176,312 matches
-
străinătate. Premiul UAP pentru sculptură - 1966 și 1974 și premiul UAP pentru artă monumentala - 1964. Locuiește în București și este soția sculptorului Vasile Gorduz. Au trecut deja cîțiva ani de cînd a fost amplasată la Timișoara, în cadrul complexului de monumente cunoscut sub numele de Memorialul revoluției, compoziția Sf. Gheorghe a sculptoriței Silvia Radu. înainte de a fi trimisă spre a-și ocupă locul rezervat în minusculă Piața Sf. Gheorghe, lucrarea a fost expusă o vreme, pentru a fi văzută și de către bucureșteni
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
și cam nepăsător față de propria afacere. Este cazul volumului Benedictus al lui Mihai Ursachi, scriitor de mare rafinament și de certă valoare literară, oarecum marginalizat în haosul de azi, un scriitor pe care generația tînără de cititori, dacă l-ar cunoaște, ar paria cu siguranță. Am scris de curînd despre un alt volum care adună opera de pînă azi a unui poet, Zestrea de aur, al Marianei Marin. Mariana Marin și Mihai Ursachi nu au foarte multe în comun că poeți
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
instrumente chirurgicale. Pentru că de multe ori există un fundal al poemelor, fie el sonor, de ritm sau de subiect, un fundal care trimite la altceva din istoria poeziei românești și universale, poezie pe care trebuie să ne amintim că o cunoaște că nimeni altul. în biografia să spectaculoasă un moment important îl reprezintă popasul academic american cînd a predat la Universitatea din Texas literatura germană, iar teza să de doctorat din 1986 se numește "Poetry of the Being. From Höldelin to
Poezia perena a lui Mihai Ursachii by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14767_a_16092]
-
încă un public obișnuit cu stilul articolelor sale, care se exercită între insultă cea mai triviala și blasfemia cea mai rafinată. Căci Umbral a devenit un profesionist al pamfletului și al scandalului. Rolul său de etern cîrtitor este atît de cunoscut în Peninsula, încît a ajuns să fie parodiat în talkshow-urile de largă audiență. Gen literar-jurnalistic hibrid, pamfletul se află la hotarul dintre ficțiune și non ficțiune. Afirmațiile emise sub umbrela acestui gen pot fi apreciate de cititor cu distanță estetică
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
sau suficient de extravaganța ca să se autodescalifice că apărare. Elocvent în acest sens este unul dintre argumentele invocate în "procesul" scrisorii pe care scriitorul galisian a trimis-o, în 1938, poliției secrete franchiste, pentru a-și oferi serviciile. Nu se cunoaște vreun răspuns din partea autorităților la respectiva misiva, nici nu există probe ale vreunei activități de "turnător" a emitentului. în lumea literară spaniolă circulă o interpretare în apărarea lui Cela, si anume aceea potrivit căreia scrisoarea cu pricina ar fi fost
Cela: un cadavru de lux by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/14782_a_16107]
-
sieși că posibilitate. Ce ma-sa o fi însemnând asta? Sincer să fiu, am răsfoit totuși volumul, citind pe sărite și nepricepând o iota. O singură chestie mi s-a părut interesantă, pe la sfarsit: Aș spune că a învăța să cunoști groază este o aventură pe care trebuie s-o înfrunte fiecare individ, daca nu vrea să piară fie necunoscând groază, fie scufundându-se sub ea. în acest fel, cel care a învățat să se îngrozească așa cum se cuvine a deprins
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
sărite și nepricepând o iota. O singură chestie mi s-a părut interesantă, pe la sfarsit: Aș spune că a învăța să cunoști groază este o aventură pe care trebuie s-o înfrunte fiecare individ, daca nu vrea să piară fie necunoscând groază, fie scufundându-se sub ea. în acest fel, cel care a învățat să se îngrozească așa cum se cuvine a deprins lucrul cel mai important". Cunoscătorii lui Enten/Eller descoperă diverse "asimilări". Dar "adoptate" sunt mai ales operele de tinerețe
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
veșnic valabil"). Excepțională traducere a lui Radu Paraschivescu face din această apariție o lectură deopotrivă deconectanta cât și - de ce să ocolim termenul - educativa: fiindcă, deși în România avem deocamdată cu totul alte probleme existențiale, Kierkegaard nu e totuși mult mai cunoscut ecât în patria lui Lodge.
