1,599 matches
-
umblat sau a visat că străbate aceste meleaguri va înțelege drumul într-o altă lumină. Dar cele mai izbutite mi se par personajele adevă rate, zărite în fugă, creionate într-o singură trăsătură; unchiul Andreas, dând definiția lordului („unul care cutreieră toată lumea și apoi se împușcă”), un restaurator de icoane, o călăuza beduină, o fetiță ducând grâu la sfințit, o gazdă primitoare. „Scara trosni, se zgudui casa, se deschiseră ușile, și în cămașa ei de noapte, înaltă, foarte grasă, ținând felinarul
Orient și Occident la Nikos Kazantzakis by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3020_a_4345]
-
de către fecior de la fata de care era sigur că va accepta sărutul. Altfel, refuzul însemna întinderea firelor toarse pe fus pe garduri. Dar așa ceva se întâmpla foarte rar. Era obiceiul ca anumite fete să doarmă cu feciori în șezătoare. După ce cutreierau 2-3 șezători, feciorii trăgeau la una dintre ele unde aveau fete cumsecade. La ultima șezătoare feciorii, 5-6, se opreau și, cam după miezul nopții, dormeau acolo cu fetele. Fiecare fecior se așeza lângă o fată pe care o cunoștea mai
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
netimpului vrajba dezacordul cu lumea Clopotul mare hrănit din tăcerile serii mă întoarce din drum Memento Ții în mână aceleași chei somnoroase ele nu-ți mai slujesc la nimic lumea n-o mai poți înțelege fisurată în pojghița gri unde cutreieră pacea speranța cât firul de iarbă adorate ispite frânturi de memorie abea le disting știu: pasărea amintirii te poate ucide în somn Cromatică Atâtea flori pier în lumina zăpezii aparențe de fluturi îmbrăcând ale morții culori desen muzical prin care
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
e că și-o râie”, „Cocoșel cu două crește”, „Foaie verde spic de grâu”, „Mărie și Marioara”, „Pe deal pe la Cornățel”. „Cântecul lui Zavaidoc”. Dar să revin în timpul Primului Război Mondial, cănd Zavaidoc se înrolează voluntar, fiind chemat de Societatea Artiștilor, si cutreiera spitalele de campanie împreună cu George Enescu și Elenă Zămora (viitoarea prim-solistă la Teatrul de Opereta Regina Maria, cea care a avut grijă de regele operetei Nicolae Leonard până în ultima clipă, fiindcă se îndrăgostise de el de când era elevă de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lumina amurgului, oferea o priveliște fantastică, pitorească și exotică, dar sub soarele fierbinte al zilei de iunie care a urmat n-a mai arătat decât ca o groapă tristă și murdară. încât acest înfiorător târgușor cu uliți pe care le cutreierau porci și câni ca niște harnici agenți sanitari nu i-a mai pricinuit călătorului și observatorului decât o senzație negativă și chiar repulsie. Senzație ce a rămas, totuși, izolată și nu s-a răsfrânt asupra imaginii Basarabiei în întregul ei
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
muncesc nuuuu... Să mai zic - să nu mai zic? Desigur, atunci era treaz-trezuț, cum zice ardeleanul, față de imaginea domniei sale dintr-o secvență de la o ședință a Senatului surprins în fotoliul senatorial cu ochii închiși și cu fața liniștită a omului cutreierat de vise frumoase. (la Jurnalele tv din seara zilei de 19. 02.) Dar poate că fusese defect aparatul de filmat, poate că domnul Iliescu tocmai gândea o propoziție potrivită pentru introducerea în Codul Penal a ,infracțiunii de a fi membru
Țara lu' piepți de pui și a pensiilor de lux... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10856_a_12181]
-
la televiziune. Unde nu ajunge, rămînînd să lupte în altă parte/degringoladă, în compania romului Aurel (Andi Vasluianu), căruia etnia îi joacă feste. Colegii soldatului (interpretați de Dragoș Bucur, Alex Potocean, Tudor Istodor) stau ce stau și se apucă să cutreiere Bucureștiul în căutarea lui, ajungînd inclusiv la el acasă și cunoscîndu-i mama (Dana Dogaru) și prietena (Ana Ularu). Merită să vă încarc memoria cu aceste nume, pentru că interpreții fiecărui rol fac figură de unul și unul. Asta în contextul în
