341 matches
-
și veche. Exact ca în filmul de care îmi povesteai mereu, Michael. Se întoarse spre ceilalți să le explice: Când Michael era mic, a văzut un film despre o familie omorâtă într-o noapte cu furtună într-un vechi conac dărăpănat. L-a impresionat foarte mult. — Serios? spuse Graham, ciulindu-și urechile de cineast. Cum se chema? — Nu cred că ai auzit de el, am spus. Era englezesc și nu era făcut de intelectuali marxiști. — Ooo, vrei să mă jignești! Joan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de ploaie Ploaie de vară - fetița își lipește năsucul de geam Zi ploioasă - în pavilion numai două bătrâne Ploaie de vară - în șopronul bunicii gureșe vrăbii Aversă - copiii își fac umbrele din foi de brustur Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul
PLOAIE DE VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83877_a_85202]
-
kigo este „geroasă”, deci ne aflăm în fața unui poem încadrabil sezonal la anotimpul iarna. Nu-i nimic, autoarea va face reîncadrarea de rigoare. În rest, poemul rezistă exigențelor și poate fi oricând antologat. Șerban Codrin Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul Și aici două cuvinte par să se îngâne și să rimeze semantic, susținând simbolic poemul. Gardul “dărăpănat” și “pelinul” sunt invers proporționale și totuși strâns împletite (“prin”). Ploaia care face ca vegetația să se înalțe și să rodească
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
face reîncadrarea de rigoare. În rest, poemul rezistă exigențelor și poate fi oricând antologat. Șerban Codrin Plouă peste sat - prin gardul dărăpănat crește pelinul Și aici două cuvinte par să se îngâne și să rimeze semantic, susținând simbolic poemul. Gardul “dărăpănat” și “pelinul” sunt invers proporționale și totuși strâns împletite (“prin”). Ploaia care face ca vegetația să se înalțe și să rodească, macină mereu satul. Unde totul se dărâmă încet dar neîncetat, crește doar pelinul. Și amarul. Corneliu Traian Atanasiu Noapte
COMENTARII LA POEME by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83883_a_85208]
-
PUBLIC, indicând cu o săgeată spre toalete ecologice insalubre. Pe la două după-amiază eram la aproximativ cincisprezece mile de casă. Pe un indicator scria BINE AȚI VENIT ÎN PAROHIA STIBBLY-ONTHE-WOLD. Peisajul rural arăta, ca întotdeauna, minunat, cu excepția unei clădiri întunecate și dărăpănate cunoscute mie, un fost spital în stil victorian, care strica priveliștea. La poartă, o placă anunța: REFUGIUL PENTRU FEMEI ST. AGNES. De ani de zile clădirea era folosită ca adăpost pentru femei molestate și mame care-și creșteau copiii singure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
parcuri, gen Sans-Souci de la Potsdam. Noul Sans-Souci avea locația într-un ultim crâmpei meridional de pădure din vestitul codru de odinioară al Vlăsiei. Păstra în perimetrul său un ruinat conac în stil neobizantin de pe timpul lui Matei Basarab, cu dependințe dărăpănate în care un dregător fanariot de-al lui Vodă-Caragea adăpostise herghelii de cai și haite de câini de vânătoare. Padocurile pentru cai dispăruseră în perioada când impetuozitatea brutală a transformării socialiste a agriculturii le aneantizase pentru a face loc tractoarelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Ce mai, toți oameni mari, atât de mari că uitaseră de unde au plecat, nici când le-au murit părinții n-au dat pe-acasă, dar s-au trezit pe urmă că au dreptul la o curte pustie, la un acoperiș dărăpănat, la niște țăruși care sprijineau o nenorocită de vie care ajunsese să facă doar un fel de aguridă cu bobul pe jumătate uscat... Iar ea, bunica, reușise să ajungă dactilografă la aceeași primărie unde bunicul era funcționar la starea civilă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
