429 matches
-
fetița mea cea mică are aproape opt luni. Dar de ce să vin la dumneata? , am întrebat-o. Păi, am sperat s-o botezați dumneavoastră, ca pe Corina lu’ Lenuța (Lenuța fiind vecină cu Maria, așa o cheamă pe ultima mea... cumătră, i-a spus unde lucrez, fără să bănuiască de ce se interesa ea de mine), că nu avem pe altcineva de naș, toți-s săraci și... Am trimis-o acasă cu promisiunea că o să trec să văd fetița. Mi-a plăcut
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
ar proveni din latinescul pithecus (maimuță). În alte limbi europene, originile cuvîntului sînt mai evidente. Franțuzescul commérage vine de la commater (nașă), care astăzi a devenit commère (palavragioaică). Asemănător și termenul spaniol comadreo': provine din comadre și înseamnă, printre altele, nașă, cumătră, prietenă și vecină. Franțuzescul ragot înseamnă literal grohăitul porcului mistreț. Adică bîrfa cea mai abjectă, calomnia ticăloasă, ce îl pune pe cel care o răspîndește pe aceeași treaptă cu animalele. Franceza deosebește și între cancan (măcăitul rațelor) și potin, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
se referă mai ales la viața altor persoane. Cuvîntul englezesc are o etimologie asemănătoare celui francez și spaniol: gossip s-a dezvoltat din god-sib, adică nașă. În rusă, "umblă vorba că" se spune "babușca scazala", adică "bunicuța a zis că" Cumetre, nașe, vecine, bunice: o întreagă tradiție europeană - un zvon persistent - unește strîns femeile și bîrfa." Citatul este din articolul lui Sergio Benvenuto, un eseist italian, publicat în LETTRE INTERNATIONALE (ediția română, vara 2001). Autorul nu se ocupă și de cuvîntul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
cu chiuveta îl știți?ť ŤCare?ť ŤCare-i diferența dintre o chiuvetă și o oală de W.C.?ť ŤHabar n-am, ia zi!ť ŤPăi, atunci îmi imaginez ce-i la tine acasă...ť ŤHa! Ha! Ha! Ai luat-o, cumetre!ť ŤPoante de căcat!ť" (pp. 175-176). Rezon. Numai că se poate și mai rău. Dacă intervențiile personajelor, lăsând de dorit sub mai multe aspecte (particularizare moral-psihologică, reliefarea unui cod comportamental, un eventual umor, cât de firav) se desfășoară, așa
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
din Eminescu: căci ce-i poetu-n lume și astăzi ce-i poetul? S-ar spune că e o instituție, față de care oamenii se așază diferit. Între respectul cam crispat al lui Murivale și explicațiile biografistvulgare pe care și le dau cumetrele în compartimentul de tren („vreo cincizeci de ani, da’ era cam bețiv!”, „cam bolnav”, în următoarea variantă) încape o întreagă scală a înțelegerii-asimilării. Am putea rămâne cu singura concluzie că, măcar pentru cetățeanul Mureșan Vasile, poet (în timpul liber), soldat, muncitor
Poetul și moartea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2392_a_3717]
-
au site-ul, blogurile, contactul modern și rapid cu spectatorii. De la tristețea cu care își asumă percepția specialiștilor sau, mai degrabă, lipsa ei. Precum și ideea de centru și margine. Spre sfîrșitul stagiunii am văzut, într-o sală plină, spectacolul Acul Cumetrei Gurton, în regia lui Mihai Mălaimare. Un musical adevărat, într-un decor simplu, inspirat și funcțional al scenografului Puiu Antemir, cu costumele Undei Popp. Dincolo de nevoia de a avea încă două- trei prezențe actoricești susținute mai coerent și mai convingător
Centru și margine by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7022_a_8347]
-
raportat la diferitele sfere de activitate, pături sau categorii sociale etc. este, dimpotrivă, prin natura lui arhiconformist, mulîndu-se după morala, gustul, ideile predominante la un moment dat în anumite cercuri, grupări sau colectivități mai largi, în general lipsite de cultură. Cumetrele de mahala care își împodobesc locuința cu fel de fel de zorzoane și-și umplu pereții cu fotografiile de familie ale unor veri, verișoare, mătuși și unchi, încremeniți în poziții marțiale și încredințați unor rame de alamă țipătoare, nu fac
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
