966 matches
-
garantez că mi-l voi ține. Riști? -În fond ce contează câțiva ani când nu știi dacă mâine soarele va mai răsări. Zis și făcut. S-a îmbrăcat în pijamaua mea și s-a culcat pe canapea, învelită de o cuvertură. Apoi m-a invitat să mă așez lângă ea. Cu câtva suave mângâieri pe pulpițe, apoi un sărut languros cu participarea limbii am „trezit-o” urmat de dezbrăcare și clasica excitare sistematică prin sucțiune de sus în jos până la zona
RĂZBOI ŞI EROTISM de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376460_a_377789]
-
frica linguroiului, stăteam ceva mai departe în timp ce bunica, ajutată de sora cea mare, punea oala de lut pe soba caldă în care focul se topise. Îl acoperea în cele din urma cu un prosop mare din cânepă, apoi cu niște cuverturi groase din lână pentru a se păstra căldura cât mai mult timp. A doua zi dimineață oala mare din lut se afla din nou în mijlocul bucătăriei. Borșul ridicat deasupra, era limpede, gălbui și foarte acru. Ne dădea să bem câte
ACRU BORȘ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372586_a_373915]
-
dar cu totul altfel. Îi mai turnă și pe gât ceva din glaja cu tărie, bău și ea, apoi și Dumitru care demontase pușca și o ungea cu vaselină de ciubote. Trupul tânărului fu învelit în mai multe cearșafuri și cuverturi din lână, dus de om în podul șurei, iar Măriuca, mezina, un spârnel de fată, primi poruncă să-l îngrijească, să-l hrănească și de trei ori pe zi, să-i dea de băut o cană mare de vin fiert
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
era atât de frumos acolo! Una dintre camere era chiar deasupra trandafirului cățărător și avea perdele dantelate, cu imprimeuri florale pufoase. Un pat cu saltea groasă, care promitea odihnă dulce, era așezat între perete și fereastră, fiind acoperit cu o cuvertură brodată cu trandafiri mărunți roșii și galbeni. Oboseala lacrimilor amare vărsate din plin în ultimul timp, o ajunse brusc, determinând-o să se așeze cu grijă pe margine, pentru a gusta puțin din plăcerea relaxării. - Te-ai hotărât la această
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
se afla. Era întuneric, iar aerul îmbâcsit o făcu să tușească sec, de câteva ori. Umbrele se destrămau în apropierea unei perdele dantelate, cu imprimeuri florale pufoase. Își aminti: chiria, vila, paharul cu șampanie. Trupul îi era adunat covrig sub cuvertura brodată cu trandafiri mărunți roșii și galbeni. Gol. Hainele îi erau aruncate într-un morman diform la picioarele patului înalt. Mototolite, arătau ca niște cârpe numai bune de aruncat la gunoi. Le trase cu greu peste trupul pe care nu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
porșilor”, „La comege”, „Șolu hăl zamalțuit” „Bumbu hăl băluț”, „Gin Babaluc”, „La-ngropășiune”, „Bou gi la sfat”, „Golomoz”, „Gil la Ungiu la Scăiușu”, iată câteva titluri din cuprinsul de carte ce-nvelește inima bănățeană gi la Murăș în Petrari cu o cuvertură de flori ale gurii Banatului cel care rostește de demult până azi verset folcloric și doină curate ca roua, naturale ca laptele mamei. A lua cuvântul de la întâii rostitori care i-au dat ființă, a-l purta prin milenii și
IOAN VODICEAN. „PRIMARUL REGELUI”, POET ÎN GRAIUL CURAT BĂNĂŢEAN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379781_a_381110]
-
pentru strigat la Govie. Se considera odor pentru Govie orice obiect lucrat de tinerele fete sau de mamele și bunicile lor. Astfel de odoare erau batistele, ștergarele și maramele de borangic, cămășile și brâiele bărbătești, iile, boscelele, fețele de masă, cuverturile și mai ales macatele, vestitele macate din satul nostru. Adică, orice obiect decorativ țesut, cusut, brodat sau împletit de mâinile femeilor era „odor”. Odoarele nu erau simple „obiecte”. Ele reprezentau frânturi din sufletul lor, bucăți din visele lor, stropi din
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
că sunt aievea doar în vis, cântând ca niște sirene în apa borangicului. Macatele erau acele țesături bogat ornamentate care se puneau pe pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
