_307753]
-
Satul este așezat într-un hîrtop, pe partea dreaptă a văii și rîulețului Cula, între satele Hîrcești, Curtoaia și Năpădeni . Prima atestare a satului Condrătești o găsim încă de pe vremurile lui Aron Vodă (Tiranul) care a domnit între anii 1592-1595 și este descrisă de „Noi Aron Vodă, bojiiu milostiviiu gospodării zemli Moldavsvkoi, Iată viind
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
de rezistență. Oameni din zeci de sate îngroașă rândurile grupării sau sprijină efortul partizanilor rămași, ascunzandu-i la nevoie sau oferindu-le provizii. Armata Neagră încă mai avea un cuvânt de spus. Povestea lui Simion Mărgărint din Boghenii Vechi Valea Culei este o regiune care nu a beneficiat de „progresul” civilizației sovietice, de aceea locuitorii raionului Ungheni, când vorbesc despre această zonă, o fac cu o anumită mândrie că locuiesc în altă parte a acestui raion. Însă odată ce călci în aceste
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]
-
prin licitație de partea română a fost asocierea spaniolă AZVI / Vimac, iar consorțiul Italferr SpA. / DIWI Consult International GmbH / Tecnic Consulting Engineering - România SRL a supervizat lucrările din postura de consultant. este o structură combinată rezemată la capete pe trei cule, din care două pe malul bulgăresc, iar una pe malul românesc. Pe malul bulgar, calea ferată se desprinde din structura unitară a podului și continuă pe un viaduct separat, în lungime de 400 m, pentru a putea asigura declivitățile stabilite
Podul Calafat-Vidin () [Corola-website/Science/313677_a_315006]
-
suprastructura din balast L = 0,5 km; l = 5 m; h = 0,15 m │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │64 Refacere suprastructură din balast pe DC Ulma-Costileva în satul Costileva pe L = 2 km; │ │ │ │ │l = 4 m, h = 0,15 Refacere podeț cu pile și culei peste râul Moldovița, sat Vama, strada Zăvoi, prin lucrare │Comuna Vama │ 123│ │ │de aroncamente din piatră brută 10 mc Refacere prin terasare cu balast a drumului comunal sat Vama, strada Cimitirului, L-250 m, │ │ │ │ │l-5 m, h-20 cm, 250
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
de alunecare este redusă de obicei pînă la 5m. O răspîndire deosebită o au alunecările de tipul dat în hîrtoapeledin codrii Apuseni amplasate pe pantele de stînga ale văilor rîurilor și în Codrii Centrali, situate pe pantele drepte ale rîurilor Cula, Bîc, Bucovăț (hîrtoapele Vorniceni, Lozova, Bravicea, Năpădeni ș.a.). Ele se manifestă destul de activ si pe versanții artificiali ai debleurilor șoselelor ( Chișinău, Cernăuți etc). Un rol deosebit la formarea acestor alunecări procesele de dezagregare a argilelor cauzate de umiditatea excesivă și
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554, 1558 -1559). Unice în întregul pesaj al "arhitecturii medivale românești" sunt cele două "cule" (case boierești), prima construită la 1516 de "Nan Paharnicul" și a doua la 1812 de Gheorghe Măldărescu, în comuna Măldărești. Astăzi fac parte din "Muzeul de artă medievală Măldărești". Pe Valea Topologului la 1828 "Iancu Bălcescu", fratele revoluționarului pașoptist Nicolae
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
aromânii se află astăzi doar izolat, în aria muntoasă din sud-vest. În număr mai mare locuiesc în așezarea Peștera, dar marea majoritate a aromânilor a fost bulgarizată în decursul secolului XX, prin asimilarea școlară. Există în această țară toponime (Cleava, Cula, Clocotnița, Lunga, Montana, Petrossa, Repeda, Vlahina...) și patronime (Frațev, Skurtov, Vlahov...) care până astăzi amintesc de fosta aromânime din Bulgaria, astăzi minimizată de istoriografia oficială. În afară de aromâni, denumiți de bulgari "vlasi", Bulgaria găzduiește o importantă populație de vorbitori ai limbii
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
acele vremuri. Nicolae Iorga, după preumblările sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și livezi întinse a "familiei Belu", grecește "Bellios", cu titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
păducelul, măcieșul, liliacul, mărăcinele, nucarii, arțarii, etc. În păduri trăiesc: vulpea, pisica sălbatică, jderul de pădure, iepurele, veverița ș.a., iar din lumea păsărilor: mierla, porumbelul de pădure, gaița, cinteza, vulturul, hultanul. În teritoriul raionului se varsă rîulețele Bîc, Ichel și Cula, Solurile. Raionul dispune de două zone de soluri naturale: zona în care predomină sol cenușiu(sur) de pădure și zona predominantă de cernoziom. Principalii indicatori demografici, 2013: Populația raionului (conform recensămîntului de la sfîrșitul anului 2004) constituie 74,6 mii persoane
Raionul Călărași () [Corola-website/Science/297494_a_298823]
-
târziu în viață. Pitbull a declarat că și-a ales acest nume de scenă pentru că atunci când câinele musca nu mai dă drumul. În 2004 Pitbull și-a lansat albumul de debut "M.I.A.M.I.", care a avut ca melodie principala „Culo”, produs de Lil Jon și de Diaz Brothers. Acesta a ajuns pe locul 32 în 'Billboard Hoț 100 și 11 în topul Hoț Rap Tracks. Alte single-uri incluse: „Dammit Mân”, „Back Up”, „Toma”, și „That's Nasty” (ambele realizate
Pitbull (rapper) () [Corola-website/Science/317086_a_318415]
-
element de împrumut lăsat neasimilat și ieșit din context. A respins de la început motivul brâurilor în torsadă din picturile murale din vechile biserici românești, ca element decorativ aplicat pe cutiile de chibrituri. Similar, a avut reticențe și a criticat deplasarea culei, ca formă arhitectonică a cărei destinație este specifică locului ei de obârșie, în spațiul urban modern. Baltazar a militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
este un palat situat la 20 de kilometri de București. Barbu Dimitrie Știrbei, domnitor al Țării Românești a început în 1850 construcția palatului de la Buftea ca o culă, prevăzută cu două tuneluri de ieșire în caz de primejdie. Urmașii săi au adăugat acestei clădiri încă două etaje și i-au adus o serie de modificări importante, în ton cu moda arhitectonică a acelor ani, și anume stilul Tudor
Palatul Știrbei din Buftea () [Corola-website/Science/318728_a_320057]
-
225 x 300 m. Castrul este înscris la Nr. 55, în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național, situl arheologic de la Poiana - "La Culă" - situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Epoca medievală, Epoca romană / sec. XIV, sec. II - III este înscris la Cod RAN 151727.01.
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]
-
în Lista monumentelor istorice 2004 din Județul Teleorman, Cod LMI 2004 TR-I-m-B-14218.02, ca un Castru din sec. II - III, Epoca romană, aflat în satul Poiana; comuna Ciuperceni, locația "La Culă”. În Repertoriul Arheologic Național, situl arheologic de la Poiana - "La Culă" - situat la 400 m pe malul stâng al Dunării Epoca medievală, Epoca romană / sec. XIV, sec. II - III este înscris la Cod RAN 151727.01.
Castrul roman de la Ciuperceni () [Corola-website/Science/316012_a_317341]