1,806 matches
-
o perspectivă nouă, cu metodele antropologiei istorice. Descrierile lui Al. Florin Țene sunt captivante prin implicarea afectivă a sa, ca oltean născut la Drăgășani, prin coarda sensibilă a sufletului său care vibrează la orice schimbare de anotimp în Oltenia, la culesul strugurilor și a recoltei de pe câmp. Aici Gib Mihăescu este dublat ca personaj de literar de mare succes de autorul acestui volum Al. Florin Țene. Calitățile Domniei sale de sociolog se derulează în mod fructuos atunci când prezintă lumea de burghezi, viticultori
AL FLORIN ŢENE – LA BRAŢ CU ANDROMEDA de PETRE DIN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383327_a_384656]
-
pielea, săpând amar de vreme în pântecele băii. Acum, "cel nou" făcea mai multe. Doar în amurguri veselea copiii, iar ziua robotea pe ici, pe colo la vreun bordei, chemat ca sprijin de cineva aflat în nevoie. Alteori însoțea la cules de fructe și crengi bărbații tăcuți, zoriți, mânați de-o grijă mare. Mut ca și ei, nu-ndrăznea să-ntrebe ce și cum... Dar într-o zi află ce așteptau rudarii în plină iarnă și de ce agoniseau atâtea de pus
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
mare vechime, datată din 1461. De altfel, aveam să aflu mai târziu, numele satului , de aici venea -Vaingardtskirhen, „Biserica dintre vii„ . Pentru că, mai sus, pe coline, erau viile, cât vedeai cu ochii. Aveam să le cutreier pas cu pas, la cules, în practica agricolă cu elevii, mai târziu - butuc, busuioaică sau tămâioară, Riesling, Fetească albă, rosé.... M-am întâlnit cu câțiva oameni, pe stradă, îmbrăcați , mai toți, în alb / negru , ca în Ardeal, cu sobrietate și rafinament, îngrijiți, luminoși, „cu aură
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
din 03 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Totuși am văzut sub ceruri Multe lucruri minunate Câte șanț își au sorocul Și-i o vreme pentru toate. Este-un timp spre a te naște, Moartea are însăși timp, Si săditul și culesul Își găsesc un anotimp. Să ucizi este o vreme, Alta spre tămăduire, Este-o vreme-a dărâmării, Alta, vreme spre zidire. Este-o vreme spre a râde, Este-o vreme spre a plânge, Este-o vreme să împrăștii, Este-o
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.III – VREMEA TUTUROR LUCRURILOR – DEOSEBIREA OMULUI DE ANIMAL de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383591_a_384920]
-
de aceea ne iubim; iubirea o văd ca un trandafir - o zi simțim doar spinii, alte zile ne bucurăm de parfumul special și mângâierea petalelor catifelate ale florii. Nu creștem în grădină ca două verze care râd în soare, așteptând culesul. - Crezi în destin? - Toți avem un destin, însă depinde de tine ca să ieși din el. Trezește-te omule și realizează de ce ești aici! Vei realiza că viața e un cadou unic. Doamne, ce păcăliți suntem de cei ce ne conduc
BEN TODICĂ, CASA DIN SUFLET, DINCOLO DE MERIDIANE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383012_a_384341]
-
ceva în viață, trebuie să asculte de părinți și de profesori și să muncească pe brânci. Ca elev mergeam desculț cu sapa-n spinare la prășit alături de frații mai mari și de părinți iar ca student mergeam cu ziua la cules struguri în via de la Șorogari, vis-a-vis de căminele studențești din Copou. Munca de orice fel înnobilează într-adevăr pe om, dacă vrea să fie om. - Aveți apărute 22 de volume de versuri și alte scrieri, ce vă inspiră să creați
CONVORBIRI: PETRUŞ ANDREI, CULTUL PENTRU MUNCĂ ȘI VALORILE NEAMULUI ROMÂNESC de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383013_a_384342]
-
despre istoria cultivării și consumului de ceai, în funcție de diferite zone geografice ale lumii. Ateliere vor cuprinde și degustări comparative ale diferitelor tipuri de ceai din țări sau regiuni diferite: Chină - caracteristicile culturii camelia sinensis. Cum variază gustul ceaiului în funcție de sezonul culesului și de prelucrare. Varietățile ceiurilor chinezești. Zone de cultivare. Istoric. Degustare de ceaiuri chinezești - oră 12:00, sâmbătă și duminică, 19 și 20 octombrie Taiwan și Japonia - Industria taiwaneză de ceai. Ceremonia Gong Fu Cha. Mari maeștri japonezi ai ceremoniei
A 5-a ediție a Festivalului Ceaiului şi al Cafelei [Corola-blog/BlogPost/93387_a_94679]
-
S-a terminat culesul viilor, aproape în toată țara, nu a fost un an prea generos, gerul din iarnă trecută, grindină și mai ales suită de ploi au afectat producția de struguri în multe regiuni din țară dar și din Europa. Cu această ocazie
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