pe câmp cu camionul la ora șase dimineața și aduse acasă noaptea, frânte de oboseală. Nu le mai ardea de batiste cu monogramă și ii înflorate. Progresul cel victorios a umplut și el casele oamenilor cu țesături și confecții, frumoase cuverturi și prosoape plușate. În fața lor, lucrăturile femeilor și fetelor au pălit. Au ajuns de rușine. Cine se mai fălea cu odoarele de altădată?.. Dar cu mentalitatea Goviei ce s-a întâmplat? Reminiscențele ei au rămas în sufletele oamenilor, fără să
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
cât și pe marginea ei, curgând valuri-valuri. Toată suflarea prezentă la nuntă a lăudat talentul soacrei mici, care lucrase acele minunății. Dar a venit la nuntă și o rudă de la oraș. Aceasta, seara la masă, a dăruit tinerilor căsătoriți o cuvertură plușată de toată splendoarea. Au sărit nuntașii să o admire. Curgeau exclamațiile într-un torent de extaz: -Vaai, ce desen!.. Ce colorit!.. Ce degrade amețitor!..Cât de bine sunt îmbinate culorile!.. Invitata de la oraș zâmbea fericită, mulțumind în dreapta și-n
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
nuntașii să o admire. Curgeau exclamațiile într-un torent de extaz: -Vaai, ce desen!.. Ce colorit!.. Ce degrade amețitor!..Cât de bine sunt îmbinate culorile!.. Invitata de la oraș zâmbea fericită, mulțumind în dreapta și-n stânga, fluturând spre toate mesele frumoasa cuvertură. Aprecierile o ridicaseră în al șaptelea cer. Le rupsese gura „înapoiaților” ăstora de la țară...Dar, în sublimul atmosferei încărcată de atât extaz, a căzut o întrebare ca un pietroi: -Da’...cine a lucrat-o? Ruda de la oraș a răspuns foarte
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
nu mai vrea zestre cu ștergare de borangic și macate de lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-a transformat
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
deosebiri de gen: ele erau femei care ieșiseră din spațiul lor privat și care trăiau, ca persoane particulare, În spațiul masculin, public, În mod evident non-domestic, al unei baze militare cu arme nucleare. Acest efect a fost amplificat de o cuvertură mediatică intensă. Greenham era Însă rupt de modelul vieții casnice cu contactele ei normale cu mass-media: În campus nu era curent electric, nu erau televizoare, deși se citeau ziarele și se asculta probabil și radioul (N. Couldry, 2000, p. 157
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
postturneriană și accentuează modul În care pelerinajul și mai ales prelungirea șederii Într-un Centru (consacrat prin chiar actul de contestare) a condus la instituirea unor forme aparte de communitas: Aceste două fenomene - absența consumului normal de mass-media și o cuvertură mediatică anormală - creau o diferență față de modelul spațiului casnic, privat, nemediatizat (spațiu de unde privești ceva) și cu acela al spațiului public, non-domestic, mediatizat (spațiu pe care Îl privești). De aceea, ele s-au constituit ca două tipuri separate de discursuri
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
zic, indignată. Știe că nu se face așa ceva. Îmi mîngîi ușor pîntecul. — Nu-i așa, dragul meu? Luke Își dă ochii peste cap. Dacă zici tu, adăugă, lăsînd cearșaful jos. Și În sacoșa mare ce e? — Cearșafuri asortate, pentru noi. Cuvertura vine separat, iar pernele fantezie imediat ce le intră În stoc... CÎnd Îi zăresc spaima de pe chip, amuțesc. Luke, pătuțul o să fie În dormitorul nostru! Va trebui să coordonăm totul! — Să coordonăm? — Sigur că da! — Becky, serios că... se Întrerupse Luke
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
prietenos și Încurajator, și nu unul arțăgos, ca al unei neveste ciufute din EastEnders. — Bine, Își dă jos Luke sacoul. Venetia e foarte deșteaptă. Are mintea foarte ageră, prinde din zbor tot. — Nici nu mă Îndoiam. Îmi frămînt mîinile sub cuvertură, acolo unde el nu mi le poate vedea. — Și despre ce-ați vorbit? În afară de muncă. — A, nu știu, Își desface Luke cravata. Despre artă... cărți... — Dar tu nu citești niciodată cărți! mă trezesc spunînd. Chiar ăsta e adevărul, nu citește
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
