805 matches
-
puteri de zeu, stăpân peste munți și poiene. Cu ochi înlăcrimați ca de om, legați de nemărginire, Lupii îl invidiau, urmărindu-l cu privirea lor ruginie. Falnic ca un brad, stătea zi și noapte de strajă la cetate Nimeni nu cuteza să atace ocina și cetatea din ape. Împărțea hrana celor slabi și mici, rămânând flămând Dar tocmai pentru bunătatea lui mare lupii l-au osândit. Obosit de lupte, singur, în noaptea cu lună adormind Lupii l-au atacat din umbră
BALADA MARELUI LUP ALB de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374107_a_375436]
-
sânge tânăr și bătrân, Dar românul nu se plânge: el e strașnic, E ROMÂN. Și-a purtat opinca-n luptă cu fală și cu mândrie Și-a murit strângând în palmă țărâna sacră de pe glie. Blestemat să fie-acela ce va cuteza vreodată Să mai smulgă-o bucățică României de -altădată! Referință Bibliografică: Din iubirea de moșie / Elisabeta Silvia Gângu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2139, Anul VI, 08 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elisabeta Silvia Gângu : Toate Drepturile
DIN IUBIREA DE MOȘIE de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374136_a_375465]
-
miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău, trezind dorințe uitate, învățând să te iubesc, întrebându-mă, de mai am timp să trăiesc, cutezând buzele să-ți sărut, oprind șoaptele tale, să-mi spună ceva. Imagini clătinate, de-o realitate, presărată de vise, ce vin și se duc, trezit în zori, de sufletu-mi hoinar, întors de pe un drum, plin de culori, ale vietii
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
pe care ne poziționează experiența de viață. De-a lungul șirului vieții, fiecare avem multe începuturi, unele s-au rătăcit prin hăul uitării, dar altele dragi, stau în așteptarea revenirii pentru a lumina unele clipe trăite cu efervescență. Când am cutezat să pășesc în lumea scrisului, aproape de poarta înserării, pe la 70 de ani, am avut atunci în gând cuvintele lui Nicolae Titulescu, motto-ul acestor însemnări. Când s-a aprins în mintea mea lumina unui gand ca s-o aștern în
PRIVIRI RETROSPECTIVE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375547_a_376876]
-
de minte, fire și de înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L împreună cu oștile îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
în cel mai drag loc, acolo unde simte în siguranță cu bucuriile și împlinirile ei: acasă! „Acasă e locul unde pot visa, e un tărâm al iubirii, mai trainic, mai frumos, și să reziste împotriva vijeliilor sau uraganelor care vor cuteza să zdruncine temelia a tot ce-am durat până acum, cu trudă și sacrificii. Acasă, sufletul meu este al meu și timpul îmi aparține, și fiecare piatră, și fiecare fir de iarbă, fiecare pom care înflorește, odată cu mine, pentru că legătura
SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1045 din 10 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347292_a_348621]
-
mai întâi la Paris, la 7 noiembrie 1997, la aniversarea a 80 de ani de la Marea Revoluție Socialistă din octombrie - totalizează peste 90 de milioane de victime. Stephane Courtois, autorul principal al acestei zguduitoare cărți „a fost blasfemiat pentru că a cutezat să alăture răul comunist de acela fascist” - scrie Romulus Rusan în articolul „Prețul libertății”, apărut în Mesagerul Sfântului Anton din martie-aprilie 1998. Poate că atunci când erau încarcerați, unii dintre acești martiri ai veacului XX, ei nu realizau că, aidoma lor
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
gri, ca amintire a unei zile a sfârșitului. În cele aproape 50000 de picturi Pablo Picasso a dăruit universului artei culorilor materializate pe pânză un înțeles al existenței, o altfel de formă de reprezentare a obiectelor și a omului. A cutezat să exprime ceea ce simțea, manifestându-se extrovertit prin pictură, sculptură, poezie și teatru, scriind piesa superrealistă Dorința prinsă de coadă, în anul 1941. Artistul s-a dăruit artei pentru că arta i-a oferit eliberarea interiorului, a creat ca un înzestrat
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
de minte, fire și de înțelegere. Cu adevărat, Născătoare de Dumnezeu Te mărturisim pe Tine, cei mântuiți prin Tine, Fecioară curată, mărindu-Te împreună cetele netrupești, pentru că: Pe Dumnezeu a-L vedea nu este cu putință oamenilor, spre care nu cuteză a căuta cetele îngerești; iar prin Tine, Preacurată, S-a arătat oamenilor Cuvântul întrupat, pe Care mărindu-L împreună cu oștile îngerești, pe Tine te mărim... Născătoare de Dumnezeu, tu ești viața cea adevărată, care ai odrăslit rodul vieții, singur Născătoare
