961 matches
-
10 - - - nețesute .......................................... 6,9 m2 6303 92 90 - - - altele ............................................. 12 m2 6303 99 - - din alte materiale textile: 6303 99 10 - - - nețesute .......................................... 6,9 m2 6303 99 90 - - - altele ............................................. 12 m2 6304 Alte articole pentru mobilier, cu excepția celor de la poziția 9404: - Cuverturi de pat: 6304 11 00 - - tricotate sau croșetate ................................... 12 p/st 6304 19 - - altele: 6304 19 10 - - - din bumbac ..................................................... 12 p/st 6304 19 30 - - - din in sau ramie ............................................ 12 p/st 6304 19 90 - - - din alte materiale textile ................................. 12
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
9017); b) bastoane-pușcă, bastoane-sabie, bastoane umplute cu plumb și articole similare (capitolul 93); sau c) articolele din capitolul 95 (de exemplu, umbrelele de ploaie sau de soare care constituie jucării). 2. Poziția 6603 nu cuprinde furnituri din materiale textile, învelitori, cuverturi, ciucuri, șnururi și accesorii similare, din orice material, pentru articolele de la pozițiile 6601 sau 6602. Aceste accesorii sunt clasificate separat, chiar atunci când sunt prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, dar sunt nemontate pe aceste articole. Codul NC Denumirea mărfurilor
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
al produsului - Altele Fabricare din fire10 ex Capitolul 63 Alte articole textile confecționate; seturi; îmbrăcăminte purtată sau uzată și zdrențe; cu următoarele excepții: Fabricare în cadrul căreia toate materiile utilizate sunt încadrate la o altă poziție decât cea a produsului 6301-6304 Cuverturi, lenjerie de pat etc.; transperante, perdele etc.; alte articole de mobilier: - de pâslă, nețesute Fabricare din8: - fibre naturale, sau - substanțe chimice sau paste textile - Altele: ― ― brodate Fabricare din fire simple neprelucrate 10 11 sau Fabricare din țesături (altele decât cele
22005A0128_01-ro () [Corola-website/Law/293310_a_294639]
-
b) bastoane-pusca, bastoane-sabie, bastoane umplute cu plumb și articole similare (Capitolul 93); ... c) articolele din Capitolul 95 (de exemplu umbrelele de ploaie și umbreluțele destinate jocurilor pentru copii). ... 2. - Poziția nr. 66.03 nu cuprinde furnituri din materiale textile, învelitori, cuverturi, ciucuri, șnururi și accesorii similare, din orice material, pentru articolele de la pozițiile nr. 66.01 sau 66.02. Aceste accesorii sunt clasificate separat, chiar dacă ele sunt prezentate împreună cu articolele cărora le sunt destinate, dar sunt nemontate pe aceste articole. 66
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166456_a_167785]
-
de exemplu nasturi) cu condiția ca aceasta adăugare de alte materiale să nu modifice caracterul lor esențial de blană. De asemenea se clasifică aici toate celelalte articole și părțile lor din blănuri cărora blană le conferă caracterul esențial, de exemplu cuverturile și paturile pentru picioare, covorașele de lângă pat, covoarele, taburetele, negarnisite și necapitonate, gentile, tolbele, traistele, articolele pentru utilizări tehnice (de exemplu calote pentru polizare, manșoane pentru rulouri de zugravit sau de decorat). Poziția exclude: a) Articolele din prima parte a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166429_a_167758]
-
și pliseuri 244 Fabricarea saltelelor și lenjeriei de pat 244.1 Pregătirea capocului, ierbii de mare și a altor materii pentru umplerea saltelelor și pernelor 244.2 Fabricarea saltelelor (de orice fel), a plăpumilor vătuite, a plăpumilor de puf, a cuverturilor de pat și altor articole similare 244.3 Fabricarea articolelor textile confecționate pentru decorare (storuri, perdele etc.) 24 245 Industria blănurilor și hainelor de blană 245.1 Pregătirea și lustruirea blănurilor 245.2 Croirea și aspirarea blănii de iepure pentru
jrc30as1966 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85164_a_85951]
-
principală se extinde către nord, unde se realizează contactul cu Podișul Babadagului. Aici se întâlnesc dealuri înate de peste 300 m (La Pandele (395 m) - cea mai ridicată valoare din podiș, Ciolpan (359 m), Osâmbei (332 m). În sud-vestul podișului, pe cuvertura de calcare jurasice și cretacice, a luat naștere un relief carstic. În partea nordică a județului Constanța se desfășoară marginea sudică a Podișului Casimcea, format din șisturi verzi strâns cutate, pe care se găsesc calcare jurasice și depozite de loess
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Partea centrală a podișului, cu înălțimi între 100 și 200 m în cea mai mare parte, are un relief larg ondulat cu fragmentare slabă și presărat cu rari martori de eroziune (colți stâncoși de șisturi verzi numite „filade”) care străbat cuvertura de loess. Marginea dunăreană a Podișului Casimcea este puternic fragmentată de văi adânci și asimetrice tributare Dunării, cu versanți supuși eroziunii torențiale. Spre sud, marginea litorală a Podișului Casimcea este marcată de doua trepte de abraziune marină formând litoralul Mării Negre