19; Flori de Piersic (cu Florin Piersic), 17. 02, ora 19. Teatrul German de Stat: Chip de foc de Marius von Mayenburg, premieră, 12. 02, ora 19 și 18. 02, ora 17, la Teatrul Municipal Lugoj. Teatrul Maghiar de Stat: Cumătră, unde-i revolverul? de Görgey Gábor, 13. 02, ora 17, sala Studio. Teatrul „Merlin“: Piticul uriaș, 13. 02, ora 11; Inimă de luptător, 17. 02, ora 10,45. Arad Filarmonica de Stat: Concert simfonic, dirijor: Claude Vilaret (Elveția), sala Palatului
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
moșneag ciudat îi iese în cale, ivit ca din senin, întâlnirea amplificându-i eroului spaima, starea de angoasă. În Amiază de vară același aer halucinant și aceeași ciudățenie a întâmplării cu mașina de cusut care lucrează singură. Întâmplarea celor două cumetre care, cu un aer tenebros-complice își transmit vestea despre absurdul, neverosimilul eveniment ("mașina mea coase singură, o auzi"...?), patinează între real și ireal, între comic și inexplicabilul neliniștitor. Și în Strigoaica, de asemeni neinclusă în prima ediție a Întâlnirii din
Momentul literar 1945-1948 - Primul Marin Preda by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14521_a_15846]
-
desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar lucesc doar o clipită ; curând se aburesc și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Da’ când era tânăr, nici atunci nu l-ai văzut râzând, ca orice flăcău? - a întrebat Alecu Slobodă. Da’ de unde? Nu era chiar din satul nostru. Ne-am trezit așa peste noapte cu dânsul în sat. Din ce sat ești, cumătre, de spui că omul cela nu era din satul vostru? - a întrebat Gheorghe Amnar, ca și cum n-ar fi știut din ce sat era Ion. Apoi eu îs din satul de pe Măgură. Din sat cu Pâcu. Doar știți și voi asta
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
S-a auzit ca un oftat glasul lui Hliboceanu. Ia te uită! Avem și glas! Brava, băiete! - a continuat să vorbească Cotman, învelindu-l grijuliu, ca un părinte... Dimineața l-a găsit pe Hliboceanu cu ochii larg deschiși. Ce faci, cumetre? Ai făcut ochi așa de dimineață? Cum ai dormit? Biiineee! - a murmurat Hliboceanu, iar ochii au mijit a zâmbet... Dacă spui tu, atunci chiar îi bine. Mi-i seteee - a scâncit rănitul. Uite aici apă, băiete - a răspuns Cotman, ridicându
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
un călcâi și își făcuse loc pe ușă afară. - Zi-i să intre, tată, ce-l ții la ușă, că doar n- o fi turc. Vocea îi era scăzută și se înecase înainte de a mai începe altă propziție. - Eiii, măi cumetre, da’ ce te-ai împuținat așa? Arză-o-ar focul de treabă s-o arză, apoi așa ne-o fost nouă vorba? Cumătru Eugel zâmbea și încerca să glumească cu restul de om pe care îl avea în fața sa. Din
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
vânătă. Albise deodată, iar kilogramele sale ce băteau suta, erau nevăzute. Rămăsese un metru nouăzeci de piele, acoperit de cuverturi și înconjurat de perne și tămâie. - Amu te găsise și pe tine boala, dă-o-n Doamne iartă-mă, măi cumetre. - Fă-te ‘ncoa și șezi. Crezi că nu știu că eu m-oi duce? Le aud pe astea mari cum bocesc noapte de noapte și stau cu lumânarea la gata. Zăltata aia a lăsat casa și pe bărbatu-su să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
cum bocesc noapte de noapte și stau cu lumânarea la gata. Zăltata aia a lăsat casa și pe bărbatu-su să vie lângă mine și măsa, o doare sufletul, o văd. și băietul o vinit săracu’ de el, da’ măi cumetre, ce oi face cu asta mică? Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o vorbă la tine și să
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
-su să vie lângă mine și măsa, o doare sufletul, o văd. și băietul o vinit săracu’ de el, da’ măi cumetre, ce oi face cu asta mică? Îmi spuse mie țiganca că m-oi duce de tânăr, dar știi cumetre, parcă-s prea holtei acum. - Ei, lasă asta, nu te gândi la așa ceva. Venii cu o vorbă la tine și să-ți aduc îndărăt banița ceia de popușoi pe care mi-ai dat-o. Hai, că de amu, te las
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mâinile sloi între palmele sale moi. Ochii săi negri îl priveau pe bătrânul său părinte care stătea să se stingă. Afară, se auzea cum țața Antonica dădu drumul lacrimilor ce se amestecau cu glasul stins al cumătrului Eugel. - Să trimiți, cumătră, băietul la mine să-i dau cazanul cel mare de fiert apă, iar mâne o să vie și fimeia să vadă de cele trebuincioase, cu ce te- a putea ajuta... - Of, săracan de mine... - Iar fata cea mică nu o mai