CÂTEVA INDICII ISTORICE ŞI REFERINŢE CULTURAL – SPIRITUALE CU PRIVIRE LA ICOANA MAICII DOMNULUI “PRODROMIŢA” DE LA SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 [Corola-blog/BlogPost/375822_a_377151]
-
funcționar în ministerul educației, viitor doctorand, mă rog, nu am să te întreb ce părere ai de sistemul actual de învățământ din R. Moldova, ci despre cum l-ai dori prin prisma a ceea ce este, sau mai mult cum ai cuteza să-l vezi pe viitor? Și, pentru că ești o fată drăguță, cu o mare poftă de viață, care desigur, nu numai că dorești să te iei la lupta cu ea, ci s-o transformi pe cât posibil și să-i schimbi
DOMNIŞOARA MARIA BURLACU! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375963_a_377292]
-
inegale dar hotărât o lampă și glăsuie pe cale: noi facem lumea-ntreagă să fie mai cu spor mărind mai mult lumina când aștrii se cobor. poate-ați uitat de mine ! adaugă și luna ce se-oglindește-n lacuri și întețește gluma. cum cutezați lumina s-o târâiți prin colbi când știți dintotdeauna că vine dinspre sori ? și-n toată bătălia purtată`n jos și`nalt ridică glas subțire un ciob de diamant: eu sunt atot-puterea între lumini și umbre dacă gândiți altminteri, vă
GÂLCEAVĂ-NTRE IZVOARE DE LUMINI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376653_a_377982]
-
cei întunecați se mutară în satele din vale. Nu după mult timp, cerul se deschise și apăru soarele aplecat spre asfințit. Ploaia se opri. Șiroaiele de apă din ogradă se scurgeau la vale. Când se făcu liniște și soare, Ionuț cuteză să iasă pe cerdac, să vadă urmările furtunii năprasnice. Încă mai luminau fulgerele în norii cei negri din depărtare, spre miazăzi. Dar tunetele soseau mai târziu, din depărtare. Soarele încă lumina în drumul său spre asfințit. Spre răsărit, peste rămășițele
FURTUNĂ CU FULGERE ȘI TUNETE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376624_a_377953]
-
acesta „Ceaușescu, ultimul stalinist” scris în colaborare cu documentalistul Marian Moise, Editura Ex Ponto, Constanța 2016. „Ceaușescu, ultimul stalinist” are ca subtitlu „Experimentul colonial sovieto-comunist, ilegitim și criminal din România”. Volumul este dedicat „unor români de curaj exemplar care au cutezat să atace direct dictatura ceaușistă. În primul rând lui Viorel Rovențu și celor doi colegi ai săi, Petrică Năstase și Nicolae Stanciu, hotărâți să-l ucidă pe tiran. Sunt singurii cetățeni care au pus mâna pe armă. Omagiem totodată manifestarea
ALEXANDRU MIHALCEA A TRĂIT ISTORIA ŞI O RESCRIE PENTRU CONTEMPORANI ŞI POSTERIATE de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375156_a_376485]
-
se închine idolilor: „poporul, spune Scriptura, s-a așezat să mănânce și să bea și s-a sculat să joace”. Dacă Moise n-ar fi fost înarmat cu postul, n-ar fi îndrăznit să se apropie, nici n-ar fi cutezat să intre în nor. Prin post am primit poruncile scrise, iar ,,postul naște pe profeți, întărește pe cei puternici; postul înțelepțește pe legiuitori; postul este bun talisman al sufletului, tovarăș credincios al trupului, armă pentru luptători, loc de exercițiu pentru
INVATATURA BISERICII DESPRE POSTUL ORTODOX... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372738_a_374067]
-
au înflorit magnolii. E vina că pe pragul durerii am ajuns, că-n straiele iubirii stau cuibărite molii, ce chiar și înlăuntru ființei ne-au pătruns. Mă prăbușesc în mine și nu m-aud strigând. Sunt singurul luceafăr ce-a cutezat să moară când caii suferinței i-au galopat prin gând. Pe ceru-ți plin de stele rămân doar stea polară, cu zâmbetul meu palid destinu-ți luminând, privind cu ochi de lacrimi în câte-o primăvară cum zarzării tăi tineri rodesc
OBLOANELE SUNT TRASE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1910 din 24 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373299_a_374628]
-
suma de 20 461 000 la 1880 cu suma de 15 000 000. Rezervîndu-ne a reveni asupra situațiunei financiare după un studiu mai amănunțit al tuturor elementelor ei, indicăm deocamdată aceste liniamente generale. În fața unei asemenea situații economice nu mai cutezăm a întreba daca românul se simte fericit de starea prezentă, ci vom întreba daca guvernele și factorii regimului constituțional se pot crede împăcați în conștiința lor la adăpostul formelor esterioare ale regimului parlamentar. Mai putem încă întreba daca acești contribuabili
