694 matches
-
sexual secundar de diferențiere. Astfel, se poate distinge vocea masculină: virilă, groasă, vibrantă, fermă și vocea feminină: mai înaltă, tandră, cu modulații melodioase, atrăgătoare. Prin caracterele ei, vocea poate sugera unele însușiri psihologice ale emitentului: timid sau încrezător, obraznic, îndrăzneț, cutezător, sincer sau lingușitor, afectuos sau rece, grosolan sau politicos etc. Poate semnala sentimentele de care este stăpânit cel care o emite: solicitând ascultare, atenție, disciplină; oferind înțelegere, generozitate, liniște, dragoste, înțelegere, mulțumire; exprimând oboseală, deznădejde, dispreț ori frică, groază, neliniște
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
cu tinerețile-ngropate,/ Alai de morți livizi și umbre, de restul lumii lor uitate./ De-a lungu-și mână-n-nepăsare puhoiul apei ucigașe/ Din care bem cu resemnare scursura marilor orașe./ Săpăm și dăm de oase-n zeghe, bucăți de lanțuri și cătușe/ Cutezătorilor de veghe al lașilor mereu călușe./ Mă-urmărește această baltă, cortegiu sumbru și martir,/ Târșiți spre lumea cealălaltă precum pohodul la Sibir./ Mai văd mulțimea imbecilă ducând afară viața ternă/ Îți vine să-i plângi de milă, de aici din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Îl fixa cu o expresie emoționată, În timp ce o lumină părintească Îi ilumina chipul. - Am mai văzut spirite ca al dumitale... În anii tinereții mele. Înzestrate cu toate darurile pe care un om și le-ar putea dori. Oameni puternici și cutezători În convingerea de a mlădia soarta după sine. Și totuși, meniți a deveni izvor de durere și de pustiire... - Despre cine vorbești? - Oh, demult. Un abis de vreme. Pe tărâmuri Îndepărtate. - Ai trăit multă vreme În Răsărit? Marcello fixă un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
îl va susținea c-o energie cu atât mai mare, cu cât el va veni după ce se vor fi mântuit toate încercările pacinice. Caracteristic este că, pentru întîia dată de când există autocrația rusească, tonul ziarelor și a populațiunei a devenit cutezător față cu capul statului chiar. Un conservativ, adresîndu-se cătră partida revoluționară din Rusia, care nu încurăjează îndestul războiul contra Turciei, se esprimă în acest mod neauzit: Nu combateți cea mai populară din mișcările câte s-au întîmplat vrodată în Rusia
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este în această privire esclusivit; încît scriitorii de la noi pot asemenea concura în această privire. Se 'nțelege că nu sfătuim pe nimene care nu cunoaște pedagogia și nu știe a dispune materia științifică în mod metodic de-a face încercarea cutezătoare să supună scrierele apreciației pedagogilor practici din Austria. Iar cât despre cărțile bune (pentru învățămîntul primar de ex., ) ele au fost de mult apreciate dincolo de Molna. Astfel metodul întrebuințat de Manliu în tratarea gramaticei românești s-a introdus în cele mai multe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ziar este deopotrivă stricăcios germanilor ca și celorlalți, el propagă idei care fac cu neputință dezvoltarea economică sănătoasă și liniștea politică între popoară și e redijat de oameni cari nu sânt în inima lor nici austriaci, nici germani, ci speculanți cutezători, ca și unii redactori din București, cari pentru trecerea mărfii lor tipărite sânt în stare să atingă și să zădărască simțirile cele mai sfinte pe care le are un om sau un popor. În fine e cu totul de prisos
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zvelt, dar nu slab, și un ten neted, aproape ca de fată. Părul buclat, castaniu cu reflexe aurii, îi cădea pe umeri. Buza de sus era prelungă, bine modelată, gura senzuală îi strălucea ca gura unui copil. Avea ochii albaștri, cutezători și inocenți ai „Neajutoratei Fiona“. — Ce noroc să vă găsesc pe toți aici! Apropo, ce face bătrânul George? Ce face mama? — Mama-i bine, răspunse Brian, refuzând să recepteze privirea de avertisment a lui Gabriel. Evident, Tom nu aflase nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Deodată vocea lui Lung: „Să fiți fericiți!, Dar nu-l văzurăm, pentru că în momentul acela Universul se îmbrăcă într-o lumină necunoscută pe pământ. 26. Mă trezii deodată cu el alături. Eram bucuros că-l revăd. Privirea îi era tânără, cutezătoare, nimic în ființa lui nu trăda vreo îndoială. Ce bine e să fii sigur pe tine, îmi spusei. El mă privi zâmbind: - Au trecut câteva luni, rosti. Știu la ce gândești. În procesul acela, colegul mai în vârstă, care prezida
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
