2,198 matches
-
cu aplicațiile pașnice ale energiei nucleare. ȘTEFANIA MĂRĂCINEANU (1882-1944), “inventatoarea” ploii artificiale CRISTINA PINTILIE, clasa a XII-a E Puțini știu, ca radioactivitatea artificială a fost decoperită de o româncă, pe nume Ștefania Mărăcineanu, nu de Irene și Frédéric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu această descoperire, în 1935. Ștefania Mărăcineanu lucrase în laboratorul soților Mărie și Pierre Curie (părinții lui Irene Curie, căsătorită cu Frederic Joliot), în perioada în care își pregătea teza de doctorat cu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
radioactivitatea artificială a fost decoperită de o româncă, pe nume Ștefania Mărăcineanu, nu de Irene și Frédéric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu această descoperire, în 1935. Ștefania Mărăcineanu lucrase în laboratorul soților Mărie și Pierre Curie (părinții lui Irene Curie, căsătorită cu Frederic Joliot), în perioada în care își pregătea teza de doctorat cu titlul “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, si semnalase, încă din 1924, celor doi cercetători descoperirea să ca urmare a unor serii
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
decoperită de o româncă, pe nume Ștefania Mărăcineanu, nu de Irene și Frédéric Joliot Curie, care au luat Premiul Nobel pentru chimie cu această descoperire, în 1935. Ștefania Mărăcineanu lucrase în laboratorul soților Mărie și Pierre Curie (părinții lui Irene Curie, căsătorită cu Frederic Joliot), în perioada în care își pregătea teza de doctorat cu titlul “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, si semnalase, încă din 1924, celor doi cercetători descoperirea să ca urmare a unor serii întregi de experiențe ingenioase
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1903, și cursurile universitare la Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice a Universității din București, unde și-a susținut examenul de licență în 1910. A predat, o vreme, fizica la Scoala Centrală, apoi (1919-1920) a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Mărie Curie la Institutul Radiului din Paris. În capitala Franței, la Sorbona, și-a susținut, în 1924, doctoratul, cu teza “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
1924, doctoratul, cu teza “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta și-a ținut dizertația. Printre aceștia se află și Mărie Curie care ulterior declară: „Domnișoara Mărăcineanu a lucrat mai mulți ani în laboratorul meu și recent a obținut titlul de doctor în științe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei științifică”. După un timp (1925), pentru o scurtă perioadă, a revenit
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Stiinte a Universității București unde a înființat Catedră de Radioactivitate. Numită asistent universitar în laboratorul profesorului Christache Musceleanu, crează aici primul Laborator de Radioactivitate din țară, folosind aparatură cumpărată cu banii proprii. Apoi a continuat să lucreze pentru Laboratorul Mărie Curie și pentru Observatoarele din Meudon și Paris, până în 1930. În această perioadă a demonstrat că plumbul, supus mai multe secole radiațiilor solare, a devenit radioactiv. A folosit la experiment bucăți din acoperișul Observatorului Astronomic parizian, vechi de 300 de ani
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Numirea mea s-ar putea face pe aceeasi cale excepțională că și a domnilor recomandați de dl. Perrin, ca o recompensă a descoperirii radioactivității artificiale, care este a mea și de al carui fruct s-a bucurat d-na Joliot Curie, recomandată de însuși dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (... ) Domnul Decan al Facultății de Stiinte și o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulțumi pe dl. Perrin și pe șotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
s-a bucurat d-na Joliot Curie, recomandată de însuși dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (... ) Domnul Decan al Facultății de Stiinte și o parte din profesori mă sacrifică pentru a nu-i nemulțumi pe dl. Perrin și pe șotii Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie”. De altfel, Frédéric și Irene au și recunoscut acest lucru, într-un interviu acordat ziarului „Neues Wiener Journal“, în 5 iunie 1934: „Ne amintim că savanta română, domnișoara Mărăcineanu, a anunțat în 1924 descoperirea
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Pieter Zeeman, Olanda: „Că apreciere pentru serviciul extraordinar oferit prin studiile lor privind influență magnetismului asupra unor fenomene de radiație”, (Efectul Zeeman). 1903 Antoine Henri Becquerel, Franța: „Că apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin descoperirea radioactivității spontane”. Pierre și Mărie Curie, Franța/Polonia, „Că apreciere pentru serviciile extraordinare oferite prin studiile lor asupra fenomenului radiației descoperit de profesorul Henri Becquerel”. 1904 John William Strutt Rayleigh, Regatul Unit, „Pentru investigațiile sale asupra densităților celor mai importante gaze și pentru descoperirea argonului în legătură cu
