680 matches
-
stabili dacă și-n privirea obiectului lor conțin un adevăr pozitiv. Dar fiindcă forma numai a cunoștinței, oricât ar acoperi legile logice, e departe de-a ajunge să constituie adevăru[l] material (obiectiv) al cunoștinței, de aceea nimeni să nu cuteze, numai cu logica, ca să judece asupra obiectelor și să susție ceva fără ca mai întîi să fi luat informații întemeiate dintr-alte părți și afară de logică asupra citatelor obiecte, ca să-ncerce apoi doar numai întrebuințarea și combinarea lor într-un întreg
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
că poate nici nu se pot da în vreun fel. Fiindcă nu-i menită să fie decât un canon al dejudecărei uzului empiric, ea este abuzată daca se consideră ca organon al întrebuințării generale și nelimitate și dacă cineva se cutează cu inteligența pură să judece, să afirmeze, să decidă în mod sintetic asupra obiectelor în genere. În asemenea caz întrebuințarea inteligenței pure ar fi dialectică. A doua parte a logicei transcendentale va conține deci o critică a acestei păreri dialectice
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
comunității științifice, și oprește curagioasele și mănoasele ei lucrări de a nu se depărta de la scopul principal, care este mulțămirea generală [... ]. {EminescuOpXIV 442-899} {EminescuOpXIV 900} Un principe nu trebuie așadar să aibă virtuțile pomenite mai sus, desigur insă aparența lor. Cutez a susținea că e foarte primejdios de-a fi pururea onest; însă a părea evlavios, de bună-credință, uman, cu frica lui Dumnezeu, onest, a părea toate acestea e foarte folositor. Un principe, și mai cu seamă un principe nou, nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai necesar decât aparența virtuții celui din urmă. Căci oamenii judecă mai mult după ochi decât după dreapta judecată. Toți au ochii căscați, puțini dreaptă judecată. Toți văd ceea ce pari a fi, puțini oblicesc cum ești, și acești puțini nu cutează a se pune împotriva glasului mulțimei celei mari, pentru care strălucirea unei mari demnități va fi totdeuna o cauză de admirație. La acțiunile oamenilor - dar mai cu samă a principilor, cari nu mai au nici un tribunal asupra lor - lucrul de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să se silească a arăta în acțiunile sale oarecare mărime, curaj, seriozitate și tărie. În toate tractările lui cu supușii cată să excite părerea că hotărârile lui sânt irevocabile și să se ție în așa respect încît nimeni să nu cuteze de a-l amăgi sau mrejui. Un principe despre care se cred acestea are faimă destulă și cu greu se va plănui vro conjurație contra lui. Nimeni nu-l atacă dacă știe că are calități mari și e respectat de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aparență domnește liniștea, în contra căreia principele se asigură daca evită ura și disprețul poporului; căci cine 900 {EminescuOpXIV 901} plănuiește conspirații crede totdeuna de-a mulțumi poporul prin moartea principelui. Cine însă știe că va jigni poporul prin aceasta nu cutează să întreprinză asemenea treburi. Esperiența arată că multe conspirații s-au făcut, puține au izbutit; căci cine le întreprinde nu poate face singur nimic; iar ajutor nu poate căuta decât la aceia pe cari-i crede malcontenți. Îndată ce-ai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
tot astfel Șincai ce, purtând în desagi istoria românilor, a murit sub un gard? Dar există oameni între români pentru cari vorba ce se debitează de două ori pe lună pe învelitoarea acelei reviste este atât de sfântă că nu cutează s-o pronunțe, pentru a n-o vedea târâtă în noroi de sarcasmele străinilor, cari n-ar avea decât a ne scoate ochii cu lipsa noastră de cultură, cu slăbiciunea noastră politică înlăuntru și-n afară, cu corupțiunea care mănâncă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Între Abație și dinastia Boszt, trecutul a pus o povară de ură atât de veche încît nimeni nu-i mai cunoaște originea. Vassur privi țintă în ochii cenușii ai Abatelui. ― Ideea aceasta întreținută de Abație, a unei inamiciții... ― Să nu cutezi! tună Abatele, lovind cu palma în masa de lemn. Vassur nici nu clipi, ba simulă chiar un semn de plictiseală, încordîndu-și sprânceana stângă. La ce mă așteptam? E un quint! ― Domnul Dumnezeul nostru a clădit zidurile Fortăreței plămădind tărie din
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
de către aceștia, el trebuie prezentat, cel puțin pentru Început, fie Într-un mod aluziv, fie sub o formă glumeață, care să-i mai atenueze duritatea: „Când lansezi săgeata adevărului, Înmoaie-i vârful În miere”.) Adevărul umblă cu capul spart. Cine cutează să spună adevărul poate lesne umbla bătut ca mărul. Pentru că, de cele mai multe ori, adevărul exprimat rănește, fiind „urma dreptății”: „Cine ascunde adevărul, acela vinde minciuna”.) Adevărul nu caută milă. (Adevărul fiind un purtător și apărător, În același timp, al „dreptății
