1,159 matches
-
reglementarea perioadei de pășunat, pentru a nu perturba activitatea de clocit, pentru speciile care cuibăresc pe sol și nu în ultimul rând, de liniștea pe care numai o zonă retrasă o poate oferi. O problemă este afluxul foarte mare de culegători de ciuperci, fructe de pădure și alte produse accesorii în scop comercial din parc, zona fiind foarte bogată în afin și merișor. O acțiune care se desfășoară este reabilitarea suprafeței afectate de exploatarea de sulf, zonă aflată în vecinătatea Rezervației
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
amfibieni: Salamandra salamandra, Triturus alpestris, Triturus montandoni, Bombina variegata, Rana temporaria. Măsura de management nr. 5 Culegerea de fructe de pădure, plante medicinale și ciuperci de pe suprafața Parcului Național Călimani. Chiar dacă impactul asupra speciilor țintă de către acești culegători este relativ mic, aceștia trebuie informați asupra importanței speciilor de amfibieni și a bălților în care acestea se reproduc precum și a habitatelor caracteristice speciilor de reptile, în special Vipera berus. Localizarea zonelor în care se va aplica măsura propusă
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
au executat lucrări de exploatare forestieră. Localizare: Pârâul Haita cu afluenții lui, Păltiniș, Tamău, Tarnița, Panacu, Roșu, Pârâul Tihu, Pârâul Tihuleț. Măsura de management nr. 3 J01.01 Incendii Administratorii terenurilor și administrația parcului au obligația să informeze și să controleze culegătorii sezonieri, turiștii și lucrătorii forestieri care se găsesc în perimetrul parcului, despre prevenirea și stingerea incendiilor. Localizare: în toate zonele parcului. Măsura de management nr. 4 F03.02.03 capcane, otrăvire, braconaj Administrația Parcului Național Călimani și asociațiile pescarilor sportivi au obligația
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemenea Culegerea ciupercilor, lichenilor și a fructelor de pădure trebuie să fie realizată doar cu avizul administratorului. Culegerea afinelor sau merișoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecționați. De regulă, culegătorii lasă și gunoaie menajere în urma lor. În acest scop ar trebui informați că neridicarea acestor gunoaie implică aplicarea unor amenzi care trebuie făcute cunoscute prin panouri informative, pliante, broșuri, campanii de informare, voluntariat. Localizarea zonelor în care se va
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
de ciuperci, licheni, fructe de pădure și altele asemenea Culegerea ciupercilor, lichenilor și a fructelor de pădure trebuie să fie realizată doar cu avizul custodelui. Culegerea afinelor sau merișoarelor să se facă fără folosirea acelor piepteni special confecționați. De regulă, culegătorii lasă și gunoaie menajere în urma lor. În acest scop ar trebui informați că neridicarea acestor gunoaie implică aplicarea unor amenzi care trebuie făcute cunoscute prin panouri informative, pliante, broșuri, campanii de informare, voluntariat. Localizarea zonelor în care se va
PLAN DE MANAGEMENTdin 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274583]
-
continentale cu o lungime totală mai mică de 12 metri care nu utilizează uneltele tractate astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului(28); sau ... (b) pescari care practică pescuitul în picioare, inclusiv culegători de crustacee și moluște; ... ... – acvacultură - creșterea sau cultivarea de organisme acvatice utilizând tehnici destinate creșterii producției organismelor în cauză peste capacitatea naturală a mediului, într-un cadru în care organismele respective rămân proprietatea unei persoane fizice sau juridice pe întreaga
GHIDUL SOLICITANTULUI din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290413]
-
găini, rate, curcani etc PROFESIUNE: textile _____, fan _____, fabricarea brânzei _______, crescător păsări _____, crescător animale ______, pielarie/tabacarie ______, ciupercarie _______, sticlărie ______, grădinărit cu insecticide/pesticide _______, curățenie ______, prelucrarea lemnului _______, biblioteca sau arhiva ______ [ ] Machine operatoria lung, [ ] culegător de ciuperci, [ ] enzyme/detergent, [ ] lucrator in malt, [ ] vinificatie (mucegai de struguri), [ ] șoareci de laborator, [ ] scoici. Ocazional: [ ] balneoterapie, [ ] sauna, [ ] compost Serologie pneumonite (Alergeni IgG-Specifice) Plamanul crescătorilor de păsări: Proteine serice, pene si dejecții de: [ ] perusi, [ ] porumbel. [ ] pagal Plamanul fermierului: [ ] Micropolyspora faeni [ ] Thermoactinoniyces
ANEXĂ din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277949]
-
și de unitățile administrativ-teritoriale limitrofe acestora. Articolul 2 Produsele alimentare din oferta punctului gastronomic local se prepară din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din producția primară de la nivelul exploatației proprii, de la producători, pescari, vânători, culegători și colectori de produse forestiere nelemnoase. Articolul 3 Punctul gastronomic local poate funcționa în incintele existente în locuințe particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescărești, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare
