336 matches
-
reproducător sau un difuzor, o anexă a geniului care a plăsmuit ceea ce al doilea interpretează. Al treilea moment e asimilarea valorilor culturale, puse la îndemâna mulțimii prin difuzare. Asimilarea e un proces de nivelare în sus. Când se vorbește de acțiunea culturalizării, pe bună dreptate se rostește expresia de ridicare a maselor. Ridicare unde altundeva decât la înălțimile cucerite de plăsmuirile geniilor neamului? Am spus că, dacă tot omul poartă în spirit chipul lui Dumnezeu, gradul natural cel mai înalt al acestui
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din Cluj, care, sub conducerea profesorului Puskás Lajos, organizase, pe model medieval, viața familiilor de maghiari - încă înainte de Dictatul de la Viena. Această organizație "soră" nu era o simplă formațiune politică de partid; ea îndeplinea și îndatoriri socio-politice, de întrajutorare și culturalizare în masă, însemna un model pentru construirea unei societăți organice, concepută în spiritul profesiunii de credință, în care capii familiilor erau organizați pe criterii teritoriale - treizeci de familii alcătuiau o "zecime". Posibilitatea creării organizației a fost examinată și în alte
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
inadecvat al campusului și, în parte, din cauza deteriorării clădirilor moștenite din epoca guvernării românești, precum și a sarcinilor ce trebuiau îndeplinite, care nu țineau neapărat de cercul activității de învățământ universitar. Între acestea din urmă amintim participarea universității la activitatea de culturalizare sau de susținere a activității "Institutului de Științe din Transilvania", care a finalizat, în decursul celor patru ani, o serie de cercetări (etnografie, istorie, sociografie). Catedra de economie primise o nouă clădire, Căminul pentru studenți "Regele Matei", care a fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ideea înființării unei universității politehnice cu trei catedre. În condițiile războiului, înființarea acesteia nu a mai fost posibilă. Modificarea sistemului educațional unguresc nu s-a limitat la învățământul de bază, cel mediu și cel superior. A apărut și mișcarea de culturalizare a maselor, cuprinzând întregul spectru al genului. În regiunile re-anexate s-a înființat o mulțime de cursuri de specializare și cursuri de învățământ: de la cele pentru pompieri la cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de învățământ: de la cele pentru pompieri la cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe baza propunerilor făcute de referenții civili repartizați la administrația militară, ministrul Hóman Bálint declara, în iulie 1941, înființarea "Comisiei Transilvane pentru Culturalizarea Maselor", în scopul coordonării mișcării de culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii a fost numit Kelemen Lajos, istoric și istoric de artă, iar printre membri se aflau Domokos Pál
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cele pentru agricultori, împletitori de coșuri și până la școli populare superioare. Pe baza propunerilor făcute de referenții civili repartizați la administrația militară, ministrul Hóman Bálint declara, în iulie 1941, înființarea "Comisiei Transilvane pentru Culturalizarea Maselor", în scopul coordonării mișcării de culturalizare în afara școlii, organ ce urma să funcționeze sub jurisdicția Ministerului Cultelor și Educației. Președintele acestei comisii a fost numit Kelemen Lajos, istoric și istoric de artă, iar printre membri se aflau Domokos Pál Péter, cercetător de renume al vieții ceangăilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
liceului pedagogic din Cluj, pastorul reformat Daday Lóránt, inspector școlar, care, sub pseudonimul Székely Mózes, desfășura și o bogată activitate de scriitor. Deși noul ministru Szinyei Merse Jenő (numit în iulie 1942) a desființat acest organ guvernamental, "Comisia Transilvană pentru Culturalizarea Maselor", în scurta perioadă de un an, a avut o foarte lăudabilă activitate, în mare parte sub conducerea neobositului Domokos Pál Péter. Printre altele, a numit, în fiecare comitat, secretari ai secțiilor de culturalizare a maselor, în primul rând pentru
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
acest organ guvernamental, "Comisia Transilvană pentru Culturalizarea Maselor", în scurta perioadă de un an, a avut o foarte lăudabilă activitate, în mare parte sub conducerea neobositului Domokos Pál Péter. Printre altele, a numit, în fiecare comitat, secretari ai secțiilor de culturalizare a maselor, în primul rând pentru educarea cursanților de limbă maghiară. Sub titlul Secretul Științei de carte a inițiat în sate un curs de alfabetizare (deși a ascuns cu grijă scopul cursului respectiv). Calea realizării de sine a fost titlul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