În brațe cu scheletul care atârna cuminte În stativul lui. Norocul l-a Îndrumat către ușă și i-a proptit clanța În palmă. Când Foiște a izbucnit pe hol, inspectorul Albu se afla În Colțul pionierului, studia gazeta de perete Cutezătorii și se interesa dacă În școală știa vreun elev să bată toba sau să sufle-n goarnă, așa cum impunea ceremonialul pionieresc. Intelectualul cel mai de vază al satului a trecut glonț pe lângă ei și s-a năpustit În curte trântind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
om a spart buboiul ce cocea de Întregi decenii și v-a spus: «Nu vă fie frică! Luați-vă vitele, că ale voastre sunt! Nu lăsați târâturile comuniste să pună mâna pe ele! Nimiciți colectiva! Nu vă fie frică!». Vorbele cutezătoare ale tânărului Înflăcărat nu au rămas fără ecou În rândul cetățenilor În care mocnea deja de multă vreme revolta. Mulți au răspuns chemării blândului revoluționar și și-au Împărțit cireada. Au suferit crunte bătăi din partea jandarmilor sălbatici sosiți aici ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
boale pe toți care dădeau cu ochii de ele. Fetele pe care le aducea În casa rușinaților ei părinți erau frumoase cu toatele, Însă nu aveau ochi decât pentru ea, o urmau supuse și ascultau de poruncile ei. Când Vieru, mai cutezător decât ceilalți, o Întrebase cum anume se iubea ea În pat cu fetele alea, răspunsese scurt, ca s-o audă cu toții și să nu-i mai pună nicicând asemenea Întrebări: „Nu e treaba voastră!”. Nunta la care petreceau tuspatru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
1980, 42-46. [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Analiza unor erori frecvente de sintaxă și de lexic în învățarea limbii române de către vorbitori cu altă limbă maternă, LL, 3, 1980, 484-488. [7] ALEXANDRU, SANDU, însemnări de la o oră de limba română [de gramatică], Cutezătorii, 14, nr. 14, 1980, 8-9. [8] ALEXE, MARIA, Curs de limba română. Pentru studenții străini din anii I - II. Medicina veterinară. [AMIAB], 1980, 170 p. multigr. (Institutul agronomic “N.Bălcescu” București, Facultatea de medicină veterinară). [9] ANDRAUD, A., Cum să
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
limbii și literaturii române în școală (III); anchetă organizată de Ioan Constantinescu.și Petrache Dima], RN, 11, nr85-86-87, 1982, 1444-1445. [281] ZDRENGHEA STELA, Problemele articolului. Sugestii de predare, LM, 101-106. [282] ZOTTA, OVIDIU, Prefață la o oră de limba română, Cutezătorii, 16, nr. 39, 1982, p. 10. 1983 [1] AFLOAREI, GHEORGHE, Dezbatere: Orientări moderne în predarea și însușirea limbii române în condițiile dezvoltării actuale a învățămîntului nostru. însușirea limbii române și a limbii materne în școlile cu limbile de predare ale
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
e totdeauna eboșa unui lucru, pregătirea unui tablou, în timp ce schița care este viața noastră nu e deloc o schiță, o eboșă fără tablou”. Copiii noștri, care au fost pionieri, și-au văzut de copilărie, s-au abonat obligatoriu la revista Cutezătorii, urmând exemplul nostru ca abonați ai Scânteii, și au participat la acțiuni pionierești care confiscaseră ideea de școală și educație. Din întâmplare, am găsit recent - și bine că le-am păstrat - numerele acestei reviste din anul 1980 și am constatat
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
etc. - mai spuneau ceva băieților. și, pentru a ilustra conținutul absurd al informațiilor oferite de această revistă, voi enumera elemente ale universului lingvistic ce descria imaginarul fantastic atribuit copiilor: exemple grăitoare, hărnicie pionierească, elan revoluționar, atașament patriotic, cutezanță tinerească, idealuri cutezătoare etc. Mi-aduc aminte că, la un moment dat, fiul meu, venit acasă de la școală, mi-a spus că are de scris o compunere despre un comunist pe care îl cunoaște, pe care urma să-l descrie ca un om
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
părea infinită. Proiectele exotice, imposibile, aveau nuanțe science fiction. Se spunea că cea mai actuală lucrare tehnică a pionierilor din Urziceni era instalația pentru folosirea apei reziduale menajere în vederea extragerii alcoolului metilic și a producerii energiei electrice, iar cel mai cutezător proiect tehnic de perspectivă la Oltenița și Buftea(!) erau sistemele de transformare a valurilor în energie electrică, mecanică. Ficțiunea se referea la întreaga societate, dar avea un limbaj specializat, de lemn, pentru fiecare sector al vieții și al vârstelor. Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
