926 matches
-
un Eu puternic. Aceste aspecte se pot observa în schema de mai jos: curaj impuls creator realizări SUCCES recompensă sentiment de onoare hipertrofia Eului (realizare de sine, demnitate, autoritate, sănătate mintală optimă) angoasă inhibiție creatoare erori EȘEC pedeapsă sentiment de culpabilitate autonegarea Eului (sentimentul nerealizării de sine, complexe de inferioritate, fugă, vagabondaj, alcoolism, suicid, boli psihice) Se poate vedea atât rolul Eului, cât și felul în care Eul este influențat de această dinamică de viață a adultului. În ceea ce privește rolul Eului, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a activității excesive, a oboselii, a infecțiilor; un regim de viață ordonat, evitarea toxicelor, alimentația adecvată; evitarea consumului de alcool, cafea, a abuzului de medicamente; deturnarea activității către preocupări practice, utile, plăcute, relaxante; prevenirea sau tratarea unor afecțiuni psihice concomitente (culpabilitate, damnație, ruină, izolare, persecuție, gelozie, crize pitiatice, tulburări afective, stări ipohondriace) prin crearea unei ambianțe plăcute, calme, protectoare și antrenante, cu caracter securizant, plimbări și călătorii. Criza de involuție la bărbat este mai puțin dramatică decât la femei și nu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a posibilităților de a se face util; teama de dependență și de schimbarea rolului familial; pierderea statutului profesional; teama de a fi o povară pentru anturajul său; apariția unor probleme financiare; teama de suferință, de separare, de moarte; sentimentul de culpabilitate, prin rememorarea retroactivă a propriei vieți; grija pentru cei rămași după decesul său. Această suferință dată de încheierea vieții este cu atât mai puternică cu cât societatea, prin modelul socio-cultural promovat, pune mai mult în valoare sănătatea, frumusețea, puterea, autonomia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în special a copiilor; situațiile de doliu prelungit patologic, putând deveni un factor patogen care să perturbe atmosfera și relațiile emoțional-afective din grupul familial; acestea produc o criză prelungită caracterizată prin sentimentul abandonului, refuzul acceptării morții celui dispărut, sentimente de culpabilitate, instalarea unor tulburări de tip nevrotic, idei sau tentative de suicid, conduite de refugiu și izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Un grup cu un risc crescut de vulnerabilitate este reprezentat de copii. G. Mauco și P. Rambaud aduc interesante explicații cu privire la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
autorității, iar femeia și copiii sunt „supușii” acestuia, care-i datorează ascultare. Această ierarhie a statuturilor și rolurilor în familie îi conferă bărbatului drepturi asupra celorlalți membri. Abaterea acestora din urmă de la datoria ascultării față de „șef” reprezintă un act de culpabilitate care trebuie pedepsit. În acest caz violența apare ca având semnificația de pedeapsă corecțională. Sensul originar al violenței în familie era unul socio-cultural și moral. În decursul evoluției și al transformărilor istorice ale societăților umane, ale modelelor familiale, violența s-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de următoarele feluri: a) situații generale, tipice; b) situații unice, istoric determinate. K. Jaspers spune că, atunci când o persoană se află într-o situație determinată, unică, ea nu poate trăi fără să lupte și să sufere. Ea își asumă niște culpabilități, știind că va muri. Aceste patru elemente (lupta, suferința, culpabilitatea și moartea) reprezintă, după K. Jaspers, „situațiile-limită”. Ele sunt „momente-cheie” sau „critice” ale existenței umane, în cursul cărora individul, confruntat cu „evenimentele neobișnuite” ale vieții, va reacționa în mod paradoxal
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
istoric determinate. K. Jaspers spune că, atunci când o persoană se află într-o situație determinată, unică, ea nu poate trăi fără să lupte și să sufere. Ea își asumă niște culpabilități, știind că va muri. Aceste patru elemente (lupta, suferința, culpabilitatea și moartea) reprezintă, după K. Jaspers, „situațiile-limită”. Ele sunt „momente-cheie” sau „critice” ale existenței umane, în cursul cărora individul, confruntat cu „evenimentele neobișnuite” ale vieții, va reacționa în mod paradoxal. În acest sens, G. Marcel afirmă că „esența omului este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Jaspers. Lupta, ca și moartea și suferința, este o situație-limită independentă de voința mea, asupra căreia individul nu poate acționa (K. Jaspers). Ele sunt direct integrate existenței, făcând parte din aceasta. Individul nu poate face nimic împotriva lor. Lupta și culpabilitatea sunt situații-limită numai în măsura în care eu le produc prin activitatea mea. Eu le pot evita, pentru că sunt cel care a contribuit ca acestea să se producă. În ceea ce privește formele luptei, K. Jaspers menționează următoarele: lupta pentru viață implică durata și are un
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
