6,308 matches
-
și meșteșugarii în întinsele lor relații de afaceri, apoi tinerii care urmau studiile peste hotare, la Cracovia, Praga și Viena, clericii, populația de alte naționalități, unguri, sași, ruși, armeni, greci etc. care păstrau legături cu coreligionarii lor de peste hotare. Cu ajutorul curierilor și a trimișilor speciali, domnii Moldovei erau permanent în legătură, prin scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
scrisori și solii, cu țările din Europa și în primul rând cu țările vecine. Au legat prietenii, lărgind relațiile Moldovei cu țările care aveau interese comune împotriva pericolului otoman și nu numai. Desigur, aveau la dispoziție un număr mare de curieri. După moartea lui Ștefan cel Mare, Moldova a fost silită să recunoască suzeranitatea Turciei, ceea ce a determinat transformări importante în viața economică și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și social-politică. Serviciul poștal începe să fie organizat mai bine. Pentru a fi informați permanent asupra intențiilor ce le aveau marii demnitari turci, Domnii Moldovei țineau la Constantinopol un reprezentant numit "capuchehaie". Relațiile cu Constantinopolul devenind din ce în ce mai dese și circulația curierilor călări sau în olace, mai frecventă, serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
serviciul poștal rezervat necesităților statului, este pus sub autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
autoritatea Marelui Postelnic, un fel de ministru al afacerilor externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
externe, care între alte atribuții, se îngrijea și de corespondența Domnului, atât în interiorul țării, cât și cu străinătatea, fiind ajutat de vătafi și curieri. Misivele sosite de la Constantinopol erau transportate de curieri speciali, care făceau legătura între Galați și Iași, curierilor turci fiindu-le interzisă intrarea în țară.. Comerțul autohton devenind tot mai dependent de turci, își pierde treptat vitalitatea. Poarta otomană își exercită monopolul asupra comerțului extern al Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Moldovei. În secolul al XVII-lea, serviciul poștal rămas tot sub autoritatea Marelui Postelnic, ajutat de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de mai mulți vătafi de călărași, capătă o nouă dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dezvoltare datorită atât problemelor administrative, fiscale și de siguranță, care au condus la înmulțirea numărului de curieri, cât și introducerii transportului de persoane particulare prin poștă, dar numai cu autorizația Domnului. Curierii erau aceeași, împărțiți în: interni sau "lipcani" și curieri pentru străinătate sau "călărași". Călărașii făceau legătura cu Constantinopol, Polonia, Rusia, Transilvania și Viena și totodată asigurau tranzitul corespondențelor între diferite țări și curți. Călărașii din Rădăuți formau un corp de trupă, menționați în documente, mai ales, începând cu sfârșitul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
misiunilor diplomatice în trecere prin Moldova și chiar în campanii. Cei din 1636, erau întrebuințați numai pentru trimiterea scrisorilor. Pe la începutul secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
secolului al XVIII-lea, sunt pomeniți călărașii de Țarigrad, umblătorii de Hotin și de Soroca. Călărașii de Țarigrad sau curierii constantinopolitani știau bine limba turcă și la nevoie se deplasau la Constantinopol. „Îmblătorii” de Hotin și cei de Soroca sau curierii soroceni, erau trimiși la nevoie în Polonia și Rusia pentru transmiterea știrilor. Ei cunoșteau bine limba polonă și rusă și ascultau de vătafi sau de mai marii lor. Starostele Ținutului Cernăuți, până la răpirea Bucovinei, avea la dispoziția sa umblători călări
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de olac, olacele și întreținerea cailor și a personalului, cădea tot în sarcina populației satelor și târgurilor, ca și înainte, cu excepția boierilor și funcționarilor, scutiți de această dare în natură. De caii și căruțele poștei, se foloseau deasemenea, trimișii și curierii străini, care circulau prin țară. Schimbul de corespondență între particulari se făcea ca în trecut, mai ales prin cărăuși, negustori etc., care prin îndeletnicirile lor erau obligați la călătorii dese. Cărăușii moldoveni sunt consemnați, de exemplu, în evidențele Liovului, încă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Cameniță". Tot în a doua jumătate a secolului al XVII-lea s-a creat pentru țăranii birnici o nouă obligație fiscală, "caii de menzil", "fânul de menzil". La menziluri se aflau caii și olacele necesare pentru a transporta mai departe curierii statului, funcționarii în misiune etc. și tot pe aici se scurgea o parte din corespondența particulară. Abuzurile în rechiziționarea de cai și căruțe sau furaje pentru nevoile poștei, au obligat un mare număr de țărani să părăsească satele așezate de-
