392 matches
-
vorbi lui Pomponescu: - Ce-i cu biserica lui Ioanide? E adevărat că e făcutăpentru Mișcare? Pomponescu nu mai apără pe Ioanide și, fără a-l acuza, luă în serios zvonul. - Așa spun unii. Adevărul nu-l știu.Primarul fu convocat curtenitor de ministrul de interne. . - Ascultă, primare, umblă zvonul că biserica dumitaleare o semnificație politică. . - Sigur că are! O operă edilitară și întărirea credinței strămoșești prin ridicare de locașuri sfinte sunt demonstrații de politică urbană și culturală. . - Nu asta, frate! Se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un individ slab de minte, care consimțea să fie împușcat cu condiția să se facă familiei, foarte numeroase, o pensie. Exact vorbind, prostănacul nu adera la această nobilă idee decât fiindcă, redus mintal, nu pricepea sensul cuvântului "execuție". Ministrul respinse curtenitor această combinație, lămurind că afacerea depindea direct de autoritățile militare, controlate nemijlocit de factorul hotărâtor. Hangerlioaica decise să facă gălăgie internațională, apelând la presa de dreapta franceză, direct prin memorii telegrafice și indirect prin rudele franceze. Era singura cale posibilă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
continuare ocrotit și călăuzit. Apariția celor trei tineri este providențială, dar nota ironică nu poate lipsi, ei sunt doar un paravan, un scut necesar pentru o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este de o durere sfâșietoare: „Mi-i viața azi durere vie,/ Străină orice bucurie,/ Când doamna ce-am iubit odată/ Cu dragoste nemăsurată/ Pierdută-mi este pe vecie.”639 În dialogul care urmează între cei doi, purtat „pe un glas curtenitor, duios”640 de către personajul narator, „dulce și plăcut grăia”641 și cavalerul, și care va constitui cea mai amplă parte a poemului, avem din nou prefigurată imaginea acelei societăți medievale cizelate și elaborate, de această dată accentul căzând pe ritualul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
continuare ocrotit și călăuzit. Apariția celor trei tineri este providențială, dar nota ironică nu poate lipsi, ei sunt doar un paravan, un scut necesar pentru o imagine respectabilă, iar cuvintele Elisei despre neputința feminină în propria coordonare sunt false modestii curtenitoare, deciziile importante revenindu-le de fiecare dată. Replica Pampineei pare a restabili pozițiile fiecărui grup în parte: „vor primi cu bucurie să ne fie slugi și călăuze, de-or vrea să-i luăm în slujba 154 Ibidem. 155 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
preocupărilor feminine ale vremii, sau, dimpotrivă, sunt victimele inculturii și ale ignoranței. Văduva, al cărei nume nu este amintit, din relatarea lui Filostrato (II, 2) este o amfitrioană desăvârșită, cunoaște foarte bine protocolul unei mese precum și pe cel al adresării curtenitoare. Filostrato apreciază, alături de tinerele povestitoare, arta elocinței: „e mare lucru să știi vorbi frumos cu orișice prilej, dar eu socot că-i și mai bine să știi vorbi astfel atunci când împrejurările o cer.” 230. Eroina sa, madonna Filippa (VI, 7
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
este de o durere sfâșietoare: „Mi-i viața azi durere vie,/ Străină orice bucurie,/ Când doamna ce-am iubit odată/ Cu dragoste nemăsurată/ Pierdută-mi este pe vecie.”639 În dialogul care urmează între cei doi, purtat „pe un glas curtenitor, duios”640 de către personajul narator, „dulce și plăcut grăia”641 și cavalerul, și care va constitui cea mai amplă parte a poemului, avem din nou prefigurată imaginea acelei societăți medievale cizelate și elaborate, de această dată accentul căzând pe ritualul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Arhive ale Nordului. Rapid au devenit egali, prieteni mai degrabă decât rude, în ciuda marii diferențe de vârstă. O bucura din cale afară să aibă o persoană așa de importantă numai pentru sine în casa cea mare. Melanjul de calități purtarea curtenitoare în calitate de fost soldat, farmecul său de modă veche, carisma pe care ea se străduia să o localizeze dar sfârșea prin a recunoaște că nu poate o atrăgea mai mult decât orice. El îi citea, se plimba și discuta cu ea