violența sau lupta cu dragostea. Există și aspecte paradoxale sau contrare luptei, cum sunt: iubirea așa cum este ea înfățișată de Iisus, Sf. Pavel, Sf. Ioan („Dumnezeu este iubirea”); nonviolența, ca acțiune de opoziție neangajată, pasivă, așa cum a inițiat-o Gandhi. Culpabilitatea consideră că orice acțiune a omului are consecințe în lume și asupra semenilor săi. Din momentul în care eu accept condițiile acestei vieți care implică moartea, suferința și lupta, eu mă simt vinovat față de mine. Aceasta pentru că eu caut să
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și situația existentă. Mentalitatea socială va fi înlocuită cu miturile sociale. Acestea vor avea un efect negativ, de subliniere a stărilor de fapt, generând o culpabilizare socială colectivă. În aceste „momente de criză” apar „salvatorii”, care preiau „problemele”, „frustrările” și „culpabilitatea” colectivă pentru a restaura ordinea lumii. Ne aflăm într-o atmosferă de delir colectiv. În plan comunitar, asistăm la crize de isterie colectivă, idei de urmărire/pericol, fanatism religios sau de altă natură, culpabilizări ale minorităților, conduite agresive de factură
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
psihice grave, cum ar fi: a) fracturi, osteite, leziuni ale vaselor sau nervilor, rupturi și fibroze musculare, tulburări sexuale, surditate, orbire etc.; b) tulburări de personalitate, depresii, fobii, iritabilitate, labilitate emoțională, tulburări de comportament, distonie neurovegetativă, insomnii, coșmaruri, complexe de culpabilitate, anxietate cronică. În cazul persoanelor supuse torturii se produc modificări patologice importante ale imaginii de sine și ale imaginii corporale, constând din următoarele: - vătămare corporală; - sentimentul de vinovăție impus de izolarea în captivitate și violența fizică; - sentimentul de rușine; - epuizarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
capabil de inițiativă, creativitate, flexibilitate în relații și comunicare, egal în activitate. Omul constrâns se va dezvolta dependent de formele instituționalizării, va avea o structură de tip nevrotic (frustrări, carențe afective și emoționale) cu complexe de inferioritate și/sau de culpabilitate, va fi inegal în comportament (timid sau agresiv), lipsit de inițiativă, rigid în relații și comunicare, adesea nemotivat pentru activitatea practică utilă. Instituționalizarea concepută cu cele mai bune intenții produce adesea „tipuri umane” de o mare varietate a „nefirescului”. Chiar dacă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
moral insanity (folie morale) sau de nebunia morală. Cele mai importante aspecte clinice legate de această stare sunt psihopatiile, perversiunile constituționale, alcoolismul și toxicomania. În sociologie, acestea apar în sfera relațiilor interumane, în stările pasionale sau legate de sentimentele de culpabilitate. Elementul cel mai reprezentativ este, după H. Damaye, „debitul moral”, o infirmitate psihosocială, dar care nu intră în sfera psihiatriei, ci a sociologiei și justiției. Acești indivizi, cu un tip de conduită deviantă, antisocială, răspund pentru delictele și crimele comise
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale stării lor morbide (H. Verger). Întrucât legea penală definește delictele ca fiind direct legate de „faptul material” și de „voința delictuală”, stările de alienare mintală sunt exceptate de la incidența legii penale. Pentru a putea fixa cât mai exact sfera culpabilității și cea a iresponsabilității, se impune stabilirea limitelor alienării mintale în raport cu starea de normalitate (J. Falret, E. Régis). Grasset a formulat această doctrină într-o lucrare celebră, în care, vorbind despre „demi-fous, demi-responsables”, ridica problema normalității și a anormalității în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de timp provoacă adevărate inversiuni de rol, schimbarea responsabilităților în familie asociate cu nesiguranța viitorului, modificări care au de cele mai multe ori consecințe grave asupra pacientului. Sentimentul de dependență este asociat cu un complex mai mult sau mai puțin intens de culpabilitate bolnavul are impresia că cere prea mult de la membrii familiei fără a da nimic în schimb. Perioada de recuperare poate aduce alternarea între o stare de dependență totală și o stare de relativă independență, pacientul putând trece de la conectarea sau
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
mulțumire sau de dezgust față de sine sunt în mod normal provocate de succese, de dorințe împlinite, de poziția bună sau recunoașterea pe care o avem în societate. În cultura iudeo-creștină stima de sine ridicată apare constant asociată cu egoismul și culpabilitatea. În psihanaliză stima de sine este considerată a se dezvolta prin interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
societate. În cultura iudeo-creștină stima de sine ridicată apare constant asociată cu egoismul și culpabilitatea. În psihanaliză stima de sine este considerată a se dezvolta prin interiorizarea imaginilor parentale și identificarea cu acestea, ea fiind deseori asociată cu sentimentul de culpabilitate. Mecanismele de apărare prezentate în teoria psihanalitică sunt considerate a avea drept scop evitarea pierderii/ scăderii exagerate a stima de sine și apariția panicii traumatice. Stima de sine navighează intre Supraeu (societatea interiorizată) și Eul care se autoamăgește pentru a