Podișul Casimcei () [Corola-website/Science/319227_a_320556]
-
Cândești constituie o treaptă de relief care se deosebește prin alcătuirea geologică, tectonică și morfologică atât de Subcarpați, cât și de zona de câmpie. Interfluviile sunt netede, împădurite, ușor înclinate spre sud și fragmentate de văi mult mai adâncite în cuvertura de pietrișuri. Câmpiile, care ocupă peste 50% din suprafața județului, alcătuiesc cea mai joasă și cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora, lățimea și gradul slab de fragmentare dau nota dominantă
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
alcătuiesc cea mai joasă și cea mai tânără treaptă de relief. Orientarea generală a interfluviilor , nord-vest -- sud-est, panta mică a acestora, lățimea și gradul slab de fragmentare dau nota dominantă a acestei unități. Din forajele existente se constată prezența unei cuverturi de pietrișuri de grosimi variabile peste care stau depozite loessoide sau de luncă. În condiții specifice de climă și vegetație, pe aceste depozite s-au format cele mai fertile soluri din județ. Unitatea montană carpatică, situată în partea de nord
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
uluc depresionar: Voinești-Aluniș-Vulcana-Pucioasa-Vișinești-Sultanu-Valea Lungă. Subcarpații externi, formați din depozite miopliocene, mai puțin dure, formează o treaptă mai coborâtă și relativ mai uniformă de unde și denumirea frecventă de plaiuri (Plaiul Măgurei, Plaiul Cărpiniș etc ). Sinclinalele și anticlinalele sunt acoperite de o cuvertură groasă de pietrișuri și nisipuri în care apele au sculptat un șir de depresiuni (Doicești, Ocnița, Iedera-Moreni). Față de zona de câmpie din sud, dealurile subcarpatice se termină prin denivelări de 40-60 m, întrerupte în dreptul văilor mari de golfuri de câmpie
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
cu o permeabilitate bună. În colțul sud-vestic al județului, la sud de lunca Argeșului, în sectorul aferent Câmpiei Găvanu-Burdea, apele freatice au condiții foarte bune de înmagazinare, pietrișurile și nisipurile stratelor de Frătești fiind prezente la o mică adâncime sub cuvertura de loess. Aceleași depozite cu o granulometrie foarte favorabilă infiltrației și deci cu un orizont freatic foarte bine dezvoltat se întâlnesc și în luncile Argeșului și Dâmboviței pe întregul traseu din județ și de pe valea Ialomiței în avale de Pucioasa
Județul Dâmbovița () [Corola-website/Science/296657_a_297986]
-
la formarea de crovuri care produc o stagnare a apei la suprafață și în sol, conducând la o pseudogleizare a profilului de sol. 1.3. Caracteristicile pedologice ale solului Fundamentul Bărăganului de Sud este format din șisturi cristaline și granite. Cuvertura sedimentară a localității este formată din depozite de loessoide și depozite nisipoase. Din punct de vedere litologic, aceste depozite sunt constituite din loess, argilă nisipoasă, argilă loessoidă, argilă marnoasă, marne, nisip fin și nisip în amestec cu pietriș. 2.1
Stelnica, Ialomița () [Corola-website/Science/324532_a_325861]
-
perdele duble, tende, draperii de ușă și storuri din material textil. − Așternuturile, cum ar fi saltelele japoneze, pernele, pernele mari și hamacurile. − Lenjeria de pat, cum ar fi cearșafuri, fețe de pernă, pături, pleduri de voiaj, pleduri, plăpumi de puf, cuverturi și plase de țânțari. − Lenjerie de masă și de baie, cum ar fi fețe de masă, șervete de masă, prosoape de corp și de față. − Alte materiale textile de uz casnic, cum ar fi sacoșe, saci pentru lenjerie, saci pentru
jrc4311as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89476_a_90263]
-
Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralelă cu brațul Sfântu Gheorghe. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice, triasice, jurasice, cretacice, neogene și cuaternare, derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă. Depozitele de vârstă Paleozoică, ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani), sunt alcătuite din
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
cele din sistemul românesc de clasificare a solurilor, precum și gruparea, repartiția și analiza siturilor de monitoring după nivele și clasele de încărcare cu elemente și substanțe potențial poluante (ESPP); ● colaborare în unificarea sistemului de corelare stratigrafică a formațiunilor geologie ale cuverturii sedimentare din bazinul râului Prut. 8. În domeniul protecției atmosferei: ● colaborare privind analiza și schimbul de informații sub aspect transfrontalier referitor la calitatea aerului și precipitațiilor umede depuse; ● implementarea legislației europene în domeniul protecției atmosferei; ● organizarea unui seminar de instruire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228844_a_230173]
-