didactică: „Comandantul instructor de unitate organiza activitatea pionierilor, de la primirea de noi membri până la îndeplinirea sarcinilor de colectare. Acestea erau colectarea de hârtie, de fier vechi, de plante medicinale. Dar trebuia și sa ne îndeplinim planul de abonamente la revistele Cutezătorii și șoimii patriei. Comandantul instructor răspundea și de «agitația vizuală» din școală, adică trebuia să fie atent câte tablouri cu tovarășul erau în școală, unde trebuiau agățate, răspundea de steaguri, sloganuri, insigne, panouri slăvind regimul... Un alt coșmar era creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pare rău, până să se ajungă la o scuză, domnule Kovacic! E poate din cauza relei presiuni atmosferice, că se răscolește o asemenea nelinște în inimile oamenilor. Chiar așa i-am zis lui Herrmann acum câteva clipe, că e exagerat de cutezător cu tinerețea lui. DOMNUL KOVACIC: O să-mi cac toată rația mea pe săptămâna viitoare pe presiunea atmosferică și pe tinerelul de Herrmann, până când n-o să mai fie în stare să arate nici o cutezanță de sub grămada de rahat. Asta, din viața
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
și Presei, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, iar din 1960 se va preocupa exclusiv de literatura pentru copii în cadrul Editurii Tineretului, apoi la Editura Ion Creangă, unde va ajunge redactor-șef și director. Colaborează sporadic la publicații precum „Cutezătorii”, „Luminița”, „Albina”, „Contemporanul”, „Foaia noastră” (Gyula, Ungaria), „Detskaia literatura” (Moscova). A mai semnat cu pseudonimele Ana Romana, Bunelu, George Garo, G. Viniciu. Primul lui volum este Grădina cu meri, apărut în 1955. Piesa de teatru Ileana Sânziana, scrisă în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287125_a_288454]
-
Uita de milă și zbiera turbată./ Purta mărămi urzite de-o minune,/ Iar cele de duminică pot spune/ Că, zău, trăgeau vreo două trei ocale./ Colțuni avea de lână roșă, moale,/ Întinși; și ghete nouă în picior;/ Chip rumen arata, cutezător. [...]/ Cu vălul bine înnodat umbla/ Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
-le o lecție ce nu va fi uitată ușor (VIII. 4). Este cazul Piccardiei, ce îl pedepsește pe un canonic, descris într-o lumină mai mult decât defavorabilă („Era canonicul acesta cam bătrâior de ani, dar tare tânăr la simțire, cutezător, semeț și foarte plin de sine, cu un fel de a fi dezgustător și cu apucături grețoase, într-un cuvânt așa scârbos și urâcios de felul lui, că nimeni nu-l putea înghiți”550), bărbatul crezând că orice femeie este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Mâine, cu mare dragoste (1976), s-a jucat la Televiziunea Română (1980). A elaborat scenariul filmului Așteptând un tren, regizat de Mircea Veroiu (1982), fiind și coscenarist la filmul Lansarea, în regia lui Dan Necșulea (1984). I s-au decernat Premiul „Cutezătorii” pentru volumul Azor cel verde (1972) și Premiul pentru publicistică, acordat de Consiliul Ziariștilor (1982). Gazetar și scriitor prolific, T. abordează cu un conformism perseverent mai toate temele impuse oficial în anii ’60-’80 din secolul trecut. Narațiunile din volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
germană, engleză, rusă, franceză, spaniolă, italiană, neogreacă. O prelucrare "după Anaxagoras", altă dată un text în latină, Novissima verba, sunt simple încercări de diversificare. La maturitate, luciditatea se suprapune progresiv sugestiilor lirice. Fantastul care se imagina Poet al uriașilor (1993), cutezătorul imoderat sedus de Energia visului (1977), vitalistul care continuă să reverse Lavă (1994) caută perseverent jaloane spirituale verificate. Se angajează pe teritorii mitice, apropiindu-se de Ulysse, de Dyonissos și Apollon ori de atrăgătoarea Euridice, cărora le țin companie figuri
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
care își divulga "nebunia", autorul lui Zamolxis a devenit moralist și profet. În esență, creator de certă vocație, stilist de constantă limpezime, Ioanid Romanescu și-a identificat viața cu poezia. La cincizeci și nouă de ani, când părăsea această lume, cutezătorul marcat de "un complex al singurătății mândre" (Eugen Simion) câștigase prinsoarea cu Metafora. EMIL BRUMARU UN ELEGIAC "GIOCOSO" Cu originalul Emil Brumaru intra în literatură (în 1970) un nonconformist structural. Nu primele lui Versuri în partitură neoromantică îl reprezentau; practicant
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
în „Iașul nou”, și în volum, cu Neliniște în detașament, în 1956. Devine redactor la Studioul de Filme București (1951-1956), apoi la Editura Tineretului (1956), la Televiziune (1957-1960) și la „Scânteia pionierului”; redactor-șef (1967-1980) și redactor (1980-1990) la revista „Cutezătorii”. Colaborează la „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Tânărul scriitor”, „Viața românească”, „Luceafărul” ș.a. Adevăratul său debut editorial este însă romanul Seri albastre (1960; reeditat, adăugându-i-se un nou volum, în 1964 și apoi în 1968, 1985), marele său succes, tradus în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285386_a_286715]