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
a băgat-o de seamă. S-o fi speriat, mititica! O întreabă încetișor: — Ce vezi de aici? — Forul Roman, răspunde mirată Domitia. Începe să arate cu degetul. — Uite templele lui Saturn și al Concordiei. Se mută mai aproape: — Acolo e Curia și aici Regia. — Bravo! o laudă cu voce scăzută bătrâna. Își retrage mâna udă din strânsoarea copilei. Cunoaște forul ca-n palmă, de pe vremea când încă vedea. Dar îl cunoaște altfel decât micuța asta. Chiar dacă a orbit, tot își dă
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
său sever. — în lipsa unui episcop arian, preciză el, burgunzii mi-au cerut să celebrez ritul funebru. Dar ai spus bine, Prefectule: momentul e de mare gravitate, iar turma lui Cristos trebuie să rămână unită. După cum vezi, adăugă, făcând solemn semnul curiei asupra celor două trupuri neînsuflețite, perfidia lui Atila a făcut deja primele victime! Schimbară doar câteva cuvinte, căci nu era vreme de lungi conveniențe; un murmur de nerăbdare se auzea deja dinspre capii burgunzilor, care, era limpede, abia așteptau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
intrarea În posesia Anglo-Americanilor teribila armă atomică, de care avea nevoie Hitler pentru a curăța Întreaga noastră planetă, asasinând toți nefericiții ce nu aparțineau rasei germane...! Între cele două Războaie Mondiale În Franța, mai precis la Paris,doi savanți, Joliot Curie Irene (1897-1956) și Juliot Curie, Jean Frederic (1904-1958) soț și soție, făceau probe de laborator În vederea desfacerii atomului În părțile lui componente spre a inventa energia viitorului dar, și pentru asamblarea și combinarea neutronilor și protonilor În posibilitatea construirii de
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
armă atomică, de care avea nevoie Hitler pentru a curăța Întreaga noastră planetă, asasinând toți nefericiții ce nu aparțineau rasei germane...! Între cele două Războaie Mondiale În Franța, mai precis la Paris,doi savanți, Joliot Curie Irene (1897-1956) și Juliot Curie, Jean Frederic (1904-1958) soț și soție, făceau probe de laborator În vederea desfacerii atomului În părțile lui componente spre a inventa energia viitorului dar, și pentru asamblarea și combinarea neutronilor și protonilor În posibilitatea construirii de arme nucleare: acest laborator se
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
hegira (8 octombrie 1526 26 septembrie 1527) Am intrat atunci în al patruzecilea an al vieții mele, cel al ultimei speranțe, cel al ultimului abandon. Giovanni al Cetelor Negre trimitea de pe front veștile cele mai liniștitoare, îmbărbătându-l pe papă, Curia și Roma întreagă cu impresia înșelătoare că războiul era foarte departe și că acolo va și rămâne. Imperialii se află la nord de Pad și nu-l vor trece niciodată, făgăduia condotierul. Iar din Trastevere până în cartierul Trevi, cu toții ridicau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dăduse o lege prin care interzicea alegerea magistraților ce organizau munera înainte de scrutin. Până în vremea lui Julius Caesar, munera se desfășurau în circul unde aveau loc cursele de care; Caesar îl plătise în taină, cu aurul din Gallia, pe arhitectul Curio cel Tânăr ca să construiască amfiteatre în care urmau să aibă loc doar munera menite să-i celebreze triumful. La Roma nu mai existau laniști, deoarece numai împăratul putea exercita această profesie, prin intermediul procuratorilor săi. Vorbi apoi despre Ludi de la Roma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
laboratorul de chimie este esențial pentru a stârni curiozitatea și interesul elevilor. „Un chimist în laborator sau nu este doar un tehnician el este și un copil aflat în fața unor fenomene naturale care îl impresionează ca pe o poveste.”( Marie Curie) Tocmai de aceea alături de conducerea școlii ne-am preocupat permanent de modernizarea spațiului și asigurarea dotărilor necesare unui laborator care să se alinieze standardelor europene. Anii 2004-2005 au fost anii transformărilor majore când laboratorul a fost renovat și înzestrat cu
PAȘI PRIN TIMP ÎN DEVENIREA NOASTRĂ.. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Larisa Târzianu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_580]
-
