309 matches
-
urmat și de alții. Femeia să se păzească să nu-i vadă bărbatul picioarele pînă la genunchi, că n-o mai iubește. Cînd o fată vrea să se mărite, să tragă piciorul pe covorul pe care stă mireasa. La Isaia dănțuiește, de voiește mireasa ca în viața casnică să fie ea mai mare decît bărbatul, să calce pe mire pe picior. Se crede că nu e bine a arunca năsipul care se află-n rînza gobăilor* tăiete jos, c-apoi acel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i drepții sta Cu bucurie gusta Și-mpreună dănțuind Și pe Dumnezeu slăvind. Și de-aicea iar plecai Tot la rai, la rai, la rai. Ce văzui mă bucurai. Văzui oameni spovediți Ca niște pomi Înfloriți. Văzui și nespovediți Ca niște bușteni pîrliți. Văzui femei spovedite Ca niște flori
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
din Bigeh, nubian ținut, Să vadă Nilul egiptean, pămînt drag și cunoscut Cu toate ale lui minuni. În cinstea ei ard pe jertfelnic De-a valma tauri grași, Gîscani și alte lucruri minunate. Din sistre-i cîntă zeii toți și dănțuie zeițele. Femei puternic bat în tamburine pentru ea, Îi toarnă vin, ulei i-aduc și-n aur capu-i încunună. O, cît ți-e chipul de frumos și cît ne-nveselești cînd vii!. Este un cîntec „de revedere”, la fel de entuziast
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sădești și vreme e să smulgi ceea ce ai sădit./ Vreme este să rănești și vreme să tămăduiești; vreme este să dărîmi și vreme să zidești./ Vreme este să plîngi și vreme să rîzi; vreme este să jelești și vreme să dănțuiești” (Ecclesiastul, 3. 1-4). Capitolul de unde provin aceste versete vechi testamentare poartă titlul Vremea tuturor lucrurilor. Deosebirea omului de animal. Ultima parte mi se pare semnificativă pentru înțelesul antropologic. A doua normă care reglementează textele în discuție arată că bocetul este
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
care s-aib-atîți copii - Scroafa se lăuda unei leoaice. Ai mulți - răspunse asta - unul eu, Dar este leu. {EminescuOpIV 201} DE VORBIȚI MĂ FAC CĂ N-AUD De vorbiți mă fac că n-aud, Nu zic ba și nu vă laud; Dănțuiți pre cum vă vine, Nici vă șuer, nici v-aplaud; Dară nime nu m-a face Să mă ieu dup-a lui flaut; E menirea-mi: adevărul Numa-n inima-mi să-l caut. {EminescuOpIV 202} PUSTNICUL Sala-mbrăcată cu-atlas
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
poate spune cât de mare va fi durerea omului care, împotriva tuturor așteptărilor, se vede chinuit, omul care a trăit pe pământ în sărăcie, ca să fie bogat pe lumea cealaltă, omul care a îndurat pe pământ toate nevoințele fecioriei, ca să dănțuiască pe lumea cealaltă cu îngerii; nu se poate spune deci cât de mare va fi durerea acestuia când se va vedea deodată și pe neașteptate pedepsit din pricina faptelor pentru care nădăjduia să se bucure de nenumărate bunătăți. Socotesc că va
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care 149 omoară un taur și-l mănâncă; o stână mare de oi, într-o vale, cu staule, pajiști și colibe; bătătură mare pe care dănțuiesc, meșteșugit, tineri și tinere, când în cerc, când pe două rânduri, față în față. Totul mărginit de marele râu Ocean ce înconjoară Scutul și lumea. Preambul* Ceea ce se află implicit în marile lucrări ale spiritului, latent în prezența și în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
bune, malițios și fără vină rele, „silfii din măguri, râuri, bălți și crânguri“, nimfe care se joacă pe nisipurile țărmului cu marea, alergând după valurile ei, când se retrag, și fugind după ele când se întorc cu fluxul, zâne care dănțuiesc în hore, lăsând urmele verzi și circulare ale pașilor lor, spiriduși care, în puterea nopții, fac să crească ciuperci, „râzând / Când sună-a nopții stingere“ (de ce râzând?). Și oare ele, tot ele, umplu de cântări și 161 de o revărsare
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au pătruns în carne. I-am lăsat / În balta plină de mătasea-broaștei, / Ce-i lângă peșteră, să dănțuiască / În apă pân’la gât.“ Până la urmă sosesc și ei la locul convenit, însă, în loc să îl ucidă pe Prospero, fură niște haine ce le-au luat ochii și sunt aspru pedepsiți și fugăriți de-acolo, pentru ca, la sfârșitul piesei, să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vaci și de boi ieșind la păscut de-a lungul unui râu, atacată de un leu care omoară un taur și-l mănâncă; o stână mare de oi, într-o vale, cu staule, pajiști și colibe; bătătură mare pe care dănțuiesc, meșteșugit, tineri și tinere, când în cerc, când pe două rânduri, față în față. Totul mărginit de marele râu Ocean ce înconjoară Scutul și lumea. Preambul Ceea ce se află implicit în marile lucrări ale spiritului, latent în prezența și în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