trecută, grindină și mai ales suită de ploi au afectat producția de struguri în multe regiuni din țară dar și din Europa. Cu această ocazie am constatat că la noi. la români, aprecierea recoltei se face cu mult înainte de terminarea culesului, de regulă în cifre exagerate, anul acesta cu 35% mai mult decât anul trecut. Să dea Dumnezeu dar eu nu prea cred. Francezii au o vorbă din bătrâni, legată de recolta: “nu poți știi cât ai produs decât atunci când strugurii
Floare de Toamnă – aniversare 12 ani [Corola-blog/BlogPost/93416_a_94708]
-
fi moartea, și oferă interpretarea conform căreia tema o reprezintă imposibilitatea comunicării (...), consumată ca o criză nevrotică a autorului, determinată de întârzierea COMUNICĂRII acestuia cu publicul, prin creația sa” (n.n. întârzierea tipăririi volumului de poeme ale lui George Bacovia, deja cules, cu litere de plumb, tipar înalt, conform tehnologiei de imprimare anterioare apariției tehnicii offset !). Romanul Răscoala, una dintre cele trei capodopere ale lui Liviu Rebreanu, este abordată de Dorin N. Uritescu dintr-o perspectivă absolut nouă, în temeiul unei documentări
Dorin N. URITESCU sau… Metronomul spiritului creator [Corola-blog/BlogPost/93468_a_94760]
-
nu se mai lasă momit hop scoți din manșetă un număr excentric primo di camera un arbust carnivor și bătrînul general Împușcă o mie de vrăbii numai așa vedeți avem și copii dar pe noi paznicul doarme cu intermitențe la culesul porumbului cioara și vulturii apeductele secavor În liniștea epopeii da da pe 150 de metri de hîrtie am făcut valuri atît 150 de valuri pe fața mea și nici un dialog domnule Poldi maculatorule acel caiet de scris temele pe murdar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
e un ticălos și un tîlhar, care, cu ceata lui de Îngeri, Înarmați pînă-n dinți cu săbii de foc și săgeți otrăvite, vă aține calea. CÎnd smochinii dau În pîrg, vă trimite o mană, cînd măslinii-s taman buni de cules, vă trimite o vijelie care să le Încovoaie crengile și grindină care să chiftească măslinele În noroi; cînd stau să vă fete oile, dă peste ele ciuma, asmute lupii sau tigrii să vă pustiască turmele. CÎnd vi se naște un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
sau secera, culegea roadele și plătea o sumă e bani - între 20 și 80 lei -. Este sistemul arenzii. Pe lângă arendă, se practica și „pământ în parte”: îl ara și semăna boierul, munca era a țăranului, de primăvara până toamna la cules. Roadele se împărțeau pe bucată (pe ogor). Împărțeala: 3 părți boierul, 2 părți țăranul. Când ranul ara și semăna, muncea, împărțeala se făcea cu 3 părți ale țăranului, două ale boierului. Când țăranul își termina „pâinea” din pod, mergea la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini loc de arat; b) pentru aratul și boronitul unei fălci (80 prăjini): 24 lei; c) prășitul de două ori pe o falcă, culesul porumbului și tăiatul cocenilor: 40 lei; d) prăjina de secerat sau de cosit: 0,40 lei; e) o zi de cărat la snopi: 2 lei; f) o zi de lucru la mașina de treierat: 1 leu; g) pentru copiii de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la daci a unei botanici medicinale cu îndelungate tradiții. Puterea tămăduitoare a unor plante din flora spontană redescoperită astăzi, când se face apel tot mai desă la farmacia naturii, era cunoscută în lumea satelor românești, transmisă din generație în generație, culesul acestora fiind pusă sub numeroase interdicții de timp și de loc, desfășurat după un ritual care trebuia respectat pentru a nu afecta „leacul”. Așa, de exemplu, încă din antichitate, unele plante magico-mitice se culegeau în anumite perioade din an: sânzienele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
locul culegerii: munte, deal, câmpie, luncă sau deal. Culegerea plantelor de leacă respecta un ritual sau ceremonial strict: mătrăguna se culegea de 3 persoane, una culegea și două păzeau pe culegător ca să nu fie văzut, deranjat de curioși, de trecători. Culesul ceremonial se desfășura colectiv, tineri și tinere (la Sânziene) sau numai bătrâne la plantele de leac, la cele de făcut farmece și vrăji de dragoste participau numai fete sau femei, rar bărbați. Plantele de leacă erau culese într-un anumit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se servi de ele ca de niște unelte și migrează dintr-o zonă în alta de-a lungul și de-a latul continentului african. Supraviețuiesc doar primatele cel mai bine adaptate peregrinării și evoluează doar tehnicile de vânătoare și de cules compatibile cu deplasările. Acum un milion și jumătate de ani, tot în estul Africii, alături de primatele din acele timpuri apare specia Homo ergaster, mai bine adaptată la peregrinări și la deplasarea rapidă decât celelalte. Deși e încă adus de spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