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
1877-1878, la războiul pentru independența României. Rusia - generoasă! - vine în Balcani să apere cre știnii, dar cu ochii către Bosfor și Dardanele. Ploieștii , lo cul de găzduire a oaspeților care îl însoțeau pe marele duce Nicolai, s-a purtat deosebit de curtenitor cu sosiții. Trufaș, co mand antul suprem al armatei rusești, deși îl vizitează protocolar pe rege la București, refuză la început încercările de cooperare pr opus e de Carol I și armatele sale. Constrâns de situație, Nicolai , în cele din
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători când sunt jigniți, curtenitori, amabili, iubitori de străini (secolul al XVIII-lea); nu păstrează amintirea răului mai mult decât pe cea a binelui, se ândrăgostesc repede și uită și mai repede, își iubesc mult țara sau cel puțin vorbesc mult despre ea; sunt capabili
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că regulile care se referă la agresiunea verbală se aplică mai degrabă la nivelul firmei și mai puțin în tribunale. Așa cum precizează Tim Willoughby, avocat specializat în dreptul muncii, „nu există nici o lege care să stipuleze că angajatorul trebuie să fie curtenitor sau decent. Însă sunt anumite legi care interzic un anumit tip de maltratare în anumite condiții”. apud HYPERLINK "http://www.timslaw.com/hostile-environment.htm" http://www.timslaw.com/hostile-environment.htm). Să exemplificăm argumentul lui Willoughby. O femeie contactează un avocat
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
să fie În Întregime În puterea noastră, În afară de gândurile noastre”. Urmând aceste trei idei-forță vom putea recunoaște fără Îndoială și cu certitudine adevărul, pare a ne asigura filosoful. Dar noi ne vom permite să recunoaștem că, mai mult decât această curtenitoare reverența către tradiția culturală și confesională, căreia căuta să nu-i rănească orgoliile, În sentențele exprimate aici vom recunoaște dorință acută a lui Descartes de a avea un sol sigur și stabil sub picioare, de pe care să-și permită să
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
la gene/ Și degete prelinse din oloi", "linguri cristaline,/ Pâlnii de somn, pipere pătimașe,/ Cuțite ce ucid prin limpezime,/ Ibrice-adânci cu falnice panașe". Sau ființele pe nedrept asimilate de altfel de spirite sferei inferiorului, umilului sau derizoriului: motani ce "surâd curtenitori/ Și sclifosiți din blănurile scumpe", "șerpi uriași cu fluturi calzi în gură", cerbul frumos în ale cărui coarne triste cresc "mari portocale clătinând lichide", "melcul suav", "fluturii miopi" sau "uzi de rouă", "mari paianjeni care cară ață". În fine, vegetalele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1986) și până la Doamna cu sonetul (Editura Geneze, 1993), Mirii paradisului pierdut (Editura Junimea, 2000) ori Dorința durerii îndrăgostite (Fundația Culturală Poezia, 2006), pare a fi cea erotică. Indiferent de forma propriu-zis discursivă a textelor, ele desfășoară un întreg ceremonial curtenitor, din care nu lipsește nici recuzita specifică (roza și crinul, "o pasăre numită vierme" și "corbii puri", vaporii și "leșurile de petale", orga și "danțul funerar", "dangătul fioros" și "dragele/ mume sarcofagele" etc. etc.), nici atmosfera intens erotizată, indelebilă, și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prin eschivă sau prin derivă făptura minusculă a ideii. Nestatornică prin efemeritate și diafană prin lumina interioară a întrupării ideea e tot atât de vie precum lumina ochilor face să ne desfătăm mintea avidă și de cele mai multe ori gravidă de-atât vid curtenitor. Lămuritoare și înfiorată, ideea răsare în mintea noastră doar atunci când nu știm cum arată.