STIMA DE SINE - O COMPONENTĂ FUNDAMENTALĂ A PERSONALITĂŢII ADOLESCENTULUI. In: Arta de a fi părinte by Georgiana Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1394]
-
parcă de rolul lor principal, acela de a-și crește și de a și îngriji copiii. Părinții emigranți plasează în viitor relația cu propriul copil, sperând că aceasta se va reconstrui ulterior, după revenirea definitivă în țară, iar sentimentele de culpabilitate se compensează prin oferirea cadourilor ca o exprimare materială a afecțiunii parentale. Viața omului din cele mai vechi timpuri a fost în strânsă legătură cu natura și ceilalți membrii ai unui grup social. R. Vincent consideră familia un grup înzestrat
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
din fața unor dificultăți aparent fără soluție. Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atît Împotriva mediului (răzbunare), cît și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. „Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate. Adeseori, Însă, ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este, pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, prin incapacitatea de a face față la solicitări sau la exigențele propriului ideal. Psihanaliștii au insistat, Însă, mai mult asupra agresivității
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
episodului depresiv. Fenomenul suicidar este expresia unui act pulsional, a cărui intensitate scade cu atât mai mult, cu cât depresia se aprofundează, dar după superficializarea terapeutică a simptomatologiei, reapar pulsiunile suicidare. Riscul la suicid În depresia psihotică cu idei de culpabilitate și inutilitate, este de 5,3 ori mai mare, comparativ cu formele nedelirante. Scopul lucrării. Evaluarea cauzelor și organizarea tratamentului la pacienții depresivi suicidari. Material și metode. Această lucrare a fost efectuată În Clinica de Psihiatrie, Chișinău, În baza unui
RISCUL SUICIDAR SI DEPRESIILE REFRACTARE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1472]
-
sînt declanșatoare de conflicte și acte agresive ajungîndu-se pana la violență. Literatura de specialitate subliniază existența unor legături Între folosirea drogurilor și violență, si anume faptul că anumite sentimente sau trăiri care acompaniază comportamentul agresiv: ură, furia, rușinea, sentimente de culpabilitate, neajutorare și dependența sugerează că acesta poate fi pus În legătură cu consumul de substanță În mai multe moduri: În primul rand, consumatorii pot să-și aleagă drogul specific care să reducă sau să intensifice anumite emoții sau trăiri. S-au raportat
CONSUMUL DE SUBSTANŢE PSIHOACTIVE ŞI COMPORTAMENTUL AGRESIV. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
un soi de expiație (holocaus etc.). Sinuciderea este Însă și o manifestare de agresivitate, Îndreptată atât Împotriva mediului (răzbunare), cât și Împotriva propriei persoane, În sens autopunitiv. ”Justificarea” operației de autoacuzare, autocondamnare și autoagresiune poate fi găsită În sentimente de culpabilitate Întemeiate (eroare comisă, act imoral, neglijente de repercusiuni etc.). Adeseori Însă ,ele exprimă numai un narcisism dezamăgit. Propria ființă nu este ,pur și simplu, la Înălțimea așteptărilor, deziluzionându-se prin imperfecțiune psihică sau fizică, prin fragilitatea somatica, prin incapacitatea de
CONSIDERAŢII ASUPRA COMPORTAMENTULUI AUTOAGRESIV (SINUCIDEREA) DIN PERSPECTIVA PSIHOLOGICĂ ŞI PSIHIATRICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei personalități care transformă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
societății, nebunul fiind „depozitarul nebuniei celorlalți membri ai grupului său social”. Acest punct de vedere care a generat curentul antipsihiatric (T. Szasz, D. Cooper), consideră „nebunia” ca pe o „falsă temă”, nebunul fiind un personaj simbolic care „preia asupra lui culpabilitatea grupului social căruia îi aparține” (H. Searles). Acest punct de vedere pare a desființa orice tentă medicală a nebuniei, condamnând la desființare psihiatria ca disciplină medicală. Firește că dincolo de orice exagerări culturaliste apare în evoluția ideilor despre nebunie un aspect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În manie expunerea verbală are un caracter expansiv euforic, dominat adesea de asonanțe și putând ajunge la fugă de idei sau verbigerație. Asociațiile sunt sumare, rapide, tematica inconsistentă. În melancolie limbajul este sărac, dominat de teme depresive sau catastrofice, de culpabilitate și suicid. Aceste aspecte, enumerate succint mai sus, exprimă modalitățile variate ale limbajului bolnavilor psihotici și nevrotici. S-a vorbit adesea chiar de un model particular de prezentare-relatare de către bolnavi a suferinței sau transformării personalității lor, relatare integrată în contextul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]