suprafețe reduse. Depresiunile intracolinare au aspect de butoniere. Numeroase văi coboară de pe versanții sudici. Acestea însă sunt puțin semnificative, ele fiind organisme torențiale de diferite mărimi. Numai văile mai mari precum Sărata, Tohani, Năianca ajung să străbată ulterior câmpia piemontană. Cuvertura de depozite care constituie piemontul sudic acoperă cutele subcarpatice marginale. La zona de contact cu câmpia, se remarcă intrânduri acesteia în zona colinară sub formă de golfuri (estuare) străbătute de către un râu. Acestea se constată atât pe pe valea Nișcovului
Dealurile Istriței () [Corola-website/Science/323111_a_324440]
-
aripa stângă dintre unitățile Legiunii și grupul maiorului Scholz, aflat pe un deal (cota 1365). În zori, căpitanul Strzelecki și soldații săi au început acțiunea de flancare a dispozitivului inamic dinspre sud-vest, precedați de un pluton de combatanți camuflaț cu cuverturi albe, care a deschis drumul prin zăpadă. Protecția unităților de artilerie a fost asigurată de un escadron de cavaleriști, în timp ce un al doilea escadron a asigurat momentul crucial de ascensiune de către infanteriști, a măgurii. Ascensiunea grupului de atac a durat
Bătălia de la Cârlibaba () [Corola-website/Science/334870_a_336199]
-
benzile de radiații. Rețeaua se strînge și se alungește pe măsură ce se apropie de poli. Între benzile rețelei, se află o zonă favorabilă cu suprafața de 1,8 - 2,3 m. Radiațiile Hartmann și efectul lor nociv sunt dispersate de o cuvertură de apă mai groasă de 15 m. Majoritatea ființelor vii suferă influențe nocive dacă sunt plasate pe liniile Hartmann, dar mai ales în dreptul unui nod Hartmann. În ochiurile rețelei nu se simte nici un fel de influență. Principalele perturbații produse de
Rețea Hartmann () [Corola-website/Science/333562_a_334891]
-
meandre și depresiuni cu exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite. Din punct de vedere geologic, zona județului Vrancea aparține platformei Moesice, alcătuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului cristalin și unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
cuverturii sedimentare. Șisturile cristaline, împreună cu o parte din învelișul lor sedimentar sunt străpunse de roci eruptive în cea mai mare parte acide (porfire) și de roci bazice. Fundamentul de șisturi cristaline este de vârstă mai veche decât Ordovicianul, probabil Precambrian. Cuvertura sedimentara din Platformă Moesica începe cu Silurianul și se termină cu Cuaternarul. Prin lacune cu caracter regional, sedimentele s-au separat în mai multe cicluri de sedimente după erele geologice în care s-au depus de la Ordovician - Carbonifer până la Cuaternar
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
specific. Pot fi denumite aride și semiaride acele regiuni cu precipitații foarte reduse (sub 200 mm anual), dar suficiente pentru menținerea unor sisteme de râuri capabile să transporte temporar sfărâmăturile produse prin dezagregare, dar insuficiente pentru a permite dezvoltarea unei cuverturi vegetale care să protejeze solurile contra eroziunii agenților subaerieni. Caracterul climatic este legat de regimul precipitațiilor, la care se adaugă temperatura și vântul, ce contribuie prin intermediul evaporației la stabilirea unui bilanț hidric deficitar. Clima specifica este aridă. Precipitațiile au o
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
veri calde și uscate, ierni blânde și umede. Anual pe suprafața bazinului cad în medie 400-500 mm de precipitații, în anii ploioși (1951, 1955) - 650-700 mm, în anii secetoși (1951) - 320-350 mm. Cele mai multe precipitații revin perioadei calde a anului (aprilie-octombrie). Cuvertura de zăpadă are o grosime de 20-30 cm, ia rezervele de apă din zăpadă constitue 10-30 mm. Rețeaua hidrorafică este bine dezvoltată de o formă detritică, cu densitatea medie de 0,48 km/km². În total în bazin există 935
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
150-250 m. Cele mai mari altitudini sun pe afluentul Cula, unde ating cote de 250-300 m. La temelia bazinului se află roci nisipoase, cretă, marnă din perioada cretacică, acoperite cu un strat de roci calcaroase și lutoase de origine tortoniană. Cuvertura tortoniană este prezentată de argile loessoidale și luturi. Solurile sunt cernoziomice, iar pe sectoarele mai înalte - cenușii de pădure. În cea mai mare parte bazinul este valorificat sub terenuri arabile, cu excepția a 3,2% din suprafață, acoperită de păduri de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
apei atinge aici 1,0-2,5 m.Iarna, din cauza moinelor frecvente și ploilor ce le însoțesc, nivelele sunt instabile. Creșterile de nivel sunt mici - 0,2-0,6 m.Înghețarea rîului începe, de regulă, în prima decadă a lunii decembrie. Formarea cuverturii de gheață începe cu gheața la mal.Podul de gheață este stabil. Durata lui este în medie de 37 zile, maximă - 90 zile (în anii 1992-1993), minimă - lipsește (iarna din anii1976-1977).Rîul se descătușează de gheață la sfîrșitul lunii februarie
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]