689 matches
-
Paul al III-lea, s-a decis să picteze, în 1537, Judecata de Apoi, colosala frescă ce acoperă peretele din fund al capelei. Patru ani i-au trebuit lui Buonarroti să-și desăvârșească zisul, ducându-l dincolo de hotarele bănuite ale cutezanței artistice. Pretutindeni vedem antropomorfismul său exacerbat și energic: o supralume de atleți musculoși și goi, triumfători sau damnați. Nimeni până la el, și mult timp după aceea, nu a mai îndrăznit să izgonească din cer „moliciunea” cucernică și temătoare, izvorâtă din
FORMULA LUI DUMNEZEU de DAN CARAGEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346239_a_347568]
-
alină în rugă și în lacrimi / Și crede în iubire eliberat de patimi.” (Tu iartă). Un anume suflu și chiar un fior patriotic răzbate din poemul „Un gând” unde poeta spune: „Am fost un neam, un sfânt popor / Ce-n cutezanță și slăvire / Am apărat acest pământ al tuturor / Prin jertfă, luptă, sânge, dăruire.../ Și moștenirea din vechime dată, / Ca neam, ca limbă și ca glie, / Va trebui prin sânge apărată, / Mândria scut de țară să ne fie.” E cel puțin
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
a libertății de a gândi pronunțat prin valori naționale, printre altele s-a întâmplat și renunțarea la acest marș simbolic al studențimii clujene ... Pe Daicoviciu l-am privit ca și protector. El avea o imagine, un fel de folclor în jurul cutezanței lui. Noi l-am văzut cu anii aceia. Era un tip curajos, Se știe că în 1966 a venit decretul acela cu întreruperea sarcinii și noi am auzit că acest profesor al nostru, fiind și președintele Consiliului de Stat avut
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Recenzii > EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O CARTE A AVENTURII, CUTEZANȚEI ȘI-A DORULUI DE-ACASĂ Autor: Confluențe Românești Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Autorul articolului: Georgeta-Minodora Resteman EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX Un alt fel de „pașoptiști” români în Franța, Canada
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul secolului XX, supunând atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care au avut curajul și tăria psihică de a descinde din tărâmul ierbii verzi de-
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
adaptezi, să-ți modelezi viața și să-i îmbrățișezi principiile, dar fără să poți vreodată să-ți uiți rădăcinile. Georgeta-Minodora Resteman Cluj Napoca, octombrie 2011 www.curentul.net Referință Bibliografică: EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX - O carte a aventurii, cutezanței și-a dorului de-acasă / Confluențe Românești : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 314, Anul I, 10 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Confluențe Românești : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
interioară, impregnată de accentele unei gândiri teologico-filosofice, iluminată de o stilistică adecvată, cartea Părintelui Teofan Mada are meritul de a aborda cu seriozitate o temă deosebit de complexă. Importante nu sunt numai orizonturile pe care le deschide, ci impresionantă este și cutezanța de a căuta atât de diverse probleme și a le împreuna pe una și aceeași albie”. În încheiere, vom susține că demersul misionar al Bisericii (reclamat, revendicat și invocat de Părintele Teofan Mada ca fiind soluția ultimă și unică ce
PĂRINTELE TEOFAN MADA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345072_a_346401]
-
Răi în care Bunul Dumnezeu a revărsat minunățiile Sale, iar mintea omenească s-a întrecut pe sine în a pune în valoare aceste frumuseți. Dacă n-ar fi fost o veche năzuința a mea, aceasta îndelednicire ar fi fost o cutezanța. Scrisul, ca și viața, are căi întortocheate, greu de descifrat, e un labirint cu infinități ascunse în textul literar. El impune, pe lângă inspirație și un strop de îndrăzneala, efort continuu, chiar și un strop de umilință care să îngăduie exigentei
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
Autorului Sonetul LXXXIV. (mână'n mână...) Să mergi așa, ținându-te de mână Atât amar de timp, pe drumul greu ... Și nu a fost ușor, senin, mereu, Dar n-am lăsat ca răul să rămână. Un geamantan de cărți și cutezanță Au fost imboldul pasului spre mâine. A fost și cozonac, a fost și pâine, Și clipe de alint și de romanță. Pe urmă, casa, pruncii ... Viitorul A galopat și i-am văzut cum cresc Frumoși și împliniți în mod firesc
