678 matches
-
pentru popoarele subjugate, deși, după a noastră părere, în asemenea afaceri e de preferat zâmbetul cu două înțelesuri al principelui - cancelariu decât vorbareța pozare în apărător al libertății. După Cât s-ar părea situația e clară. Deși e greu să se cuteze cineva în lunecoasele saloane ale celor două adevăruri și nici nu se pot fixa marginele între care un diplomat merită crezare, totuși singurul fapt că asupra oceanului de vorbe războinice s-a ivit ieri - alaltăieri renumitul porumb cu ramura de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
grănițeri cari depururea au luptat pentru Casa de Austria, cărora Maria Terezia le-a cusut cu mâna ei proprie o flamură cu inscripția "Virtus romana rediviva ", - făcut-au caz presa austriecească de aceasta? Nici vorbă. Dar un prefect în România cutează a opri pe un evreu de a vinde băuturi spirtoase într-un sat? Persecuție, pradă, nelegiuire. Se 'nțelege. Punând o dată mâna pe presa europeană, care în genere nu mai are de țintă luminarea, ci escitarea urelor între clase și popoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
publicist de a respinge productele greșite și criticele sale vor fi cu atât mai aspre, cu cât literații de cari va vorbi vor fi mai lipsiți de cultură. Când cineva nu s-a împrietenit nici măcar cu gramatica românească, să nu cuteze a scrie poezii și novele. Toată această întîmpinare o scriem presupuind că discutăm c-un domn R. Cu "Curierul intereselor" nu ne-am fi dat această osteneală, căci pentru redactorul acelui ziar orișice abstracțiune e dincolo de sfera priceperei sale. Redactorul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adică de a nu fi fost scrisă niciodată. Ce păcat că autorul n-a avut fineța și tactul ca să-și câștige prin acest mijloc lesnicios mulțămirea publicului. Dar daca vorbim de noțiunea dramei, cum trebuie s-o aibă orișicine care cutează a prezenta publicului născocirile sale, atunci răspundem: că drama are de obiect și ținta reprezentarea caracterelor omenești curățite de neconsecuența vieței și cugetărei zilnice, a caracterelor omenești consecuente, în toate momentele aceleași, pentru a căror manifestațiune se aleg situațiuni interesante
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dar un narator cu nevoi personale extrem de presante. Vreau să prezint, vreau să descriu, vreau să distribui amintiri, amulete, vreau să-mi rup portofelul și să împart tuturor instantanee, vreau să-mi urmez instinctul. Aflându-mă în această dispoziție, nu cutez să mă apropii de forma povestirii. Aceasta devorează în întregime scriitorași grași și nedetașați de talia mea. Dar am multe, multe lucruri nepotrivite pe care vreau să vi le povestesc. De pildă, am și început, prematur, să vă vorbesc despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nu a fost. Scrisorile lui sunt insuportabil de citit. Pentru că sunt mult, mult mai bune decât ar trebui să fie. Sunt o irosire, o irosire, o irosire. Îmi frâng de-a dreptul inima. În seara asta, bătrânul meu Buddy, nu cutez să-ți spun altceva decât banalități. Te rog, urmează-ți inima, fie că pierzi sau câștigi. Ai fost atât de furios pe mine când ne-am înrolat. șCu o săptămână în urmă, el și cu mine, împreună cu alte câteva milioane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
că nu mai încearcă; are o putere mare de expresie; i-am și zis, o să capete numai roluri de femeie-comisar; cînd e fermă, parcă-i taică-su la vreo ședință, iar cînd se înfurie, fata are ochii lui, chiar și cuta de-aici, de la rădăcina nasului. Maică-sa-i statuie pe lîngă ea, statuie proastă, nu de Michelangelo. Da' fata n-a vrut niciodată Teatru mi-a și spus-o cînd o meditam, pe de-a moaca, doar nu eram tîmpit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
care nu se află la vedere. Când sudarea biologică a tuturor crăpăturilor este completă, un tunet cutremură, din profunzime, sacul fostului trup femeiesc, care pare că se dilată, supus unei maximale presiuni! După anvelopa organică se prăbușește imediat în sine, cutându-se, pungindu-se și fâsâindu-se, asemenea unui balon spart și eliberând, totodată, prin te miri ce ungher obscur, o fumigație pucioasă flatulentă, verde-lintiță, cu un miros iritant de sulf, de clor, de bor și de amoniac! Alunecând pe sol, din