bune, malițios și fără vină rele, „silfii din măguri, râuri, bălți și crânguri“, nimfe care se joacă pe nisipurile țărmului cu marea, alergând după valurile ei, când se retrag, și fugind după ele când se întorc cu fluxul, zâne care dănțuiesc în hore, lăsând urmele verzi și circulare ale pașilor lor, spiriduși care, în puterea nopții, fac să crească ciuperci, „râzând / Când sună-a nopții stingere“ (de ce râzând?). Și oare ele, tot ele, umplu de cântări și de o revărsare de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
apoi îi atrage până la a treia etapă a drumului lor prin insulă, unde: „Au dat în spini, scaieți, ciulini și-urzici, / Ce le-au pătruns în carne. I-am lăsat / În balta plină de mătasea-broaștei, / Ce-i lângă peșteră, să dănțuiască / În apă pân’la gât.“ Până la urmă sosesc și ei la locul convenit, însă, în loc să îl ucidă pe Prospero, fură niște haine ce le-au luat ochii și sunt aspru pedepsiți și fugăriți de-acolo, pentru ca, la sfârșitul piesei, să
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
îi răspundea... dar taina sufletului plantei rămânea ascunsă, ca și a ei. Apoi, o ascundea în sân, sub bluzița de ațacă, înflorată. Alteori își împletea cosițe din frunze și flori de sulfină și cu ele pe cap și pe piept, dănțuia în jurul copacilor bătrâni și cu brațele întinse se rotea pană când amețea și se lăsa să cadă cu fața îngropată în iarbă, râzând. Uneori începea brusc să alerge, fără vreo pricină... Alerga, însoțită de Pârvu, ca o ieduță, cu trupul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
se așezară de-a dreapta și de-a stânga bărbaților, înșirându-se prin odaia strâmtă, aplecându-și capetele, strigând și chiuind de credeai că au dat turcii. După rusască, a venit rândul horelor și bătutelor, la care s-au deprins a dănțui și copiii. Numai bătrâna stătea bucuroasă pe scăunelul de lemn, uitându-se, cu luare aminte, la petrecăreți. Așa petrecură câteva ceasuri bune, cinstind din vinul dulce acrișor, mai înfruptânduse din bucatele reci ori răcorindu-se, afară, pe pridvor, în bătaia
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
gușa și netezindu-i zbîrciturile. Proptindu-i puțin tremurul genunchilor. Iată-mă, tînărul scriitor V. Căutînd în zadar o disciplină a sufletului care să-mi vindece crisparea care mă macină, să alunge regretele și nenorocirea și să mă lase fericit, dănțuind, lăsînd picioarele goale sămi frămînte necazurile ca pe o cadă cu struguri. Dar unde e? Nici un înțelept n-a reușit să izbîndească fiindcă o astfel de știință s-ar putea învăța doar într-o școală a nesimțirii. „-Ce Yoga, ce
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
cuvintele-n pocaluri de drumeți. Ei n-au știut de ce se lasă noapte, De ce privirile sunt albele chemări, De ce văzduhul pare dus pe ape Cu steaua lumii destrămată-n zări. De ce se beau otrăvuri neștiute Și-n cimitire azi mai dănțuiesc? Poeții stinși pe fețele nuntite Când chinurile lor se veșnicesc. Prin zidurile negre, apăsătoare Durerile s-au transformat în nor, Cutremurată-n taine-amăgitoare Rămân cenușa lacrimii de dor. IUBIREA UNEI LINIȘTI NECUPRINSE E sărbătoare-n suflet și în gând Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
Indigestie? Ușor șocată, mi-am dat seama că senzația aceea stranie erau de fapt fluturii din stomac. Fluturi care jucau tontoroiul printre intestinele mele. Era clar că-mpinseseră la pereții stomacului meu toate mesele și scaunele și se-apucaseră de dănțuit cu spirit de răspundere. Îți împreunaseră brațele, se roteau de jur-împrejur, băteau din călcâie, chiuiau, făceau schimb de parteneri și, în general, se distrau de minune ei între ei. Doamne-Dumnezeule, m-am gândit în clipa în care am realizat ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Câștigând vise Amândoi câștigăm vise dănțuim în spirale și lumi sinusoidale. Trecem în contratimp ca rătăcirea sfârcului în spatele draperiilor de pluș. Dereglăm programul hergheliilor și răsuflările în focuri de paie peste noianul amintirilor. Singurătățile îmbrățișează draperiile amurgurilor ratate în uzura fanteziilor deja împlinite.