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
bei, de ce-ai mai bea”.) Cel care se bizuie pe tăria armelor repede piere. (Pentru că ura născută În focul bătăliei se transformă tot mai mult În sălbăticie.) Puterea banului, manipularea În afaceritc "Puterea banului, manipularea În afaceri" Când banul cutează, cuvântul Încetează. (Din păcate, de prea multe ori viața ne arată că onestitatea sau onoarea cuvântului dat reprezintă un argument mai slab pentru perfectarea și Întreținerea unei afaceri decât „vocea” banului: „Banul și pe prieteni Îi face vrăjmași”; „Pentru bani
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pierderea suferit) de cel)lalt ca fiind propriul s)u câștig. Confruntate cu tentația de a coopera în vederea avantajului reciproc, au devenit, fiecare în parte, precaute, fiind înclinate s) se retrag). Cînd, ocazional, unele dintre marile puteri chiar au f)cut un pas înainte c)tre cooperare, ele au acționat astfel pentru a se opune mai energic altora. Apariția superputerilor sovietic) și american) a creat o situație care a permis o încadrare mai larg) și o cooperare mai eficient) între statele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de cea de-a treia propoziție a noastr) despre teorie în general, teoria balanței de putere este adesea criticat), din pricina faptului c) nu explic) politicile particulare ale statelor. E adev)rât, teoria nu ne spune de ce statul X a f)cut o anumit) manevr) marțea trecut). A ne aștepta la acest lucru, ar fi totuna cu a ne aștepta că teoria gravitației universale s) explice traiectoria imprevizibil) a unei frunze în c)dere. O teorie aflat) la un anumit nivel de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
atunci când se evalueaz) capacitatea națiunilor de a acționa. Politică de mic) important), preocupat) de chestiuni economice, sau de altele asem)n)toare, a înlocuit preocup)rile militare în topul agendei internaționale. Peste doar câteva zile, r)zboiul arabo-israelian a f)cut că acest raționament s) se dovedeasc) greșit. Un astfel de raționament a stat la baza aprecierilor f)cute la începutul anilor 1970, la adresa ț)rilor slabe din punct de vedere militar și dezbinate din punct de vedere politic din Europa de Vest
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pe Germania, iar Austro-Ungaria se opunea câștig)rii, de c)tre Rusia, a controlului asupra Strâmtorilor care leag) Marea Mediteran) de Marea Neagr). Franța, ins), putea recâștiga Alsacia-Lorena doar dup) ce înfrângea Germania. Percepția unei ameninț)ri comune a f)cut că Rusia și Franța s) fie aduse la un numitor comun. Diplomația de alianț), si o mare rev)rsare de fonduri dinspre Franța c)tre Rusia, au contribuit la menținerea lor împreun), si la conturarea unei strategii de alianț) care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
circa 6 procente din PNB cheltuite de Statele Unite leîntre 1973 și 1975. Sarcina unor cheltuieli militare atât de ridicate este împov)r)toare. Doar Iranul și statele care se confrunt) în Orientul Mijlociu cheltuiesc proporțional mai mult. Unii și-au f)cut griji în leg)tur) cu faptul c) Republică Popular) Chinez) ar putea s) mearg) pe o astfel de cale, c) ar putea mobiliza națiunea, în vederea creșterii rapide a producției, concomitent cu dobândirea unei capabilit)ți militare extinse și moderne. Este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
obiectivelor politice importante, efectiv reduse la puterea statelor mai mici. Aceasta este o percepție obișnuit). Calitatea efectiv) a statelor ia naștere tocmai în urmă condiției lor de flagrant) inegalitate. Citim, de exemplu, c) ,,schimbarea referitoare la natură potențialului mobilizabil f)cut că folosirea ei concret) în cazurile de urgent), de c)tre nefericiții ei dețin)tori, s) fie destul de dificil), si îcontraproductiv). Că o consecinț), națiunile cu mult mai puțin înzestrate se pot comportă, în privința unei întregi game de chestiuni, ca și cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
tehnologic influențat) -, o definiție care echivaleaz) puterea cu controlul. Puterea este, în acest caz, m)surat) în funcție de capacitatea de a determina că oamenii s) fac) ceea ce altcineva ar vrea ca ei s) fac), ceea ce altfel ei n-ar fi f)cut (cf. Dahl 1957). Aceast) definiție poate servi anumitor scopuri, ins) se potrivește cu greu cerințelor politicii. A defini ,,puterea” drept ,,cauz)” înseamn) a se confundă procesul cu rezultatul. A identifica puterea cu controlul înseamn) a afirma c) doar puterea este
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