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cantitativ într-un cilindru gradat și se aduce la volumul de 100 ml cu apă distilată. Se omogenizeză bine și se lasă 10 minute pentru extracție, având grijă să se mai omogenizeze de câteva ori. Se filtrează printr-un filtru cutat într-un balon curat și uscat. Din filtrat se iau 10 ml într-un vas conic, se adaugă 30 ml apă distilată, 5 ml iodură de potasiu 1 % și 0,5 -1 ml amidon 1 %. După omogenizare, se titrează cu
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dimineață friguroasă de decembrie, spre sfârșitul anului 1612, un tânăr îmbrăcat în haine ponosite se plimba prin fața porții unei case din strada Les Grands-Augustin, din Paris. După ce umblă destul de mult timp pe această stradă, nehotărât ca un îndrăgostit care nu cutează să intre la prima sa iubită, oricât de ușuratică ar fi ea, trecu, în sfârșit, pragul acelei uși și întrebă dacă maestrul François Porbus era acasă. La răspunsul afirmativ al unei bătrâne care mătura o încăpere de jos, tânărul urcă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-a îngăduit/ Să mă-mpreun; vezi dar că nu-i oprit/ Să iau bărbat; iar dacă e să moară,/ Mă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
însă urâtul "insecte și reptile", "ape lâncede", "zgârciuri pe nisip". Compasul, "inginer de armonii", e neputincios: "Ci-n mijlocul declinului lumesc / eu stau și-aștept..." Reacții de alt gen (în Pseudokyneghetikos) se înscriu într-un cod energizant prezumțios: Când fiarele cutează să te-nfrunte, / să nu te-ntrebi de unde vin, ce vor: / lovește-le cu-o lacrimă în frunte, / Apoi purcede-n sus..." Ca la André Malraux din Antimemorii, actul demiurgic e un antidot al tragicului; drept urmare, destinul suferit poate deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
trebui, cel puțin teoretic, să se poarte „cu dulceață, fără dă nici un fel dă pizmuire și cu dăsăvârșită nepărtinire la nici o parte, să asculte cu bună luare aminte făr dă mâhnire toate cuvintele celor ce să judecă și să nu cuteze a înjura pă cinevași sau să-l oprească de a-ș arăta curgerea pricinii lui orice fel ar fi“. Sau „judecătorii să aibă mâinile sale spălate întru Dumnezeu și întru pravilă, adică să fie temător(i) de Dumnezeu și drepți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
șederea să le fie cu cinste și fără de ciubuce, fiindu-le gândul numai la trebile judecății și cugetul la Dumnezeu, ca să lumineze la dreptate, iar să nu facă atuncea în vremea judecății glume, râsuri sau alte vorbe, nici să nu cuteze să bea tutun“. La rândul lor împricinații continuă să se certe și chiar să se bată în fața soborului și a Prea Sfinției Sale Mitropolitul. Legea le cere să fie „cu cucernicie și supunere“, „să stea în picere, când se judecă, și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se ridică uneori cu câteva sute de metri deasupra podișurilor și a Câmpiei Române. Astfel, ei apar ca o treaptă între munți și regiunile joase de la exteriorul acestora. sunt alcătuiți din gresii, marne, argile, pe care mișcările tectonice le-au cutat sau le-au ridicat neuniform (mai mult lângă munte și mai puțin lângă câmpie); cele mai înalte dealuri ajung la peste 1 000 m, iar cele mai joase la 300 m; au forma unor șiruri de dealuri acoperite de păduri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munți au depus materiale aluvionare până au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri grosime, formate din gresii, marne, conglomerate, argile, nisipuri, pietrișuri etc. Stratele sunt cutate, cu blocuri imense de sare pe marDE REȚINUT Dealurile de Vest: se desfășoară între râurile Someș (la nord) și Nera (la sud); au înclinare est-vest; sunt alcătuite din pietrișuri, nisipuri și argile; se disting trei diviziuni: Dealurile Banatului, Dealurile Crișurilor
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
slav. Svibeny, croat. Sibić, Sibać) + sufixul -inŭ, devenit în romînă -iiu (ca sl. pustiniu > pustiiu > pustiu, lat. cuneus > cuniu > cuiu > cui). Din aceeași zonă semantică fac parte toponimele Șmigul (care are ca prim formant magh. som < süm „sînger, corn“), Șom cuta Mare și Șomcuta Mică (< magh. som, „corn, sînger“ + kút, „fîntînă“). Satul Sibioara din județul Constanța pare a fi întemeiat (și botezat) de ardelenii din zona Sibiului imigrați acolo. Forma romînească Sibiń > Sibiiu, care a menținut destul de bine forma slavă originară