voteze ca și cum ar fi primit un ordin căruia nu-i putuseră rezista, ci ținteau către guvernul care sărbătorise succesul înainte de vreme, către partidele care începuseră deja să jongleze cu voturile în alb ca și cum ar fi fost o vie bună de cules, iar ei, culegătorii, către ziare și celelalte mijloace de comunicare în masă, pentru ușurința cu care trec de la aplauzele din capitoliu la aruncările de pe stânca tarpeană, ca și cum ele însele n-ar fi fost o parte activă în pregătirea dezastrelor. Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
are în față atâta frumusețe și în minte atâta durere și atâta moarte, că nu știe nici el ce să facă. E roșu în obraji, ca atunci când ai tensiunea mare și stă să-ți plesnească ceva... Dacă mă chemați la cules, sigur că vin. Tina e în picioare, lângă el, măsoară curtea casei cu un interes ciudat, evident și adevărat, se vede pe ea. Nimic nu contează, își spune fata, casa?, cele câteva mii de metri de pământ din jurul casei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
septembrie, era cald, e un octombrie călduros și acuma, dar în urmă cu o lună jumate? Păi, nu știu eu?, că v-am așteptat cu mâncare pregătită, curățenie, treaba în grădină aproape terminată, adică am cules ce a fost de cules, am vândut lucerna pe lapte, v-am abonat la unul de-aici, din Snagov... Neli și-i amintește cum au intrat cu mașina pe poartă, cum au strâns-o amândoi în brațe, cum Tara sărea împrejurul lor, cum doamna a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
de miei cenușii, neștiutori și necopți. Povestesc ce‑au făcut în week‑end cu câte o fată, fie într‑un subsol din casa părinților, special amenajat, fie în camera proprie a locuinței confortabile din cartierul Hietzing, fie în pădure la cules de ciuperci sau într‑o cabină de ștrand. Fetele povestesc ce au îngăduit să li se facă sau cum s‑au împotrivit și s‑au lăsat implorate. Fără să cedeze, fiindcă vor să rămână virgine. Că tot veni vorba: Rainer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
asculte mai departe. Câteva cuvinte despre Dromiket 4. Se născuse într-o familie de roboți agricoli care lucrau în dijmă pământul fermei pomicole Andromeda de Munte - Vrancea. Fusese conceput din piesele fratelui mai mare, Dromiket 3, peste care, la vremea culesului, căzuse o stâncă. La 4 ani, datorită grijii părinților, care-l aveau în custodie și care-și rupeau circuitele numai să aibă el o soartă mai bună, știa citi și scrie cursiv. După absolvirea Școlii de Roboți Normali, urmase un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
într-o primă fază, am reușit, spuse cu o undă de mândrie în glas vocea. — Și la ce-l aplicăm? întrebă comandantul Felix S 23. — La agricultură, răspunse vocea. S-a constatat că, deși Teleormanul obținea producții record, la vremea culesului mari cantități de porumb dispăreau din lan. Oricât am vegheat noi, inspectorii, să nu se ia un știulete, cum ieșeam din lan, cum se lua cu sacii. Atunci s-a hotărât, pentru a-i prinde pe făptași, să devenim invizibili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
mai 1831, se întîmplă ireparabilul. Galois apare oficialității ca inamic personal al regelui și se dezlănțuie împotriva lui acel șir de persecuții care, până la urmă, trebuie să-l răpună. Astfel, la banchetul dat de republicani în acea zi, la restaurantul "Culesul viilor din Burgundia", în localitatea Belleville, lângă Paris, între două discursuri prolixe ale participanților, tânărul Galois strecoară un toast scurt, dar categoric. Ținând în aceeași mână și paharul și briceagul deschis, de care se servise la masă, se ridică și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tot ce s-ar încumeta să afirme despre stările din aceste domenii, va fi neinstructiv, irelevant, adesea arbitrar sau fals. Să ne închipuim un navigator în jurul unor uscaturi, la malul cărora n-a tras niciodată, povestind despre muncile câmpului ori culesul viilor zărite de departe și în plin mers. Altfel va ști să vorbească însă de elementul care-l străbate sau de alcătuirea îmbarcației sale: grosimea odgoanelor, nodurile lor complicate, rezistențele și reciprocitățile diverselor părți ale năvii, comportamentul lor în primejdii
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]