1,401 matches
-
nu vorbești cu mine așa, că o dată te iau la rașpulicosoroabă! Eu cînd zic o vorbă, să știi de la mine că așa e! Eu nu zic de două ori. Eu știu una și bună! Taci dracu, tataie, că te rîde curcile! Curcile te rîde pe tine, fă! Mie să nu-mi zici că una, că alta, că eu odată te iau la întrebări: Ce ești, ce vreai, ce dorești, ce poftești, de unde vii, cînd pleci, du-te sănătos, că cu mine
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
vorbești cu mine așa, că o dată te iau la rașpulicosoroabă! Eu cînd zic o vorbă, să știi de la mine că așa e! Eu nu zic de două ori. Eu știu una și bună! Taci dracu, tataie, că te rîde curcile! Curcile te rîde pe tine, fă! Mie să nu-mi zici că una, că alta, că eu odată te iau la întrebări: Ce ești, ce vreai, ce dorești, ce poftești, de unde vii, cînd pleci, du-te sănătos, că cu mine nu
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
Cînd o veni iarna, ce faci, iei pătura și pleci prin sat, la cerșit?! Rage vaca de foame în grajd ... Și zicea unii că una, că alta ... Madam Jorjet se trîntește la umbră. Taci dracu, tataie, că te rîde și curcile! Dom' colonel aruncă grebla și se enervează. Nu cu tine vorbeam, domnule! Ia spune-mi tu mie ce vreai, ce poftești, cu ce ocazie, de cînd pînă cînd ... Intru în casă și dau radioul mai tare. Mă izolez de lumea
14 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360717_a_362046]
-
-ne de plictiseala și de monotonia vieții de oraș. Primăvara, soarele prietenos își revarsă razele prin aerul curat, mângâindu-ne domol privirile, aducând din nou viață în crângurile din Plaiuri, din deal la Ică, din Podul Lepii sau al lui Curcă. „Muncitorii pe-a lor prispe dreg uneltele de muncă. Păsările-și dreg glasul prin buceacul de sub luncă. Iar pe la tulpini, la umbră, fluturii, flori zburătoare, Se-ndrăgesc-n-mpărechere, pe sân alb de lăcrimioare. Și ca roi de pietre scumpe, gândăceii zmălțuiți, Strălucesc
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Acasa > Orizont > Ganduri > PAMFLET: CONFESIUNILE UNUI "AJUNS"DE RÂSUL...CURCILOR ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului "Sunt lucruri pe care oammenii nu vor să le audă” ... Confesiunile unui „ajuns” ... de râsul curcilor!? Împopoțonați, plini de ei nevoie mare, mahărilor în
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
Orizont > Ganduri > PAMFLET: CONFESIUNILE UNUI "AJUNS"DE RÂSUL...CURCILOR ! Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului "Sunt lucruri pe care oammenii nu vor să le audă” ... Confesiunile unui „ajuns” ... de râsul curcilor!? Împopoțonați, plini de ei nevoie mare, mahărilor în general, cine și de unde vor fi ei, nu le mai stă mintea la ... trecut! Nu-și mai văd capul de treburile prezentului iar de-ale altora, doar dacă se „ciondănesc” cu ale
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
a le păstra drept rezervă pentru ai noștri ... Sau ai lor!?...Păi, parcă ... ( din vol. „Confesiuni în pleaznă, cu năduf și sictir!”, în curs de apariție la Casa de editură „Amurg sentimental”) Referință Bibliografică: Pamflet: Confesiunile unui ajuns de râsul...curcilor ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CONFESIUNILE UNUI AJUNS DE RÂSUL...CURCILOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360830_a_362159]
-
cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mai veneau de 2-3 ori pe zi, acasă. Urmau rațele. Favoritele mele! Cu mersul legănat, gălăgioase peste măsură, tulburau apa și făceau tumbe, alergându-se, până terminau și de mâncat, apoi plecau la baltă...sau pe stradă, tot bombănind. Urmau curcile. Leneșe, cu bătăi largi de aripi, adunau și ele ceva boabe. Când aveam curcani, îi fluieram, să-i provoc să-și umfle penele, să-și înroșească mărgelele și să-mi răspundă...pe limba lor. După fiecare tură, schimbam apa în
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
și acolo o tehnică: să nu le lași prea cheluțe sau să-și târască aripile! Apoi, o vreme, sacii cu pene erau ținuți la soare. Spre toamnă, suiți în pod și abia după un an folosiți pentru dună și perini. Curcile le voiam, clar, roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să nu moară de
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
Apoi, o vreme, sacii cu pene erau ținuți la soare. Spre toamnă, suiți în pod și abia după un an folosiți pentru dună și perini. Curcile le voiam, clar, roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să nu moară de căldură. Fusese o curcă, de fapt, și nu voiam să o corcesc cu ...alte culori
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
roșcate! Nu negre, maronii sau albe. Așa fusese primul pui de curcă, unicul dar de la bunica mea din Oltenia, pui cu care venisem în brațe pe mașină și-i dădusem apă cu pipeta, să nu moară de căldură. Fusese o curcă, de fapt, și nu voiam să o corcesc cu ...alte culori. Așa că mama mi-o lega de picior cu o ață și mă trimitea unde am văzut eu curcani roșcați...”să o calce”. Fie că era ața prea scurtă, fie
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