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
petrecut la Paris, între 6 noiembrie 1950, data intrării cu trenul în marele oraș, ale cărui drumuri nu sunt nicicând rătăciri dezorientate, și 23 ianuarie 1951, data revenirii în capitala Spaniei. În Madridul unde se stabilise din 1945, după ce îl cunoscuse în 1942, în calitate de atașat cultural pe lângă Ambasada Română din Spania. 1954, pentru câteva detalii legate de prezența lui din nou în capitala Franței, și 1955, tot așa, pentru capitala Spaniei, apoi anii 1956 și 1957, cu aceleași însemnări ale intelectualului
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
un scurt interviu pentru România literară. Dumitru Avakian: Care pot fi astăzi condițiile afirmării unui muzician performer, acum în anii de început ai secolului XXI, într-o lume aflată în plin proces de globalizare, societate în care informațiile și valorile cunosc o circulație amețitoare, greu de imaginat... Alexandru Tomescu: Am participat, de când mă știu, la multe concursuri. Este o școală aspră dar bună. Altfel te pregătești atunci când apari în fața unui public de melomani care vin din plăcerea de a asculta și
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
personalitatea ta... D.Av. ...este un mecanism, o anume standardizare... Al.T. ...responsabilă în importantă măsură pentru pierderea personalității în cazul multora. D.Av. Cum ai procedat? Cum procedezi? Al.T. Pentru mine este importantă pregătirea concertului. Chiar lucrările pe care le cunosc. Îmi place să le reiau ca de la început. Eu, ca violonist, ca persoană, mă schimb în permanență. La 25 de ani, așezarea personalității nu s-a terminat. În consecință, în raport cu muzica, mă aflu în continuă căutare. Căutarea este una dintre
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
așteptări. Personal am depășit faza în care aș mai avea de făcut demonstrații. Vreau să fac muzică, să mă simt liber și degajat! Publicul bucureștean... cel mai greu de satisfăcut! Este chiar cusurgiu. La tine acasă... jumătate de public te cunoaște... când a ieșit bine, te simți bine! D.Av. Cânți muzică românească, cânți Enescu... Al.T. E firesc, sunt român. În România se crede că Enescu este puțin cântat. Mi se cere Sonata a 3-a, în multe locuri; am cântat
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
direcția unui compromis, "rotunjind" (restaurînd) condiția umană pe ambele ei versante, cel declinant prin criza conștiinței și cel ascensional prin instinctua-litatea care cîteodată își găsește un drum sofisticat grație estetismului. În această situație se află și Radu Voinescu, criticul avizat, cunoscut în speță din coloanele revistei "Luceafărul", pe care-l comentăm acum ca autor al volumului de versuri intitulat Hierofantul. Hierofant, firește, al poeziei, d-sa pleacă de la simțămîntul unui gol lăuntric pe care se străduiește a-l acoperi cu un
Barocul damnării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14797_a_16122]
-
memorii ale d-lui Al. Lungu. Două articole semnează dl Grigurcu însuși: un editorial (Caragiale și M. Eliade) și o cronică (ultimele apariții Eliade). Așteptăm cu interes numărul de la toamnă. * "Pe scriitorul, editorul și istoricul literar Pierre-Yves Souci l-am cunoscut în 1992 [...] În toamna acelui an participam prima oară la [...] Bienala Internațională de Poezie de la Liège. Am ținut atunci o comunicare care a impresionat asistența [...] Acea comunicare l-a determinat pe cunoscutul scriitor francez, de origine albaneză Ismail Kadare (cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14810_a_16135]
-
cuvânt politicos care ascunde mai puțin politicosul cuvânt "rasă"? Sau chiar un "război cald"?într-un singur an, s-a scris, s-a vorbit, s-a arătat despre infamul atac de la World Trade Center cât despre puține evenimente istorice. Se cunoaște conținutul ultimei picături de praf de la locul masacrului, dar despre forțele aflate în spatele crimei nu știm mai nimic. Făptașul o fi, într-adevăr, Bin Laden? Sau acesta nu e decât un desperado care, pentru că tot nu avea nimic de pierdut
11 Septembrie. Instrucțiuni de întrebuințare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14812_a_16137]
-
La capătul, provizoriu, cred, al acestor peregrinări, avem poate de-a face deja cu un taoist - cu unul încă nedeclarat, care își afirmă crezul după cum urmează: "Spontaneitate, adaptare continuă. Oportunism natural, fără exces. Noi înainte de eu, a fi și a cunoaște înainte de a avea și a controla." Lao Zi, Cartea despre Tao și virtuțile sale, traducere din limba chineză veche, introducere, comentariu și note de Șerban Toader, ediția a II-a, Editura Meteora Press, 2001, 223 p.