LEGE nr. 412 din 18 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277492]
-
forță de muncă de invidiat, este un om echilibrat, care își iubește aproapele ca pe sine și reușește să urce cuvintele pe o verticală tainică, la prima vedere, pentru a le oferi cu dărnicie truditorului de pe ogorul literaturii, dar și culegătorului de fructe cu gust de cultură adevărată și bogată... În întâmpinarea zilei aniversare, vă doresc ani mulți cu sănătate și împliniri în pace și lumină, distins prieten, Ion N. Oprea! Acea zi - 28 aprilie 2016 - să fie ziua armoniei interioare
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
fără măști: Foaie verde lemn uscat,/ Ia-ți muierea, măi Ursac,/ și învârtește-o după plac,/ Ca să placă la tot sat.// Iar acuma noi plecăm,/Sănătoși să vă lăsăm,/ Sănătoși și cu mulți bani,/ La Anul și la Mulți Ani! (culegător, Jeculescu Florin, com. Glodeni-Dâmbovița, 2001) -Ceata cu Plugușorul-obicei agrar străvechi, urare-poem cu zeci, sute de versuri, instrumente muzicale însoțite de pocnituri de bici, proorocind recoltă pogată în Anul cel Nou. În Noaptea de Anul Nou se deschide Cerul de trei
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
care postează această materie specifică în centrul atenției tuturor. Nu contesc că ea a ajutat la crearea de modele matematice adaptabile vieții cotidiene, că ne-a transformat viața chinuita de obținere a celor necesare supravietuitii într-o viață de simpli culegători din rafturi a chimicalelor conexe matematicii dar de ce Doamne iarta-ma trebuie să fim toți olimpici. Ajunge un Da Vinci, Einstein etc, să schimbe lumea și în mod cert el se va naște la timpul potrivit unde va fi cazul
CELULA MEA NEBUNA- CONTINUARE VI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381448_a_382777]
-
Prima greșeală a omului a fost că nu a rămas ca parte inițială a naturii în care a apărut, la fel cum a rămas regnul fungi, animal sau vegetal. Imediat el a devenit ,,CONSUMATOR DE VIAȚĂ,, intrând în etapa de culegător, vânător și pescar și astfel și-a marcat primul pas al destinului sau în spațiul și timpul nou ocupat. S-a spus că așa a aparut forma inițială de gândire, de inteligență, care l-a separat de restul componentelor universale
TEORIA SUPRASTRUCTURILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374879_a_376208]
-
vremuri noi, tot noi! Ei, John Cage, John Cage, scripcă, scripcă, dar ai avut și puțintică dreptate, scrisul nu e proces, ci-n primul rând e scânteie... scânteia talentului! Dar cine poate spune despre el că o are? Cum cine? Culegătorul, spărgătorul de pietre, mânuitorul amnarului! - Mă-nscriu la martiriu! SÂNZIANA FATA FLOARE prin poiană hat și soare, galben pată de culoare peste floare, uite-un fir de sânziană, fir de ață înflorită, zăpăcită de cicoare și de rose colorate, grații grase
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
exemplară. TOAMNA PE DEAL Toamna pe deal întinde generoasă, brațe pline cu belșug de poamă deasă. În coș așez cu grijă, mere și gutui. Cu aroma lor „să rup gura târgului"! Din dealuri, stejarii cu frunze ruginii privesc de sub poale, culegători de vii. Nucii falnici, bătuți de vânt vijelios, plâng de grija roadelor căzute pe jos. Ciocârlia-și ascunde cântec de jale că, pe frig și ceață, tristețea-i prea mare. Vântul duce în zare, jalea frunzelor că, nimic nu le
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
prin educație și etnolog prin dorința cunoașterii preocupărilor omului de la sate Motto: Și, în ochi mi-ncremeniră / Multe icoane și povești. (Mihai Eminescu) Anul 1873 a fost un an plin de succese în activitatea lui Mihai Eminescu, ca etnolog și culegător de creații populare românești. O mărturie personală, privind aceste menifestări culturale, o vom întâlni în revista Timpul, din 8 aprilie 1882, în care publica un articol, intitulat Materiale etnografice, unde Eminescu mărturisea o realitate biografică: „întâmplarea m-a făcut ca
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
tot ceea ce avea să însemne creația lui poetică. Trecute prin filtrul desăvârșit al erudiției, în spiritul trăirilor țăranului și a graiului lui, puținele basme culese de Eminescu și antologate în volume de basme populare scot în evidență calitatea lui de culegător de folclor.(2) Crescut în satul tradițional românesc, poetul se va simți atât de atras de frumosul arhaic, încât toată creația lui, poetică, dar cea și în proză, va fi străbătută de izul rozmarinului și al muzei înălțătoare de inspirație
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
și dialogul personajelor, pentru că este pusă mereu în evidență dorința de dreptate, de luminare a adevărului și a frumosulu din întunericul răuluii, dar și de evidențierea cinstei de care dă dovadă, în simplitatea lui, omul din popor. În preocuparea de culegător de folclor poetul va conserva ca trăsătură esențială a acestor creații literare, oralitatea stilului, marcată prin adresarea directă a unui auditoriu imaginar, îmbinarea vorbirii directe cu vorbirea indirectă, prezența dativului etic, a vocativelor, a expresiilor exclamative, a interjecțiilor și a