C??tig?nd vise by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83898_a_85223]
-
pură a unui singur gând. "Sunt al tău, sunt a ta." Mirii gustă din pâinea și paharul de vin sfințite prin binecuvântarea preotului, apoi ținându-se de mână împreună cu nașii și conduși de preot se învârt în jurul mesei, cântând: "Isaie, dănțuiește; Fecioara a avut în pântece și a născut Fiu pe Emmanuel, pe Dumnezeu și Omul; Răsăritul este numele Lui, pe Care slăvindu-L, pe Fecioara o fericim." Lumina zilei se cufundă în amurg. Venise ceasul înserări. Dinspre pădurea de brazi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se trece de la sensul obișnuit al unui cuvânt la alt sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Exemplu: "Și cum sub bolta lui aprinsă În smalț de fulgere albastre, Încheagă-și glasul de aramă Cântarea pătimirii noastre.” ( O. Goga- Rugăciune) " Noaptea întreagă.Dănțuiesc stele în iarbă.” ( L. Blaga- Somn) " Stă iarba cu săbiile trase Iar tu, libertate, apari!” ( A. Blandiana- Doină) Metonimia este figura de stil care exprimă cauza prin efect, efectul prin cauză, conținutul prin obiectul care îl conține, abstractul prin concret
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
pe altul și ziceau acestea : „«Aspră‑i iarna, dar dulce‑i paradisul ! Dureros e Înghețul, dar plăcută odihna ! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului ne va Încălzi ! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia ! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu Îngerii ! Să se desprindă mâna, ca să aibă Îndrăzneala să se Înalțe către Stăpânul ! Câți dintre camarazii noștri n‑au căzut În luptă ca să rămână credincioși unui Împărat pământesc ! Oare noi nu vom jertfi viața aceasta pentru credința În
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
În ce măsură Înțelegea acesta să se supună disciplinei canonice, aflăm dintr-o scrisoare din 1846, unde se descrie felul În care, după reprezentațiile unei trupe de teatru la Blaj, Femeile și fetele adunate la spectacol... intra la d-nul rector și dănțuiau cu profesorii și cu clericii la mese de muzică și ar fi făcut și câte un amor. După cum se vede, vechea interdicție a prezențelor feminine În Blajul episcopal era acum flagrant Încălcată. Categoria cea mai coruptă era alcătuită din unii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, În fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde Își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se Îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii fetele noaptea. Însoțindu-le nopți de-a rândul, domnița cea mică se îndrăgosti de flăcău și atunci farmecul căzu, palatul pieri ca o nălucă, iar flăcăul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Poesia concentrează timpul fizic, metafizic și astral ca o sinteză a destinelor trecute, prezente și viitoare. Drag mi-i amorțitul drum, în zorii zilei Legănat pe vasta-ntindere de grâu, Când cu foc îmi umplu nopțile pupilei Horele de soare dănțuind pe râu. Natură, al plăcerii altar și-al suferinței, Mă-ncânți când frumusețea curată mă înveți Și mă-ncântați, țâșnite din arcurile minții, Ideilor, în grădini de săgeți 1037. Apa, corespunzătoare iernii flegmatice, focul verii colerice, toamna pământului melancolic li
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]