MÂNĂ N MÂNĂ ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377957_a_379286]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > ZBOR ALBASTRU Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Zbor albastru prin speranță ca să strâng sute de stele spre-a ciopli grăbit în ele cea din urmă cutezanță, ca la tot ce-a ajuns zdreanță să fac splendide nacele pentru visurile mele cărora le dau nuanță. Ciocârlii în mine cântă, aud susur de izvoare. Mângâi tandru orice floare ce-mi surâde și mă-ncântă. Spre-mpliniri visu-mi se-
ZBOR ALBASTRU de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376431_a_377760]
-
Magna în ansamblul creației poetului Coriolan Păunescu, o încoronare a aportului său publicistic, din sfera literaturii române. Ea constituie rodul predilect, expresia elocventă a unor stări de efuziune și de interogație, de meditație, de contrarietate, de introspecție, dar și de cutezanță a gândului, încorporat în veșmintele versului clasic, tradiționalist și, totodată, modern și liber. Recentul volum al talentatului și reputatului poet Coriolan Păunescu, ca manieră de exprimare, este relativ compozit, după cum remarcă și George Lateș, autorul Cuvântului Înainte. Interpretând valoric, putem
ÎN LOC DE RECENZIE INTEROGAȚIE FINITĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375965_a_377294]
-
tu o poartă spre eternitate ? Sau... nimic din toate-acestea... O, cerule senin, oglindă a gândului meu, aburit de norii durerilor mele, drum de extaz al viitorului terestru și extraterestru, mormânt de zei și monument de speranțe, leagăn de cristal al cutezanței omenești, trăiesc sub clopotul tău albastru cu limbă de soare, muncesc vibrând pe hotarele viselor noastre albastre, pe care le mângâi cu flăcările muzicii tale albastre, în albastrul binecuvântărilor largi, nesfârșit de albastre... -------------------------------------------- Cristian Petru BĂLAN Glen Ellyn, Illinois, SUA
POEME CELESTE de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375185_a_376514]
-
în inima ta?” (Învață-mă). După cum observăm, procedeul ales înlătură efectele distanțării apăsătoare dintre cele două Eu-ri și decodifică în cheie tironiană rețeaua de semnificații a elementelor de continuitate în facultatea textelor. Dihotomia evocativă din poemul „Poate...“ este depășită de cutezanța figurației poetice, care gravitează între formula oraculară a idealității pure, la altitudinea „cântecului duios“ (nu sunt sunetele chei ale energiilor universale?) și „vaietul“ aprinderii sinelui singurătății: „A fost o naștere! / A fost o moarte! / și a mai fost.../poate / ceva
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
anotimpurilor. Pe șevaletul vieții se aștern ritmat Verdele crud al tinereții, Rază de soare a primului sărut, Aripi de pasăre rănită în zboru-i îndrăzneț, Cristalele de gheață ale firelor albe din par. Închid ochii și respir adânc Aerul amețitor al cutezanței sfidătoare, orgolioase, Mă agat de speranțe, suspendate pe bucăți de roci, Ființe reci și alunecoase Ale înălțimilor, Ce mă fac să cad în gol Țipând de spaimă abisului. Sunt vie, inima îmi bate încă, Soarta îmi aruncă funii salvatoare. Le
IN ETER de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1657 din 15 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373272_a_374601]
-
în ceață - Dor pribeag rănit adept. Vag instinct de conservare M-a lăsat uitat în timp, Simt în piept durere mare - Iarnă, rece anotimp. O pandoră-mi dă speranța De-a se-ntoarce iar la mine, Dar nu dispun de cutezanța - Vis pribeag de a revine. A mea oglindă din odaie Îi păstrează chipul dalb Și mirosul cel din baie De pe halatul ei rozalb. Patul nefăcut de zile, Perna ei c-o inimioară - Amintirile-mi umile, Noi doi lipiți sub plăpumioară
DOR DE SUFLETUL PERECHE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379783_a_381112]
-
care-atunci n-am prea băgat-o-n seamă. Un dor fără de margini necontenit mă cheamă, dar mă-nconjoară o tristețe grea. Amărăciunea-îmi pune dorințele în chingi bătându-și joc de ultima speranță. Și totuși simt în mine un zaț de cutezanță când cred că și-n genunchi poți să învingi. Să lupt cu mine însumi, atât mi-a mai rămas fiindcă mi-am fost dușman întotdeauna. Nu vreau să pierd. De-aceea, zâmbind, înfrunt furtuna din îndoieli și din orice impas
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374659_a_375988]
-
zi de zi. - Asta de trei ani încoace, dar până atunci nu era mai rău ca la tine? - Poate, desigur... - Adi, viața în străinătate, fără de mamă, fără de tată, sau familia ta, nu este pentru fricoși. Trebuie să ai o mare cutezanță ca să o înfrunți și să-i faci față. Cum crezi că trăiesc acești români veniți în Italia să-și câștige existența lor și a familiei lor, înjosindu-se acceptând munci pe care italienii nu le-ar face niciodată? - Sunt convinsă