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a rămas un organ de a doua mână al acestui mare partid, bunioară ca "Telegraful". Nu știm ce va zice ziarul "Presa" de acest asasinat neomenos săvârșit de "Romînul", ea care se arăta așa de susceptibilă, așa de supărată când cutezam noi numai a pune în îndoială vitalitatea acelui partid, Centrul. Cât pentru noi declarăm cu toată sinceritatea că ne pare rău... "Presa" altădată a avut onoarea de a susține cu tărie și cu convincțiune principiile cele mari, ideile sănătoase pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de n-ar strânge prea tare puiul la piept, încît să-și dea sufletul! De dragostea multă! Iată și unul din corespondenții acestui organ de publicitate; să luăm aminte: Corespondențe Domnule Redactor Sânt om bătrîu și pâră astăz nu am cutezat câtuși de puțin să trimet proza mia la vreun organ de publicitate. Astăz însă, aflând că în fine va apare gazeta mult așteptată de toți oamenii bine-simțitori și iubitori atât de libertate cât și de dreptate, am uitat a mia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
toată lumea civilizată se auzi un strigăt de indignațiune, un țipăt de oroare în contra "simielor Marei Revoluțiuni", cum numește un poet francez pe Ferre și Raoul Rigault cu ai lor. Ceea ce n-au îndrăznit nici Marat și Robespierre au {EminescuOpXI 172} cutezat a face piticii Comunei; ei puseră mâna sacrilegă pe martorii seculari și de granit ai gloriei franceze; ei voiau să dărâme nu numai castelul imperatorilor urâți, ci și acel templu sublim al artelor la ale cărui strălucite figuri divine priveau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în Constituția actuală. Lupta, așadar, nu e între principii, ci între pretextarea mincinoasă de principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan, precum că d. C. A. Rosetti ar fi făcut parte din ceata lui Tudor Vladimirescu pe când nu era încă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principii cu care s-acopăr turpitudinile unei demagogii corupte și între realitatea instituțiilor liber[al]e pe care le cere țara și noi. Oare o mai cuteza "Romînul" a nega conservatorilor paternitatea instituțiilor liberale și după aceste citate? O mai cuteza să vie cu povești de la Anadan Babadan, precum că d. C. A. Rosetti ar fi făcut parte din ceata lui Tudor Vladimirescu pe când nu era încă pe lume? Cât e de atunci? Douăzeci și trei de ani, adică tot cam
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reformele liberale în țară, siliți da, dar de bunul lor simț și de inima lor. Nu anul 1848 le-au luat privilegiile, ci altcineva cu mult anterior: fanarioții. Ne întemeiem aci pe-o autoritate pe care "Romînul" desigur nu va cuteza a o combate, pe a lui Nicolae Bălcescu: Privilegiul scutirii complete la români nu-l aveau decât robii. De la boier până la moșnean, de la mănăstire, preot, până la oștean, toți luau parte la contribuțiunile statului. Cu toate că de la început boierii nu primeau lefi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la cine credea d. Candiano, ci erau răsăriți din nemulțumirea în contra proiectatei depărtări a misiunii franceze, pentru aducerea căreia în țară generalul stăruise. Termenii erau îndreptați în contra unei eventuale misiuni germane. Cu toate acestea, numai pentru că un simplu cetățean demisionat cutezase a pomeni de nemți, merita să fie stigmatizat ca calomniator al tronului, iar cabinetul desprețuise armata, călcase Constituția, nesocotise tot ce-i mai sacru și mai scump, tronul, pentru că rechemase pe simplul cetățean în activitate. Cu măsura cu care măsuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
umple și opinia publică dezamăgită, încît va trebui într-o zi să dea p-afară indignarea ei, și dd. liberali-naționali să devie astfel absolut imposibili. {EminescuOpXI 482} Sperăm, de oricâtă lipsă de pudoare-i știm capabil[i], că nu vor cuteza a scoate numaidecât în circulație moneda patriotismului, democratismului și virtuților d-lor, pentru că, mulțumită experienței triste a câtorva ani din urmă, lumea știe că această monedă este fabricată de calpuzani. [ 2 octombrie 1880] ["DUMINECA VIITOARE VA ÎNCEPE... Dumineca viitoare va
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nici jivina nu erau, nici tîrîtoare, nici soare, nici nouri și nici stea; Și totuși el, cu globul sau de foc imens în mînă să cutezătoare, Nainte se purta prin văile Înfricoșate, urcînd și coborînd, Peste măsură istovit, sau cuteza să se avînte în zbor greu peste întunecoase crăpături, Ori în prăpăstii-ntunecoase, sau cu durere și-uriașă cazna suí 290 Pîn' ce văzu lumea lui Los de pe-Ascuția stîncă-a lui Urthona Și auzit-a tot mai deslușit urletele lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]