afacerilor mondiale, timp de o treime de secol, ne-a încurajat credință c) lumea va fi într-o stare mai rea, dac) renunț)m s) mai manifest)m o astfel de preocupare atent) fâț) de ea. Unii și-au f)cut griji cu privire la faptul c), dup) r)zboiul din Vietnam, America se va debarasa prea rapid de responsabilit)țile globale. Din trei motive, îngrijorarea este neîntemeiat). Mai întâi, interesul puterilor predominanțe fâț) de consumul bunurilor colective este suficient de puternic, pentru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în toată plinătatea de Satan. Spre deosebire de Chiril, Ieronim furnizează anumite elemente biografice ale personajului său, legate de originea, destinul și moartea acestuia. Mai întâi, regele „a cărui gură grăia enormități” (ibidem) este, în opinia sa, „omul nelegiuirii, fiul pierzării care cutează să se așeze în templul lui Dumnezeu, dându‑se pe sine drept Dumnezeu”, potrivit 2Tes. 2,3‑4. Apoi, „în Imperiul Roman, din pricina Anticristului, toate împărățiile vor fi distruse deopotrivă; nu va mai exista atunci nici o împărăție pământească, nu va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
carte au format substanța studiului Văduva în societatea medievală din țările Române, în volumul In memoriam profesor Radu Manolescu, coord. Stelian Brezeanu, volum îngrijit de Ecaterina Lung și Monica Neamțu, București, Editura Universității din București, 2006, pp. 221-248); cercetări care cutează spre priviri ample și încheieri curajoase (Alin Ciupală, Femeia în societatea românească a secolului al XIX-lea, București, Editura Meridiane, 2003. S-au constituit grupuri de cercetători la Iași23, la Cluj-Napoca24 și la București 25, pentru care abordarea sistemică începe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ruxandra fiicei ei [care s-a strămutat la veșnicele lăcașuri] în anul 7073 [1565-1566]91, ei au participat la perpetuarea „numelor” celor dispăruți. Ici și colo, pe măsură ce timpul trecea și textele incizate sporesc în dimensiuni, ele restituie veritabile biografii și cutează chiar spre „literatură”. Editorii n-au observat (sau nu i-a interesat) că pisania funerară a lui Răducanu Cantacuzino, fiul Stolnicului, de la mănăstirea Cotroceni - text pătruns de un fior modern -, este așezată în „versuri”: „Fev(ruarie) 25, 7223 [1715]. Radul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a domniei mele doamnei Despina și doamnei Roxanda, ca să le fie satul anume Găneasa, pentru că le este dreaptă dedină și ocină. De aceea, am dat și domnia mea, ca să le fie de ocină și de ohabă. Și nimeni să nu cuteze să le tulbure sau să le supere...”), iar două luni mai târziu, la 31 decembrie 1546, confirmă că aceleași văduve sunt proprietare ale unor sate și ai unor țigani, primiți în schimbul unei mai vechi datorii: „Dat-am domniia mea această
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
evenimentelor. Apariția postelnicului în fața vizirului, act de „vitejească cutezanță” - socotește, pe bună dreptate, cronicarul - este însoțită de o omenească spaimă, secvența cu pricina desprinzându-l pe Ludescu dintre autorii de letopisețe și așezându-l printre condeierii de vocație: „și vitejaște cutează de intră tocmai la viziriul. Și cu mare groază deșchise buzele lui, și cu multe lácrămi i să ruga ca să să milostivească”. Pledoaria, un foarte bun discurs de înduplecare bogat drapat în promisiuni și angajamente, își atinge ținta și crunta
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că e om vestit, că ține cu Turcia și că nu lucrează nimic pentru unitatea românilor. Cât despre espresiunile proaste cu care unii din ei se servesc În contra acestui om ce a făcut atâtea serviții românilor, cel puțin nu mai cutează a le pronunția Înaintea mea, după mai multe vorbe tari ce le-am zis. Petrecerea lor e mai mult de haimanale (subl. aut.), toate zioa vorbesc de politică, se plimbă de la unul la altul și nu Învață nimic; sau și
IDENTITĂȚI DOCTRINARE ÎN PRIMA PARTE A DOMNIEI LUI CAROL I: CAZUL VASILE BOERESCU. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SIMION-ALEXANDRU GAVRIŞ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1275]
-
din însemnările scriitoarei că lui Cioran „îi place să readucă pe tapet povești românești, deși pretinde că s-a detașat de ele”, că „s-a desprins de legionari, dar este la curent cu faptele lor” ori că „tot mai expansiv, cutează să vorbească despre trecutul lui legionar, pentru a restabili adevărul” ș.a. Al. Săndulescu observa pertinent că „Sanda Stolojan relevă o polivalență a talentului, fiind un observator lucid al evenimentelor politice, un poet sensibil, evocator de oameni și locuri și totodată
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]