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
comunicării reprezintă o diversitate de comportamente, procese și tehnologii prin care înțelesul este transmis sau derivat prin informație. Termenul este folosit pentru a descrie activități diverse: conversația, schimbul de date între computere, impactul emoțional al unei lucrări de artă, comportamentul curtenitor al păsărilor în perioada de împerechere (aici vorbim de comunicarea animalelor), cursul unui zvon într-o instituție etc. Dată fiind această varietate de situații în care termenul este utilizat, nu sunt limite clar definite ale domeniului comunicării așa cum nu există
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
însele. Așa se arată disponibile lui Eros ori lui Thanatos. Cu alte cuvinte, se face pregătire pentru întîlnirea de taină. În colindele noastre, fata frumoasă se plimbă prin livadă, în ceas ales și sărbătoresc. Acolo este întîmpinată de trei juni curtenitori: unul îi cere măr din sîn (ea îl blestemă), celălalt îi cere inelul (i se răspunde îngăduitor, ca o urare: „petrece-te-ai printr-însul”, în acord cu formula versificată, „tras ca prin inel”); iar al treilea îi cere cununița
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Doamnei. Când se aude clopotul de la Mitropolie că iese mitropolitul, popa de la Biserica Doamnei zice amin la predică și miruiește grăbit înaltele fețe, astfel încât cele două alaiuri cucernice să se întâlnească chiar în fața porților curții domnești. Și atunci vodă intră curtenitor alături de soața lui, care se uită grijulie în jur s o vadă toți, boieri și prostime, că ea, doamna, intră prima, lăsând-o la urmă pe soacră-sa. — Ei, n-o fi chiar așa, domnia ta. — Ba este chiar mai rău
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
armoniile ce izvorau din genuni se ridica vocea severă a călugărului: ,,Doamne al puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem, Doamne al puterilor, mântuiește-ne pe noi”. Acasă Întors la Ierusalim, spătarul Mihai, curtenitor, le-a însoțit pe cele două femei peste tot pe unde le-a fost dorința. Doamna Ilinca era fericită că în sfârșit nu mai simțea în atitudinea lui dezaprobarea. Știa bine că în familia lor toți făcuseră politică, dar tot atât de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
protocolar, politicos dar sec, vodă îi răspunse cu un zâmbet cald și cu o prietenoasă urare de bun venit rostită în cea mai distinsă limbă turcă. Imbrohorul nu apucă să răspundă, căci cei doi prinți îi adresară și ei cuvinte curtenitoare pline de amabilitate, în aceeași limbă literară. La un semn discret al voievodului, un căpitan aduse de căpăstru un roib tânăr cu o șa foarte măiestrit lucrată, se plecă și dădu căpăstrul prințului Con stantin care, în timp ce tatăl lui își
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că se transformă în cai, dansând ca să îmbuneze un zeu al cailor, devin un fel de călugări credincioși acestui zeu. Eh, Selin aga, ce ne-am face fără cai? — Măria ta, zise Kuciuk Selin și se închină în fața domnitorului, care curtenitor îi răspunse cu un zâmbet sincer, rugându-l pe Ștefan să-l însoțească pe imbrohor până la cortul lui. În picioare, în locul prințului, stătu vătaful primei cete. Dansul celei de a doua cete începu, lumina deveni blândă, vestind venirea întunericului. O să
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe cei invitați așezați pe lavițele neprietenoase dimprejurul zidurilor. Pe peretele opus ferestrelor, sub icoana Maicii Domnului ardea candela. Doamne, iartă-mă că o să stric pacea sfântă a acestei seri, se rugă Brâncoveanu în gând. Începu amabil conversația, întrebându-l curtenitor pe marele stolnic despre cum a fost vremea în țară, despre recolta de grâu, seceriș și altele, apoi adresându-se sfinției sale, se interesă de mersul muncii la tiparnițele de la Vâlcea, Snagov și București. Oftă și, îndreptându și spinarea în jilțul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rămas pe deasupra de la taica socru rămâne Măriuței. Aci glasul lui Ștefan înce puse să tremure și lacrimi se rostogoliră spre barba neagră. Își șterse urmele de pe obraji cu o batistă cu dantele de Flandra, se ridică și cu un gest curtenitor își conduse oaspeții spre masa așezată paralel cu peretele nordic al încăperii. Înainte de a-i invita să se așeze în jilțuri, arătă spre icoana Mântuitorului și-i ceru marelui stolnic să rostească rugăciunea cuvenită. Pe nas, stolnicul psalmodie pe grecește
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
zâmbind cumva cu inima, un fel de bucurie și împăcare îi umplea sufletul, așa cum nu mai simțise decât în preajma jupânesei Theodora, răposata-i nevastă. O slugă intră și anunță că preotul îi așteaptă în capelă. Se ridicară amândoi și unchiul, curtenitor după obiceiuri europenești, își sprijini nepoata de braț, dându-i întâietate la toate ușile. Stanca îi mulțumea de fiecare dată, cu un surâs copilăresc. Din sala mare, aruncând o ultimă privire tavanului boltit și zugrăvit, întruchipând drumul lui vodă făcut
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]