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
trebuincioase, cu ce te- a putea ajuta... - Of, săracan de mine... - Iar fata cea mică nu o mai lăsa pe lângă el că îi e dragă tare și nu s-a duce ușor dacă știe că i-a rupe sufletul. - Da cumătre, apoi da...suspină țața. Badea Gheorghe zâmbi la chipul blând ce îi era alături. - Nu te uita în gura lor, fata tatii dragă, că de ale lor sunt sătul. Da’ ce m-oi face eu că nu am stat destul
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
greul. Rămăsese orfană de tată de la cinci ani, iar Rarița nu a mai adus bărbat în casă de atunci. Omul ei... “Dumnezeu să-l ierte, că bun a fost, apoi cum oi mai găsi altul ca el”, zicea femeia cumetrelor bune de gură care o îndemnau să se mărite că “doar s-a dus de boală”. Abia ce- și ridicase fata și a căzut la pat. A tușit, a scuipat sânge, a vomat, a uitat de el, și s-a
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
19, în Sala mare va avea loc premiera spectacolului „Lila Akác“ de Szép Ernő, în regia lui Verebes István. Între spectacolele cuprinse în ministagiune se mai numără „Menajeria domnească“ de Heltai Jenő (14 și 29 mai, ora 19, Curtea Franciscană), „Cumătră, unde-i revolverul? “ de Görgey Gábor (17 mai, ora 19, Sala Studio), „Duett“ după Paul Foster (18 și 21 mai, ora 19, Sala de repetiție), „Ibusár“ de Parti Nagy Lajos (22 mai, ora 19, Sala Mare), „Scrisul“ de Salinger Richard
Agenda2005-19-05-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283655_a_284984]
-
Bratu Iulian Un țigan merge la cumătrul sau într-o dimineață. - Bună, cumetre! - Bună, cumetre, ai mâncat ceva? - Da, răspude țiganul. - Eh, daca nu mâncai îți dădeam un rachiu ... dar așa, ai pierdut ... În ziua următoare, țiganul apare din nou la ușă cumătrului, de data asta fără să mănânce înainte. - Bună cumetre, ai
BANCUL ZILEI: Un rom merge în vizită la cumătru by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62033_a_63358]
-
Bratu Iulian Un țigan merge la cumătrul sau într-o dimineață. - Bună, cumetre! - Bună, cumetre, ai mâncat ceva? - Da, răspude țiganul. - Eh, daca nu mâncai îți dădeam un rachiu ... dar așa, ai pierdut ... În ziua următoare, țiganul apare din nou la ușă cumătrului, de data asta fără să mănânce înainte. - Bună cumetre, ai mâncat ceva
BANCUL ZILEI: Un rom merge în vizită la cumătru by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62033_a_63358]
-
Bună, cumetre! - Bună, cumetre, ai mâncat ceva? - Da, răspude țiganul. - Eh, daca nu mâncai îți dădeam un rachiu ... dar așa, ai pierdut ... În ziua următoare, țiganul apare din nou la ușă cumătrului, de data asta fără să mănânce înainte. - Bună cumetre, ai mâncat ceva astăzi? - Nu, răspunde țiganul, plin de speranțe. - Eh, daca mâncai, iti dădeam un pahar cu vin ... dar ai pierdut iarăși ...
BANCUL ZILEI: Un rom merge în vizită la cumătru by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/62033_a_63358]
-
05, ora 10,30; Stones de T. Lycos și S. Nantsou, 19. 05, ora 19. Teatrul Maghiar de Stat: Menajeria domnească de H. Jenő, 14. 05, ora 20, în Curtea Franciscană; Café Molnár de M. Ferenc, 15. 05, ora 19; Cumătră, unde-i revolverul? de G. Gábor, 17. 05, ora 19; Duet după P. Foster și V. László, 18 și 21. 05, ora 19; Salcâmul mov de S. Ernő, 20. 05, ora 19. Teatrul de marionete: Noua poveste a Scufiței Roșii
Agenda2005-20-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283702_a_285031]
-
solicită bacșis (bani) și ia covățica cu apă și o răstoarnă la tulpina unui copac tânăr și spune: „Uite moașa ce-o făcut Dă cu apă în pomuț Cina să aibă drăguț. Pomuțul ca să rodească Și cinuța să-nflorească Hai cumătră, vino - ncoa Și te uită la moașa. Șade moașa pe covată Să moșească înc-o fată Șade moașa pe făcău Să moșească un flăcău.” După ce răstoarnă apa, moașa pune covățica cu gura în jos și pentru că la această ceremonie participă numai
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]