aia cu gura mare, din EastEnders. — Becky, oftează Luke și se așază pe pat. Venetia nu e „altcineva“. E o clientă. O amică. Și ar vrea foarte mult să fie prietena ta. Îi Întorc spatele și Încep să pliez mecanic cuvertura, Într-un fel de evantai. — Pur și simplu nu Înțeleg care e problema ta. Doar tu ai fost cea care-a ținut morțiș să mergem la Venetia! — Da, dar... Nu prea pot să-i spun „Dar atunci nu știam că
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
curînd. — Nu e nici o problemă dacă mai Întîrziem. Sau putem să nici nu ne ducem. Draga mea, bea niște apă, Întinde-te... Fără nici un chef, iau o gură de apă, apoi Îmi las capul pe pernă. Luke mă acoperă cu cuvertura și iese În liniște din cameră. Nu știu cît am stat așa. Mie mi se pare că n-a trecut decît vreo jumătate de minut. Sau șase ore. Mai tîrziu, Îmi dau seama că s-au scurs vreo douăzeci de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Hai să-ți dăm niște paracetamol. Îmi Întinde două pastile, pe care le dau pe gît, cu apa pe care mi-a adus-o Luke. — Ești sigură că e ok? zice el, privindu-mă neliniștit. — Da. Distracție plăcută. Îmi trag cuvertura peste cap și simt lacrimile udîndu-mi perna. — Pa, scumpo. Îl simt pe Luke cum mîngîie cuvertura. — Odihnește-te. Le mai aud glasurile În surdină, apoi ușa Închizîndu-se. Asta a fost tot. Au plecat. Abia peste o jumătate de oră sînt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cu apa pe care mi-a adus-o Luke. — Ești sigură că e ok? zice el, privindu-mă neliniștit. — Da. Distracție plăcută. Îmi trag cuvertura peste cap și simt lacrimile udîndu-mi perna. — Pa, scumpo. Îl simt pe Luke cum mîngîie cuvertura. — Odihnește-te. Le mai aud glasurile În surdină, apoi ușa Închizîndu-se. Asta a fost tot. Au plecat. Abia peste o jumătate de oră sînt În stare să mă mișc. Trag cuvertura la o parte și-mi șterg ochii umezi. Mă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
perna. — Pa, scumpo. Îl simt pe Luke cum mîngîie cuvertura. — Odihnește-te. Le mai aud glasurile În surdină, apoi ușa Închizîndu-se. Asta a fost tot. Au plecat. Abia peste o jumătate de oră sînt În stare să mă mișc. Trag cuvertura la o parte și-mi șterg ochii umezi. Mă dau jos din pat, pornesc Împleticit spre baie și mă privesc În oglindă. Arăt ceva de speriat. Am ochii roșii și umflați. Am obrajii pătați de lacrimi. Părul Îmi stă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Camera rujurilor, Camera Visa-Facturi (În pivniță), Camera Antiques of the Future. O cameră Antiques for the Future! Asta chiar e o idee genială. Pe măsură ce-mi deschid și celelalte cadouri, sînt tot mai copleșită. De la Kelly am primit o cuvertură din petice, la care au contribuit toți minunații mei prieteni din Scully. Cadoul lui Janice e un pulover tricotat de mînă, pe pieptul căruia scrie „Primul Crăciun al lui bebe“. Acesta e completat de al mamei, căciulă și botine de
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL TOAMNEI MELE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
Întemnițeze. Am sosit În siguranță la Balkh, unde am așteptat caravana pentru a intra În posesia bagajelor. Iarna aceea se anunță foarte aspră, așa că am făcut comandă pentru o pereche de kadjevahs: un soi de coșuri mari - căptușite cu niște cuverturi de lână - care se pun pe cămile, o invenție foarte confortabilă pentru cel care e obișnuit să șadă fie chircit, fie cu picioarele Întinse. Cum vremea era mai degrabă neplăcută - ploaie, vânt și ninsoare care variau alternativ -, nici măcar nu m-
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
incidentele care mi-au atras atenția, a căror relatare l-ar putea interesa pe cititor, a fost și faptul că, apropiindu-ne de Bengal, am observat, pe ambele maluri ale Gangelui, un număr tot mai mare de rogojini din trestie, cuverturi, vase de băutetc., precum și multe persoane bolnave stând Întinse pe rogojini. Întrebând despre pricină, am aflat că așa era obiceiul țării, printre clasele cele mai sărace, ca atunci când un pacient se presupunea că și-a pierdut orice speranță de a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]