a maghiarilor din diaspore, în primul rând datorită unor entuziaști activiști (învățători, pastori reformați), iar, în 1937, secția "Minorități" a Partidului Ungar pe Țară a întreprins o anchetă asupra diasporei, în cadrul căreia Szatmári Lajos, președintele executiv al "Asociației Ungare de Culturalizare a Maselor", a prezentat sarcinile eventualei rezolvări a problemei. El propunea un cadastru al diasporei, o atenție sporită bisericilor (de exemplu, serviciu obligatoriu pentru preoții proaspăt absolvenți), evaluând numărul persoanelor din diasporele maghiare din Transilvania la aproximativ 300 000 de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
șase cinematografe, statistic situându-se pe locul al doilea pe țară în privința sălilor de proiecție, socotite pe cap de locuitori, după Budapesta (la Oradea erau doar cinci săli de cinematograf). Problema radioului se afla exact la hotarul dintre mișcarea de culturalizare a maselor și industria de divertisment. Deși existau planuri de înființare în Cluj a unui studio de radio transilvan independent, acestea nu s-au mai realizat. Însă, pe 18 februarie 1942, a fost inaugurat turnul de transmisie de 1,25
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
din provincie, acestea se remarcau printr-un număr mai mare de abonați), chiar dacă Satu Mare rămăsese cu mult în urmă: la 10 mii de locuitori existau 678 de abonamente, în timp ce media pe oraș (în Ungaria) era de 1384 de abonați. Dincolo de culturalizare, rolul radioului s-a evidențiat în primăvara- vara anului 1944 în activitatea de organizare a apărării antiaeriane. Sportul transilvan - cu precădere fotbalul - în acești patru ani a avut o ascensiune de-a dreptul unică în Ungaria. Întregul ținut fusese extrem de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
servit drept sursă foarte bogată pentru sectorul învățământ, dar am putut studia și celebra Carte Cenușie. Am putut studia în forma sa digitală sinteza cuprinzătoare (cu un ușor ton ofensator), scrisă de Domokos Pál Péter despre activitatea Comitetului Transilvan pentru Culturalizarea Maselor - mulțumită colaboratorilor Asociației Muzeelor Transilvane, Fundației Jakabffy Elemér și datorită lui Bárdi Nándor. În 2006 și 2007 am putut întreprinde, chiar în două rânduri, cercetări în Arhiva Județeană Cluj a Arhivelor Naționale Române, unde am căutat cu predilecție materiale
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de Transilvania, Eötvös Szent Gellért, Budapesta, pp. 235-236. 77 MOL K 28, 267. cs. Procesul verbal al conferinței transilvane, p. 55. f. 78 Colecția de manuscrise a Asociației Muzeelor din Transilvania, raportul lui Domokos Péter Pál despre activitatea Comisiei pentru Culturalizarea Maselor, Cluj, 5 ianuarie, p. 27. 79 Bibliotca Széchenyi (OSZKK), Fond 625/435/5/1987. Szabados Mihály, Diaspore maghiare în Transilvania și statistici despre maghiarii din diaspora, p. 4. 80 Ac. 435/3/1887, Szabados Mihály, Românizarea comitatelor Szolnok-Doboka - trasarea
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Kerenschi, împreună cu alți 40 de activiști revoluționari pentru sprijinirea și adâncirea revoluției ruse. Ajuns la Chișinău, la sfârșitul lunii august 1917, cunoaște și înțelege ce simt, ce doresc și spre ce se îndreaptă moldovenii. Era declanșată o vastă acțiune de culturalizare a satelor pentru reaprinderea conștiinței naționale și antrenarea cetățenilor la un program care să apere interesele și demnitatea basarabenilor. Adunările, mitingurile și congresele desfășurate în întreaga Basarabie au culminat cu constituirea, la 21 noiembrie 1917, a Sfatului Țării - Parlamentul Basarabiei
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Scarlat opinează mult mai tranșant: "Grupările culturale din provincie sunt inutile. Cât mai multe biblioteci sătești, cât mai multe șezători de lectură și nici-o asociație culturală cu fete amorezate și imberbi pretențioși". Intelectualității provinciei dornice de afirmare, Scarlat îi opune culturalizarea redusă a masei țărănești spre care mințile luminate ar fi trebuit să își îndrepte toate eforturile. Pe un ton ironic, tânăra poetă Coca Farago desconsideră, la rândul său, orice merite grupărilor literare locale ce ar dăuna, de fapt, tineretului: "În
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
mișună ambiția, intriga și spiritul regionalist rău înțeles" (Ion Valerian). Respondenții ce activează ei înșiși în provincie au promovat, prin răspunsurile lor, mișcările culturale locale. Cialîc identifică în astfel de grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce presa locală este deocamdată "singurul fapt real de cultură al provinciei românești". Și Eliade percepe provincia ca pe un "tărâm virgin" ce merită explorat de către scriitorii și gazetarii locului ce ar oferi astfel adevărate lecții de "realism al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