mama mi-o lega de picior cu o ață și mă trimitea unde am văzut eu curcani roșcați...”să o calce”. Fie că era ața prea scurtă, fie curcanii prea rușinoși, nici de-al dracului nu se îndrăgostea vreunul de curca mea. După câteva săptămâni de astfel de plimbări, unul deveni mai îndrazneț. Mi-am dat toate economiile și am adunat prune, clandestin, la nenea cu curcanul, ca să mi-l dea de tot...să aibă și curca mea pereche. Râdeau părinții
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
se îndrăgostea vreunul de curca mea. După câteva săptămâni de astfel de plimbări, unul deveni mai îndrazneț. Mi-am dat toate economiile și am adunat prune, clandestin, la nenea cu curcanul, ca să mi-l dea de tot...să aibă și curca mea pereche. Râdeau părinții mei, dar s-a meritat: câte ouă a făcut, atâția pui a scos! Sora mea se ocupa de purcei. Le făcea curat, le spăla pe jos, le schimba apa de n ori pe zi, le dădea
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
-un tanc ca într-un banc cu Ițici teocheși niet iavol... Nu vedeți, orbilor, că se Joacă alba-neagra-n dric, Că se ponta și se băse Oxiurul de limbric...? N-auziți, surzilor, țurca Dintre oină și ceardaș Și cum se încurcă curca, Păcăcioși și păcălași...? Iar ați luat ca proștii țeapă, Dându-i tronul unui sas... Ceapa mamii ei de ceapă, Ce-am avut și ce-a rămas...! https://www.youtube.com/watch?v=YT9HgfHY Co Referință Bibliografică: Păcăcioși și păcălași... Romeo Tarhon
PĂCĂCIOȘI ȘI PĂCĂLAȘI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367546_a_368875]
-
Cum anticipa lelea Safta, mass media, în special cele două mocirle, Antenă 3 și România Tv, și-au tot dat cu presupusul asupra unei situații clare de la bun început, căutând să tulbure apele cu totul de fumigene, unele de râsul curcilor. Doar-doar vor declanșa un conflict de proporții balcanice între Johannis și Dragnea. Comportamentul civilizat al neamțului îmi era cunoscut, ceea ce mi-a întrecut așteptările a fost atitudinea tovarășului-baron de Teleorman! Stânga a câștigat cu 45,5%, având susținerea a 3
TABLETA DE WEEKEND (179): HABEMUS PARLAMENT de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368700_a_370029]
-
bâlci la Podu Paloșanu, și carnaval pe strada principală Aluneci în oglinda Insulei, pe cărți poștale din alte lumi, pui amprente pe orele mele cioburi de vise, himere - Văpăi Să dănțuim acum la mijloc adormiți în gospodăria Domnului Ion găini, curci, vie și pomi Să dănțuim acum în grădina Doamnei Elisa suntem văpăi luntre magică pe Râul Negel Te caut printre văpăi te văd și nu te văd în iatacul cu balcon pe balconul Doamnei Iulica Primăvara I Absolutul, un alt
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
așteptau răbdători picătura care le veselea sufletele făcându-i să mai uite de necazuri. Cazanul se afla în curte la Tudorița, o femeie cumsecade dar mioapă și pe care ori de câte ori o vedeam, mă gândeam fără să știu de ce la o curcă. Își făcea treaba prin curte, știa de fiecare dată când s-a încărcat un cazan și peste cât timp începe să curgă, venea să ia cote din frunte adică din prima tărie și altminteri nu se certa cu nimeni. Într-
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
geluite, scunde și cu trei picioare, cești minuscule și turnau mereu cafea din ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
ibric sau se serveau între ele cu rahat și apă. Casele tătărești erau parcă niște bordeie mai mari, cu acoperișurile lor de pământ pe care se urcau curcile să ciugulească iarba. Cel mai mult la tătari le plăcea să crească curci. Aveau cu zecile, chiar dacă se creșteau foarte greu. Ei au intrat primii în ceape la înființarea lui din 1949. Ei și cei care nu aveau după ce bea apă de săraci ce erau. Săraci, săraci, dar și ai dracului. Cine s-
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
tăiem ca oamenii, da’ nu...A făcut ea socoteala și-a ajuns la concluzia că e mai mare cheltuială să ții porc decât să-l cumperi de gata...O fi, da’ ea unde e acuma...!? Că mă învârtesc ca o curcă beată, de uitai și de ce veni...Noroc cu curcanu’, că dă cu ciocu’....Mă uitai io la prețuri ca să știu cât să cer, da’ mi să păru cam puțân...Ăia o fi având alte socoteli, îmi zâc, da’ mie, dupe
CU CURCANUL LA TÂRG de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347977_a_349306]
-
se puneau crengi de fag înverzit, în ajunul Zilei, Sfântului Mare Mucenic Gheorghe-Ocrotitorul Primăverii, flamura verde a nemuririi, ca simbol al veșnicei slave a Mântuitorului Hristos. În spatele casei erau rând pe rând: curtea păsărilor țanțoșe în apanajul lor viu colorat: curci, gâște, rațe, găini, bibilici, vrăjite de fastuoșii cocoși sau de înfoiați curcani care fluierau permanent ca niște arbitrii de fotbal, cea a bovinelor, a ovinelor și pe urmă cea a porcilor. M-am născut în localitatea Bârsoiu, județul Vâlcea, așezată
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
cu poftă și mi-au spus că o să mi-i prăjească mie la masa de prânz, ca să-i mănânc. Bunica Floarea, mama tatei, mi-a explicat că sunt pui de broască, nu pește. Dezamăgit, i-am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]