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
la origini. Ca cercetător, trebuie să ai abilitatea și erudiția înțelegerii tainei exprimării cuvântului din literatura populară, să îl sesizezi ca element principal al puterii de întoarcere la tradiții. 3. Caietele eminesciene, controverse și rezolvări Activitatea lui Mihai Eminescu, de culegător și prelucrător sensibil a creațiilor literare populare din fondul autohton, încă din anii adolescenței, s-a putut constata atât din studiul biografiei sale, a declarațiilor celor care l-au cunoscut îndeaproape, cât și din manuscrisele care formează acum celebrele Caiete
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
până la urmă, să rezolve această problemă. Ca un dat al unei experiențe neplăcute, din cauza naivității acelui ”om sărac-sărac”, ca fapt al neputinței maturizării de până atunci, el va parcurge câteva trepte spre chibzuință. În încheierea basmului omul va învinge, iar culegătorul acestei povestiri populare ne va spune: S-o dus împăratul, ș-o rămas în pace ș-o trăit bine.” Am dori, în continuare, să cităm tot din acest basm o subliniere a lui Eminescu remarcabilă: Da` el avea bani, da
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
Caietele eminesciene, care se păstrează la Biblioteca Academiei Române, stau mărtuie multora dintre preocupările etnologice(12) ale marelui ”luceafăr al poeziei românești”. Răsfoindu-le, vom observa interesul ambițios al tânărului Eminescu de a competiționa cu deja cunoscutul, în vremea aceea, a culegătorului de artă populară, Vasile Alecsandri. Tânăr fiind, a explorat, cu un patriotism și un interes împlinit, acest domeniu, care începuse, datorită reprezentanților curentului literar romantism, să fie pus pe raftul valorilor adevărate ale celor care desăvârșeau, prin creația folclorică, vechile
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
creația folclorică, vechile tradiții strămoșești. Culegeri considerabile, transcrise cu astfel de creații literare populare, sufereau prefaceri, iar multe versificări erau creații în genul popular. Urmărind acest traseu de împlinire a marilor noștri creatori de artă poetică, printre care și neobositul culegător de folclor Vasile Alecsandri, vom regăsi mirajul Zburătorului printre creațiile poetului, republicate în colecția de Doine. Eminescu, supus unei astfel de competiții, va încerca și el structurarea acestei teme constatate în manuscrisul 2260, f.34, 35, 36, 40 și 2276
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
format mare, scris pe două coloane. Sunt culegeri transmise poetului, care în bună parte se află trecute, cu prefaceri, în manuscrisele 2276 I, 2277, 2284, 2285, 2306. Caietul anonim prezintă particularități fonetice moldovenești; greșelile de ortografie arată cultura redusă a culegătorului. Avem a face, probabil, cu o achiziție făcută de Eminescu în epoca de lucru pentru Societatea literară Orientul. 4 Eleváție, 1. Înălțime morală, spirituală, grandoare, măreție morală. 2. Reprezentare grafică la scară a fețelor verticale exterioare ale unei construcții, ale
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
printre toate astfel de activități ale românilor. În anul 1937 acest colind este amintit atât de Ioan Chițu cât și Alexandru Terementu, distinși folcloriști și etnologi români în lucrări ca: Obiceiuri de Crăciun din comuna Breaza de Sus, județul Prahova - "Culegătorul", publicat la Cluj. În anul 1999 m-am putut convinge că textul Plugușorului, în județul Buzău, se învăța la serbările școlare, se pare, începând cu ultimele decenii ale secolului al XIX-lea. Pun totuși un semn de întrebare afirmațiilor unora
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
în mișcare a instituției colindului, care începe odată cu înserarea premergătoare zilei de Crăciun și ține până noaptea târziu, odată cu trecerea Anului Nou, descind dintr-un prototip pe care aș fi de acord să-l fixăm cu cel publicat de eruditul culegător de folclor, Vasile Alecsandri, care, după părerea mea, se apropie mult de cele relatate de bătrânul stabilit la Azilul din Smeeni. Am continuat cu întrebările, și aș fi ținut-o mult și bine așa, pentru că fiecare relatare a lui Moș
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
limbă românească și vom analiza tăcuți cum a evoluat aceasta de-a lungul timpului care trece parcă pe lângă noi fără să ne dăm seama. De modul cum încercăm să-l conservăm, ferindu-l de intemperiile ultramoderniste, ține de noi toți: culegători, cercetători și numai mândria că suntem stăpâni de veacuri ai acestor locuri ne poate face să respectăm cu respect datinile, obiceiurile moșilor și strămoșilor noștri. Referință Bibliografică: PLUGUȘORUL - Cercetare realizată în anul 1996, la Azilul de Bătrâni din comuna Smeeni
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]