Turnesolul Rrrrevoluției by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10183_a_11508]
-
mi se pare că are toate valențele unui spectacol major. Reacțiile extraordinare ale publicului au spulberat definitiv temerile mele arogante. Am văzut Iubirea Fedrei într-o după-amiază, de la ora cinci. Sala Studio, una dintre cele mai frumoase din cîte am cutreierat pe aici și prin lume, a fost arhiplină. S-a creat un tip de comunicare specială, totală cu ce se petrecea pe scenă, cu ceea ce jucau actorii și cu acel "cum"jucau, care m-a impresionat teribil. M-au impresionat
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
a cântărit fiecare cuvânt. Scrisoarea ar fi avut trei variante, ultima fiind cea definitivă, bruionul fiind, probabil, a doua. Cum s-a putut înșela Gide? El însuși mărturisește a fi avut prejudecată că Proust e un snob și un monden, cutreierând lumea bună din motive fără legătură cu literatura. Așa că a răsfoit neatent volumul. A căzut din întâmplare peste vestitul pasaj al madlenei muiate în ceaiul de mușețel de la pagina 62 a textului imprimat, care, culmea!, i-a displăcut. Două pagini
Un manuscris de 150.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/3077_a_4402]
-
parlamentare din România, potrivit jurnalul.ro. Corupția, oportunismul politic și sărăcia crâncenă sunt motivele care îngroapă speranța românilor, care nu se mai gândesc la vot, pentru că se confruntă cu o viață dură, spun jurnaliștii elvețieni. Corespondentul DRS, Marc Lehmann, a cutreierat România și a tras concluzia că pentru alegătorii români este imposibil să-și formeze o imagine clară despre candidații la alegerile parlamentare. “România înainte de alegeri. Retorica falsă și lupta politică murdară au pus stăpânire pe dezbaterile electorale. Contracandidații se acuză
Presa străină afirmă că Băsescu are un interes faţă de destrămarea USL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/40751_a_42076]
-
cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește tot...
Lansare Carte [Corola-blog/BlogPost/95144_a_96436]
-
Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară. N-am astfel de rude, și nici voi să-l știu." Îl citise oare Aleko Konstantinov pe Grigore Alexandrescu? Românește, oricum, știa. Bai Ganiu al său se fălește a fi cutreierat prin Giurgiu, Turnu Măgurele, Ploiești, Pitești, Brăila, București, Galați, iar la o baie publică din Viena i se adresează casieriței într-o românească aproximativă: "- Ce fromoza eș domneta! Știi rumunești?" Capitolul respectiv, Bai Ganiu la baie, începe de-a dreptul
Malurile Dunării by Ștefan Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/10415_a_11740]
-
Scindări nocturne Gândul doare lipsit de cuvinte noaptea hoții de umbre cutreieră parcul urâtul cuprinde întreg peisajul cu maluri zdrobite de frig de la o vreme și pasărea tace spre zori poposește la geam cerșindu-mi un blid de lumină mâine îi strig dar vorbele nu se aud muțenia neagră le înghite - mi-
Mariana Filimon by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/10554_a_11879]
-
cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește în avanpremieră un fragment din românul
Lansare de carte: "Cum sa uiti o femeie" de Dan Lungu [Corola-blog/BlogPost/95483_a_96775]
-
cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește tot...
Cum Sa Uiti O Femeie [Corola-blog/BlogPost/95492_a_96784]
-
cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește tot...
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/95491_a_96783]
-
cu sentimentul că Dumnezeu e pe urmele sale. Tot răul e spre bine, iar finalul poveștii nu e neapărat fericit, ci doar altfel. Desigur, nu lipsesc maliția, (auto)ironia și umorul. Tulburător și uneori amuzant, înfiorat de neliniști existențiale și cutreierat de psihologii accidentate, Cum să uiți o femeie este, în același timp, o carte despre dizolvarea mizantropiei și recucerirea inocentei, despre toleranță, despre cum se poate vorbi de Dumnezeu în ziua de azi. Citește tot...