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la călători, de pe drumurile mari. Aceste exacțiuni se fac nu numai când trece un ambasador, ci și când trece un curier al prințului moldovean, și al vreunui Domn strein. Așa se explică că un număr considerabil de frumoase regiuni care se află de-a lungul drumurilor mari, sunt acum părăsite, schimbate în pustiuri, căci toți sătenii au fugit, și numai la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul statului numai pentru turci și tătari, ce soseau cu porunci, pentru lipcani și curierii de la Țarigrad, precum și pentru zapciii visteriei. Ocuparea Moldovei, în 1828, de către trupele țariste, a determinat retragerea Domnului Moldovei; în locul lui s-a instituit o administrație militară rusă de care va depinde și exploatarea serviciului poștal, până în 1834. Comandantul trupelor de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu caracter de urgență, nu se mai aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că acesta era un obicei de demult. Un mijloc vechi
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de poștă la Fălticeni, în luna mai 1848. Prin această scrisoare se atrăgea atenția ispravnicului de a asigura ca liniștea publică, să nu fie tulburată de persoane cu idei răzvrătitoare ărevoluționari) și, dacă este cazul, să se raporteze imediat prin curieri speciali. Este probabil singura scrisoare de acest fel cunoscută în zonă, adresată în Fălticeni. Din 1846, poștele s-au dat în antrepriză tot pe trei ani, separate pe porțiuni de drumuri. Al patrulea drum, cel din: Târgu Frumos la Fălticeni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
dispoziții și clauze cu totul noi, ce nu existau în contractele anterioare. S-a stabilit pe funcții personalul “Direcțiunii Poștelor” și lefurile acestora, iar pentru ducerea și aducerea diferitelor trimiteri oficiale și particulare s-a prevăzut un număr de 15 curieri plătiți, dintre care, câte unul la Huși, Piatra și Fălticeni, restul la Iași. Direcțiunea Poștelor avea ca atribuții asigurarea prezentării trimiterilor oficiale atât în capitală, cât și în celelalte orașe, expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
prevăzut un număr de 15 curieri plătiți, dintre care, câte unul la Huși, Piatra și Fălticeni, restul la Iași. Direcțiunea Poștelor avea ca atribuții asigurarea prezentării trimiterilor oficiale atât în capitală, cât și în celelalte orașe, expedierea la destinație prin curieri, precum și distribuirea lor, ținându-se evidența primirilor și predărilor. De asemenea, centraliza după folosire permisele de călătorie în contul statului, le înainta lunar Ministerului de Finanțe, încasând contravaloarea și împărțea antreprenorilor sumele cuvenite; încasa taxele călătorilor particulari, colecta pe cele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ștampilă "Franco"; predarea scrisorilor adresate în localitățile rurale, cu semnătură la isprăvnicieăprefectură), de unde se trimiteau la subprefecturi pentru a se înmâna destinatarilor etc.. O dispoziție foarte importantă introdusă pentru prima dată în condițiile de arendare, a fost aceea prin care curierii, cu ocazia transportului trimiterilor oficiale, erau obligați de a duce scrisorile și gropurile persoanelor particulare, fără a se pretinde taxe, decât în cazul depășirii greutății stabilite. Ridicarea dreptului antreprenorilor de a mai încasa taxe pentru transportul corespondenței particulare a fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a prevăzut înființarea unui serviciu de "Ștafete urgente" pentru ordinele ce nu sufereau amânare, emise de stat către diferite autorități din țară și invers. Cuvântul "ștafetă" folosit de-a lungul timpului avea un dublu înțeles, pe de o parte însemna curierul special rapid, care ducea scrisoarea sau mesajul urgent, iar pe de altă parte, desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
țară și invers. Cuvântul "ștafetă" folosit de-a lungul timpului avea un dublu înțeles, pe de o parte însemna curierul special rapid, care ducea scrisoarea sau mesajul urgent, iar pe de altă parte, desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de o parte însemna curierul special rapid, care ducea scrisoarea sau mesajul urgent, iar pe de altă parte, desemna însuși mesajul urgent, transportat prin acel curier special. S-a folosit expresia "ștafetă", în ambele accepții predominând, se pare, aceea de curier special rapid. Astfel, din ordinul Domnului Moldovei Ion Vodă cel Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Viteaz(15721574) "ștafetele străbătură drumurile Moldovei, tocmind oastea și dând semnalul pentru adunare", ca urmare a refuzului de a plăti, în anul 1574, haraciul sporit. În timp, procedeul folosit la transmiterea știrilor care reclamau urgență, a rămas cam același. Un curier special trebuie să fi fost și subofițerul de lăncieri, trimis din capitală, în mai 1848, la Fălticeni să înmâneze un plic ispravnicului căruia i s-a adresat: "Am venit cu o ștafetă și am poruncă, fără zăbavă să mă întorc
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
17 birouri poștale existente în Moldova, își desfășura activitatea un număr de 71 de salariați, îndeplinind diferite funcții, din care aproape 50% la Iași. Pentru Biroul Poștal din Fălticeni, în buget erau prevăzute salarii numai pentru un expeditor și un curier, deși ca importanță urma după birourile poștale din Iași, Galați și Focșani. Pentru transportul corespondenței și al valorilor plecau, de trei ori pe săptămână, curse cu cariola de la Roman la Fălticeni. Aceasta făcea legătura cu cursele de diligențe care veneau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]