acolo, chiar În ziua În care s-a făcut experimentul. E clar? Rigoare științifică, realism, pasiune. Te poți folosi de știință și În același timp să-l atragi pe cititor visceral. Există oare ceva mai teatral, mai dramatic decât madame Curie Întorcându-se seara acasă și văzând În Întuneric o lumină fosforescentă, Dumnezeule, ce să fie asta... E hidrocarbura aia, golconda, flogisticul sau cum dracu’ Îi zicea, și voilà, Marie Curie a inventat razele X. Dramatizăm. Cu respectarea adevărului”. „Dar ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
visceral. Există oare ceva mai teatral, mai dramatic decât madame Curie Întorcându-se seara acasă și văzând În Întuneric o lumină fosforescentă, Dumnezeule, ce să fie asta... E hidrocarbura aia, golconda, flogisticul sau cum dracu’ Îi zicea, și voilà, Marie Curie a inventat razele X. Dramatizăm. Cu respectarea adevărului”. „Dar ce legătură au razele X cu metalele?” am Întrebat. „Radiul nu-i un metal?” „Ba cred că da”. „Păi atunci? Din punct de vedere al metalelor, se poate focaliza Întregul univers
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ce să vă spun... Eu mă duceam la mare din alte motive. Regăseam acolo stratul cel mai primitiv al pasiunilor mele. Aveam pe nisip o plăcere aproape vicioasă. Îmi era de ajuns să mă întind pe nisipul fierbinte, să simt curii soarele îmi dogorește trupul, să aud cum marea foșnește confuz la câțiva pași de mine continuând o melopee din care nu pricepeam nimic decât că eternitatea nu e altceva decât murmurul indiferent al tăcerii, golul prin care alergăm, pe care
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
gând să-mi spună. VII Treceau câteodată săptămâni și luni întregi fără să am vreo știre despre Mihaela. Trebuia să umplu această lacună care mă sufoca mai rău decât lipsa aerului. Mai mult decât atît: țineam să aflu și felul curii reacționează la veștile pe care le primește despre mine. Ce spune? Ce face? În ce ape se scaldă? Aș fi vrut, dacă era cu putință, să-i cunosc gândurile. (O, mai ales gîndurile!) De câte ori n-am vrut să tocmesc un
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Societatea Română de Biofizică, anunțând „trecerea în veșnicie a distinsului coleg și prieten Constantin T. Crăescu (Gil), Secretar al Societății Franceze de Biofizică, om de înaltă ținută științifică și morală și de vastă cultură umanistă, Director de Cercetare în cadrul Institutului Curie, Centre Universitaire Paris Sud, Orsay.” În Cuvântul rostit în numele tatălui său, Aurel Popescu, la Ceremonia funebră de la Cimitirul parizian Père Lachaise, în ziua de 22 septembrie 2009, Răzvan Popescu aducea un cald omagiu celui dispărut, filtrând prin minte, inimă și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
aceasta: cum putem fi realiști și practici, fără a ne aroga o competență politică ce nu ne privește? Am putea spune și așa: Era vorba despre problema unei laicități pozitive, practicată și interpretată în mod just” (BENEDETTO XVI, Discorso alla Curia romana, în L'Osservatore Romano, 21-22 decembrie 2009, p. 6) „Directoriul pentru ministerul și viața preoților” (31.01.1994) a Congregației pentru Cler dedică angajării poli-tice și sociale a preotului numărul 33, care are douăzeci și no-uă de rânduri, structurate
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
și cu Tribalii, care deși originari din sudul Dunării (de prin Serbia de astăzi), trecuseră mai toți, împinși de niște popoare ilirice, la Geți pe malul stâng al Istrului. Odată chiar vedem pe Romani ajungând până la acest fluviu, sub consulul Curio în anul 89 in. de Hr. și venind în fața Daciei, în care însă nu îndrăznesc să treacă, temându-se de întunecimea pădurilor ei. Dintre toate popoarele prădătoare de la nordul Dunării, niciunul nu era așa de periculos ca Dacii, mai ales
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
tatei cînd eram mic. De acord! Am vrut să-l ucid!“. Și, ca prin farmec, durerile de cap dispăreau. Uneori, formula asta magică acționa și Împotriva constipației. Și chiar, s-o spunem pe față, am dorit moartea tatei În cursul curie psihanalitice cu dr. Zscharnack. Chiar așa! În timp ce Încercam să mă vindec de agorafobie! Un băiat de douăzeci și patru de ani, În plină regresie, cinînd cu părinții la restaurantul La Coupole, se uită la tatăl lui și se gîndește: „Dacă ar muri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și fetele winnili sub paisprezece ani, și patruzeci și unu de alte neamuri. Nu existau preoți și nici diaconi, căci Faroald renunțase la creștinism și redevenise păgân. Prin Gruse se înțelege un ansamblu de mai multe pământuri având în centru curia comandantului. Li se spune așa după mult-vărsatul sânge roman, într-una dintre primele bătălii cu bizantinii. Fapt e că grush în longobardă înseamnă „crusta formată de sângele închegat pe piele“. Curia, căreia i se spune și curte, este un pătrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]