proprie de 543 de cărți și reviste; Tinerimea romano-catolică germană de băieți și fete ce organiza diferite serate culturale; Societatea germano-catolică de lectură; Cercul academic evreiesc; Societatea Talmud Tora și alte astfel de organizații ce și-au adus contribuția la culturalizarea publicului 53. Sala Casei Germane era principala locație de manifestare a evenimentelor culturale. În 1926, aici are loc o manifestare literar-muzicală în memoria tânărului poet Mihai Horodnic la care participă elevi ai Liceului Hurmuzachi 54, iar în 1932, sala găzduiește
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lasă să se întrevadă prea mult din spiritul acestei școli. Monografia întocmită în 1937 relevă însă faptul că din 855 de absolvente din anii 1887-1937, cele care au urmat o carieră au ales domeniul didactic, contribuind la rândul lor la culturalizarea tineretului feminin. 3.3.3 Institutul Modern de domnișoare "I. G. Duca", Botoșani O știre din paginile ziarului Neamul Românesc anunța, în 1920, deschiderea porților unei noi instituții de învățământ pe meleagurile botoșănene: Institutul Modern de Domnișoare din Botoșani de
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
a instrui toate tinerele ce doreau să urmeze cursul secundar 108. Liceul obține drept de publicitate în 1928, elevele susținând însă examenele finale la școli de stat. Majoritatea tinerelor provin din mediul rural, institutul contribuind substanțial, prin inițiativă privată, la culturalizarea populației școlare feminine 109. La 1926, instituția își schimbă denumirea în Liceul statizat de fete "Goraș". În 1932, după decesul soților Goraș, activitatea liceului va fi continuată cu sprijinul unei asociații de profesori ce vor pune bazele Liceului de fete
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
accesului la educație al femeilor, în special al celor din mediul rural, care formau cea mai mare parte a analfabeților. Însă așa cum voi arăta în continuare, educația care trebuia să asigure "iluminarea" femeilor dobândea și un înțeles mai larg, de "culturalizare" a acestora. Asemănător cazului sovietic 13, termenul semnifica achiziționarea de către femei a unui set de cunoștințe care să le asiste în transformarea radicală a existenței lor cotidiene. Un număr însemnat de articole apărute în revista Săteanca și Femeia indicau cele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nu mai stăm cu capu'n traistă ca până acum, de nici nu știam cum se chiamă țara în care trăim"20. Materialele jurnalistice menționau că însușirea de către femei a unor cunoștințe specifice în urma participării lor la diferitele forme de "culturalizare" (cercuri de citit, prezentări de cărți la locul de muncă sau la căminul cultural, audiții comune de emisiuni radio, cercuri sau cursuri pentru însușirea unor cunoștințe etc.) a influențat pozitiv calitatea muncii lor. Pentru a întări veridicitatea acestei idei, articolele
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ale județenelor UFDR în munca culturală", Săteanca, nr. 1, ianuarie 1950, p. 2. A se mai vedea, V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia, nr. 3, 1950, p. 30; D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare a masselor", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27; Saricu Cere, "Din munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
munca comitetelor sătești UFDR", în Săteanca, nr. 4, martie 1950, p. 4. 17 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15. 18 D. Iordăchescu, " Tot mai multe femei în acțiunea de culturalizare", în Femeia, nr. 9, 1950, p. 27. 19 V. Dolsa, "Aspecte din munca de alfabetizare", în Femeia nr. 3, 1950, p. 3. 20 Maria Balmuș, "Azi nu mai stăm cu capu'n traistă", în Săteanca, nr. 3, 1948, p. 15
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
nici prin achiziții și nici prin consum. Se adunaseră ca să se bucure Împreună sau măcar pe cupluri, familii, grupuri, de o scurtă vacanță. Români din clasa mijlocie, dispuși să investească ceva (nu prea mult) Într-o săptămână de voiaj și culturalizare, În timpul vacanței de Paște. O ofertă de criză, nimic spectaculos. Unii erau sigur avizați și interesați cultural, alții doar vag disponibili pentru bunuri culturale și peisaj civilizat; diverși, dar toleranți unii cu alții, dispuși să cedeze, nonconflictogeni. Li se citea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
modului �n care s-au echilibrat for?ele; studiul condi?iilor interne ?i externe; analiza solu?iilor de conciliere; analiza solu?iilor similare aflate �n alte societ??i; stabilirea unui program echilibrat de dezvoltare armonioas? (din care nu poate lipsi culturalizarea, educa?ia) ?i punerea lui �n aplicare. Fiindc? a complotat �mpotriva regimului feudal, Nicolae B?lcescu (1819-1852) a fost exilat. La Paris, la Romă sau Palermo a adunat documente, a luptat pe barierele revolu?iei franceze la 1848, a f
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]