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
informate. Acești elevi probabil că vor fi bine motivați când sarcinile se leagă clar și imediat de viețile lor. Ei pot să-și extindă gândirea și experiențele sau imaginația. Elevii, la această vârstă, sunt dornici să se conformeze așteptărilor adulților, cutând adesea aprobarea și recunoașterea părinților, familiei și profesorilor. Profesorii știu că, în același timp, comportarea elevilor este afectată de interesul lor crescând în aprobarea colegilor și abilitatea lor de a face față tranziției între casă și activitățile școlare. Profesorii desăvârșiți
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
oamenii acestor păm ânturi, nu odată cu apariția și cultivarea viței de vie, ci mult mai demult, de când dacii erau tineri, tineri, și, poate, și mai din urmă... De atunci se tot construiește. De Domnitorii lor și de mai bogații locurilor. Cutez să cred, intrând în contrazicere cu istoricii, că nu doar de ei, domnitorii și bogații, erau construcțiile, ci de cei care însemnau populația locală, că de la oamenii de rând mai cu seamă se colectau dări le, care nu erau puține
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
compromite un viitor în care nu numai ea este interesată dacă i s-ar lua malul cel mai important al Dunării și dacă ar fi separată de mare, 78 ea ține neapărat să păstreze integritatea actuală a teritoriului său și cutează să spere că tratatul de la Berlin, care urmează să-l substituie pe cel de la Paris, va preciza în favoarea sa garanția de drept public, al cărui principiu i-a fost asigurat prin actul european din 1856.” În vasta istoriografie românească marele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
am vârât, încât păcatul Șir de păcate trage după el. Din ochiul meu nu stoarce lacrimi mila. Se întoarce pajul, împreună cu Tyrrel.) Te cheamă Tyrrel? TYRREL: James Tyrrel, și supusul vostru serv. REGELE RICHARD: Cu-adevărat? TYRREL:Încearcă-mă, slăvite. Cutezi și un prieten să-mi ucizi? TYRREL: Mă rog; dar mai degrabă doi dușmani. REGELE RICHARD: Atunci, pe voia ta: doi crunți, dușmani Ce tihna-mi hăituiesc și-mi strică somnul; Cu ei aș vrea să-ți faci de lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Mi-am dat seama cu câtă îndreptățire îi scria Moses Mendelsohn, una dintre cele mai ascuțite minți ale timpului, autorului Criticii rațiunii pure, la aproape doi ani de la apariția acesteia: „De câte ori mă măgulesc cum că aș fi câștigat în putere, cutez să mă apuc de această operă care stoarce sucul nervilor și nu sunt chiar fără speranță că o voi parcurge integral în această viață.” Și mi-a devenit mai clar de ce importanți profesori români de filosofie, de la Titu Maiorescu la
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant. Deja la doi ani după publicarea Criticii rațiunii pure, în aprilie 1783, Moses Mendelsohn îi scria autorului: „A dumneavoastră Critica rațiunii pure este pentru mine un criteriu de sănătate. De câte ori mă măgulesc cum că aș fi câștigat în putere, cutez să mă apuc de această operă care stoarce sucul nervilor și nu sunt chiar fără speranță că o voi parcurge integral în această viață.” (Imm. Kant, Scrisori din anii de tăcere, pp. 94-95.) 86. Nae Ionescu, Curs de istoria logicii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
-i ia, iar moșia mănăstirii să o lase în pace, căci curățiturile acelea nu le-au făcut (vămenii - n.a.) să le vândă ce le-au făcut să se hrănească, iar a le vinde nu-s volnici și nimeni să nu cuteze a sta împotriva cărții domniei mele” . Potrivit dreptului feudal românesc, cei care se așezau pe moșia boierească sau mănăstirească, indiferent de statutul lor social anterior, trebuia să împărtășească soarta vecinilor, să dea zeciuiala de pe partea de moșie pe care o
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i dea a-i trage până nu vor sta de fată înaintea Domniei mele... oricine va hi, vlădică sau boieri, igumen sau slugă domnească, nimeni să nu cuteze a sări sau a lua, înaintea acestei cărti a Domniei mele, că de mare certare va fi de la Domnia mea acel om ce nu va asculta de cartea Domniei mele". Însuși scaunul episcopal era dania Domnitorului, actul de recompensă a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]