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
știu dacă văzusem în filme așa ceva, cert era că nu mă recunoșteam în fata îndrăzneață și lascivă de pe terasă. Întotdeauna avusesem ideea că o domnișoară trebuie să aibă o conduită rezervată în relațiile cu bărbații, deoarece un singur strop de cutezanță ar arunca-o fulgerător de pe orbita decenței pe cea a moravurilor. În pofida faptului că fusesem departe de această teorie, în mod inexplicabil, nu mă simțeam nici imorală, nici vulgară, nici vinovată. Ba chiar găseam ceva măreț în tumultul simțurilor dezlănțuite
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 1 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371670_a_372999]
-
mai mult, îi propune iubitului să fure zeilor o lotcă pentru a naviga spre zări senine, ancorând la poarta fericirii (Stea fără nume). Alteori, însă, autoarea apare ca o răzvrătită, îndrăznind să se adreseze chiar Marelui Creator, întrebându-l cu cutezanță dacă mai are în grijă viața celor aruncați pe pământ, pentru a munci și a se chinui, pentru a se înmulți și a se înverșuna să trăiască. Poetei i se pare că Marele Creator nu-și mai trimite proorocii, nemaifiind
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
pe mânz însemnă, potrivit comentariului liturgic al praznicului, întoarcerea neamurilor neînfrânați, de la necredință la credință" (Idiomelar, glas 8, de la Doamne strigat-am, Vecernia de Duminică seara din săptămâna Patimilor) sau Răscumpărătorul nostru cel drept a șezut pe mânz ca să piardă cutezanța cea dobitocească a vrăjmașilor, care nu strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
strigă: Toate lucrurile lăudați-L pe Domnul și-L preaînălțați în toți vecii" (Cântarea 8 din canonul Utreniei praznicului). Așadar, Mântuitorul nostru Iisus Hristos a venit în lume să nimicească păcatul, sub toate formele lui, nu numai sub cea a cutezanței, și să aducă pe om la starea de integritate în care a fost creat, a cărui menire este să laude pe Făcătorul sau, pe Dumnezeu. "Pe mânz tânăr, încălecând Împăratul Tău, Siloane, Iisus Hristos a venit să strice înșelăciunea idolilor
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
mai fie viclenie. Să se depărteze de la rău și să facă binele. Deci cea fapta rea este lăcomia pântecelui, și beția, și desfrâul. Fapta rea este iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe Mielul
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Alianței izraelite și propuitorul categoriilor; astea ni le spune organul oamenilor pe cari liberalul Iancu Negură i-a caracterizat pentru totdeauna c-o locuțiune clasică: În opozițiune conspiră contra tronului, la putere fiind conspiră cu străinii contra țării! ". Văzând nespusa cutezanță cu care organul d-lui C. A. Rosetti aruncă altora epitete ce i se cuvin numai lui, o declarăm sincer că, îndeosebi în coloanele acestui ziar, nu ne {EminescuOpXI 142} e permis de-a răspunde. Figurile retorice întrebuințate în Strada
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se află două lucrări executate acum treizeci (!) de ani și care marchează, exact, momentul în care fresca nord moldovenească întîlnită atunci prima oară într-o mirifică fugă de mașină avea să-mi decidă viitorul și decisivu-mi stil. Unul de o cutezanță provocatoare în cadrul tradiționalului lirism local. (Dominat atunci de cei cîțiva maeștri de notorietate, pe care, cu sinceritate, îi veneram, îi venerez încă.) Ei bine, de la aceste două pînze ale începutului la cele care umplu acum expoziția distanța pare enormă. Pare
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a partidului. Conferința subliniază cu profundă satisfacție contribuția hotărâtoare adusă la elaborarea și fundamentarea liniei generale a politicii interne și externe a partidului și statului nostru de către tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU - eminent patriot și internaționalist care prin calitățile sale deosebite, clarviziune, cutezanță și înțelepciune comunistă, conduce în mod strălucit destinele partidului, ale patriei noastre socialiste. Dând glas sentimentelor de bucurie și satisfacție ale tuturor comuniștilor organizației noastre, delegații și invitații întruniți în conferință susțin cu deosebită căldură ca cel mai iubit, stimat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]