O ediție nouă a Cărții despre Tao by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14814_a_16139]
-
și jumătate, pe aceași direcție a exemplului enescian, Simfonia a II-a "Aulodica" reia cu consecventă orientare conceptul de heterofonie într-un cadru de exemplară economie a mijloacelor; lirismul - de filiație populară - emana din zona cântecului lung, a doinei, și cunoaște accente tragice; tema-semnal, de la începutul lucrării, are un rol important în economia acestui opus pe parcursul căruia relația dintre libertate și maxima economie a mijloacelor se manifestă drept un principiu de consecventă gândire componistică. Scrisă în urmă cu mai puțin de
Clasicism muzical by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14830_a_16155]
-
literare în Republica Cehă) ne-a adus, de curând, aminte că o valoroasă specialistă în filologia slavo-română, doamna Jiřina Smrčková, prietena de câteva decenii a țării noastre, împlinește 80 de ani. Dar, aici, în România, puțini sunt cei care mai cunosc acest nume! Noi, cei mai în vârstă, care - precum cel care semnează aceste rânduri - lucram în Facultatea, pe atunciðde Filologie", am avut ocazia, între 1952-1956, să fim colegi și prieteni, frecventând aceiași profesori și aceleași cursuri, cu o tânără studentă
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
ce citește acea persoană care călătorește cu trenul, cu metroul sau cu autocarul... R.: Asta ne indică identitatea acelei persoane, nu-i așa? Dacă citiți o carte care mie îmi place, simt imediat o fraternitate față de dumneavoastră - chiar dacă nu vă cunosc - fiindcă am cucerit împreună aceeași parte a lumii. Și totuși comunitatea noastră rămâne secretă. S-a făcut publicitate scriitorilor, dar puterea noastră, puterea cititorilor, a fost lăsată de o parte. Cred că a sosit momentul s-o celebrăm. Î.: Cititorul
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
ar citi chiar și cartea de telefon... R.: Cervantes spune ceva asemănător în introducerea la Don Quijote. Spune că are într-o asemenea măsură mania hârtiilor încât, dacă vede o hârtie pe jos, trebuie s-o ia și s-o citească. Cunoaștem și noi impulsul ăsta. Cred că este, într-un fel, unul dintre impulsurile care definesc ființa umană. Cred că suntem - ca ființe omenești - niște animale care descifrează universul. Cred că - în calitate de ființe omenești - avem conștiința că universul cere să fie
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
să se citească Imitațiunea lui Cristos de Kempis, ca și cum ar fi fost scrisă de James Joyce. Asta se poate numi renovarea unui text. Examinând opera lui Herbert Quayne, el propune ideea că prin orice lectură, a oricărei opere, le putem cunoaște pe toate celelalte. Este vorba de cititorul care creează Literatura plecând de la o operă. E o idee pe care o reia în Precursorii lui Kafka, când spune că fiecare operă își creează propriii precursori. Î.: De fapt, în fiecare carte
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
cititorului lui Borges pe care o întâlnim în Biblioteca Babel, unde toate cărțile există deja deoarece combinarea literelor alfabetului, deși enormă, nu este infinită. Tocmai de aceea cineva care ar putea combina toate literele în mod constant ar ajunge să cunoască toate cărțile posibile. Borges propune așadar noțiunile de lectură pe care le propunea și în intimitate. Când îi citeam eu, alegea un text - îmi spunea de exemplu "haide să citim Kipling" sau "haide să citim Henry James" sau "haide să
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
textul pe care tocmai îl citeați, căuta alte texte care, într-un fel, îi făceau ecou. Treceați de la o carte la alta în jocul acesta? R.: Permanent. Mai mult chiar: uneori, nici nu avea nevoie de altă carte, deoarece o cunoștea pe dinafară. Făcea, deci, un soi de "colaj" de texte prin care se crea un text nou: era lectura lui Borges. Începeam cu un text de Kipling care-l făcea să se gândească la un text de Platon care-i
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
carusel literar permanent. R.: Era un haos organizat. Î.: Pe vremea aceea erați încă un adolescent. R.: Aveam cincisprezece, șaisprezece ani. I-am citit lui Borges de la cincisprezece până la optsprezece ani. Î.: Așadar, în cursul acestor lecturi pentru Borges, ați cunoscut multe dintre operele care sunt astăzi cărțile dumneavoastră de referință. R.: Firește, Borges m-a făcut să descopăr cititori și scriitori care astăzi sunt ai mei. Cred că asta face parte din generozitatea oricărui cititor. Unul dintre impulsurile cititorului nu
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
anumite cărți, de a promova o anumită curiozitate intelectuală, de a împărtăși taine, toate astea nu contează pentru întreprinderile de pe marile suprafețe comerciale. La început, desigur printr-o manevră comercială, ele vor vinde și poezie, mici opuscule pe care le cunoaște doar librarul. Dar de îndată ce micul librar dispare, de îndată ce-l elimină cum elimină și mica editură, încetează imediat să mai vândă asemenea cărți. Am văzut asta cu FNAC în Franța, cu Barnes and Noble în America de Nord. Or, asta e o manevră
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]