Dan Lungu [Corola-blog/BlogPost/95490_a_96782]
-
atâtea bucurii de mii de ani și să te plângi de sărăcie? Păi ce faci cu turismul? Numai din turism faci milioane de euro anual. Dar mai fă și altceva nu numai asta! Mai fă de exemplu și curățenie!” Așadar, cutreierând toate vârstele și stările lor sufletești, determinate și de condițiile social-politice acutuale, autoarea se confruntă și cu soarta bătrânilor, exlamând, cu poetul latin Vergiliu Fortunate senex (Fericit bătrân), dar tot în latină și cu Vae Sali (Vai de el singur
CU ÎN-CE-TI-NI-TO-RUL DE RODICA ELENA LUPU, EDITURA ANAMAROL, BUCUREŞTI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373693_a_375022]
-
Cioculescu Dacă fiecare muritor își are îngerul lui păzitor, iar în ezoterice arcane mâniosului ce-și iese din fire îi pleacă îngerul, zilele noastre par a nu mai fi vizitate, pe la bordeie și conace, de acei doi bătrâni cu toiag, cutreierând în basme, nici îngeri nu mai sunt văzuți fâlfâind între turnuri, către meri înfloriți - Benvenuto Cellini a fost, poate, ultimul care a zărit, la crăpare de zori, dar nu îngeri, ci o puzderie de draci, sorbindu-se prin hornurile palatelor
Lirică religioasă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/13324_a_14649]
-
din apus Unde dorul mi-ai ascuns? Unde-mi sunt iubirile Ce-mi plâng amintirile? Unde-mi este tinerețea, Puterea și frumusețea? Unde-mi sunt cărările Pe care-mi zburau tălpile? Unde-mi sunt copilăria, Cântecul și poezia, Păduri ce cutreieram, Dealurile ce-alergam, Visele de fetișcană, Iarba verde din poiană, Cireșe și poame verzi Ce furam de prin livezi, Seri târzii și nopți de vară, Halca veselă de-afără? Unde oare-o fi plecat Tot ce-am avut altădat'? Spune-mi
FRUMUSEȚI APUSE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385277_a_386606]
-
sângerează ca un apus de soare, la porțile mari și-ntristate, iar porumbeii purpurii de jale își desfac zborul ca brațele Crucii înlăcrimată-n piroane. Pe ape, din pământ, peste păduri, / Ies nopțile rânjind să ne sugrume, /ca niște-apocaliptice făpturi /cutreierând flămânde peste lume. / Pe care dintre noi îl îndrăgesc, /de-l caută-atâta prin spărtura-naltă, /de țărmurile toate se urnesc /cu ploile și vântul laolaltă. / Plecați pe răngi, ne îndârjim mereu /să dăm de capăt stâncilor și humii, /de
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
adesea Părinții filocalici scrie: „Nimeni nu este asemenea în viață cu Fecioara Maria. Cercetează, omule, zidirea toată cu cugetul tău și vezi dacă este ceva asemănător sau mai mult decât sfințenia Fecioarei de Dumnezeu Născătoare. Străbate pământul, privește marea împrejur, cutreieră văzduhul, pătrunde cu mintea ta cerurile, amintește-ți de toate puterile cele nevăzute, și vezi dacă există o altă minune la fel cu aceasta în întreaga fire“ (Cuvânt despre Fecioara Maria). Părinții filocalici o laudă pe Maica Domnului pentru că ei
CÂTEVA INDICII ŞI REFERINŢE ISTORICE ŞI SPIRITUAL – DUHOVNICEŞTI DESPRE ICOANA MAICII DOMNULUI “PORTĂRIŢA” DE LA MĂNĂSTIREA IVIRON DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2012 din 0 [Corola-blog/BlogPost/360145_a_361474]
-
directorii de ziare din Timișoara și a avut... a avut și o bibliotecă impresionantă. Dar viața... Are și el, ca toți ceilalți din Azilul de noapte „Pater Jordan” de pe Brâncoveanu, o poveste tristă de spus... A început din 1990 să cutreiere lumea-n lung și-n lat, a lucrat în Germania, cât e ea de mare, apoi s-a întors, a divorțat de soție și a trăit cam tot ce trăiește un om după... Copiii? De mai mulți ani nu mai
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
și-și face treaba cu rigoarea demnă de profesia pe care o exercită la o școală dintr-o comună, aproape de Buziaș. Are 32 de ani, dar arată mult mai tânăr și zice că treaba-i bună la poșta lui Costi. Cutreieră cât îi permite timpul, uneori chiar cât e ziua de lungă, cartierele de la unul din capetele orașului. În zona Steaua are de umblat, nu glumă, că acolo sunt pe puțin 7 200 de apartamente cu aproape 21 600 de locuitori
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
Strânsă-i în vas de lut, un vas crăpat. Această lume e demult apusă, Nici lupii nu mai urlă în pustiu. Durerea ca o zdreanța e ajunsă, O, basm ferice, din tine ce să scriu? Rămas-a setea să-mi cutreiere ființa, Să fie hrană rodului din toamnă. Spre-nțelepciune-mi este năzuința ... Iubirea ... fericirea ... ce înseamnă? 20 martie 2017 Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FINAL RETORIC / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2271, Anul VII, 20 martie 2017. Drepturi
FINAL RETORIC de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384844_a_386173]