e bine. E bine. Rețeaua de canalizare, legată de enormul con al sta--ției de epurare a atmosferei, conținând fluidul de răcire comprimat, ajunsese la incandescență. Arcuri electrice, într-o coroană pe armătura superioară a turnului, luminau suprafața Acheronului și clădirile dărăpănate ale coloniei Hadley prin fulgere sporadice și orbitoare. Era evident că stația funcționa anormal. Moderatoarele încă mai încercau cu încăpățânare să oprească o reacție în lanț incontrolabilă. Îndoiala nu fusese inclusă în programarea lor. Dincolo de zona de aterizare, se ridica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a întâmplat să staționăm într-un orășel. Am fost repartizat într-un vorstadt* să locuiesc în casa unei văduve, al cărei bărbat fusese și el locotenent cândva și ieșise la pensie. Baba avea vreo optzeci de ani. Casa era veche, dărăpănată, din bârne, iar baba nu ținea nici măcar slujnică în casă, atât era de săracă. Însă remarcabil era faptul că femeia avusese cândva o familie numeroasă, rude multe; dar unii, de-a lungul vieții ei, muriseră, alții se mutaseră care încotro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
scandalizeze preotul, să se bucure fetele”, prin mimarea naivității și prin batjocorirea tradiției. În Glas, de pildă, motivul zidului ruinat și părăsit, ca și metrica populară devin embleme ale unei convenții poetice constrângătoare și sunt supuse unui asalt profanator: „Zid dărăpănat / Eu m-am întrebat / Astăzi că de ce / Nu s-a spânzurat / Lia, blonda Lie / Noaptea de-o frânghie.../ S-ar fi legănat / Că o pară coapta / Și ar fi lătrat / Câinii de pe strada / S-ar fi adunat / Lumea să o
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
jur de 30.000 de ieșeni se întorceau, pentru câteva minute, în urmă cu 200 de ani, fie că vor, fie că nu. Zona Baș Ceauș, locul în care se trăiește ca pe timpul fanarioților: străzi prăfuite, mărginite de maghernițe dărăpănate, copii îmbrăcați sumar, care se joacă prin gunoaie...sărăcie lucie. Baș Ceauș a fost mahala, iar acum, ca să țină pasul cu vremurile, poate fi numit ghetou. Zona Cuza Vodă este unul dintre elementele de identitate pentru Iași, care leagă centrul
IA?IUL din perspectiva regener?rii urbane by Anca Mihaela Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/83081_a_84406]
-
Tot el spune că familia lor supraviețuiește prin muncă și prin banii primiți din alocațiile copiilor. Una din familiile care o duce cel mai greu din localitatea Cozmești este familia Ioanițoaia, care locuiește alături de cei 5 copii într-o casă dărăpănată, fără curent electric. Familia supraviețuiește din alocația de 160 de lei a copiilor, iar tatăl copiilor și-a abandonat familia. Claudia Ioanițoaia a mulțumit elevilor pentru cadoul primit, cărora le-a urat mult succes la școală. Menționăm că în această
Sfera by Alecsa Ecateriana () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93578]
-
care nu-l vei mai putea uita niciodată! Fie, merg, m-ai convins; dar să știi că sunt tare curios și vreau să ajungem mai repede. Nicu îl duse pe prietenul său la marginea orașului într-o casă sărăcăcioasă și dărăpănată, unde zăcea un bolnav părăsit de toți, și zise: Iată un prieten, un frate de al nostru care suferă. Vasilică nu putu să mai vorbească. Lacrimile îi curgeau pe obraji. Bagă mâna în buzunar, scoase toți banii ce-i avea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
gîndește la ratele 2 pe care2 le vor plăti.), anaforă nominală (expresia anaforică este formată din substantiv și articol hotărît, sau articol genitival sau adjectiv posesiv, demonstrativ sau nehotărît: Ana și-a cumpărat o casă1. Casa/ Clădirea 1 e cam dărăpănată.), anaforă adverbială (anaforicul este un adverb de loc, de timp de mod sau un adverb relativ: [Ana și-a cumpărat o casă1 ieri2]3. Tot atunci 2 a dus acolo 1 toată mobila bunicilor. Așa3 a rezolvat problema evacuării.), anaforă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nebăgarea de seamă a admiratorilor jertfesc această mică clădire istorică și o lasă în voia întâmplării să se ruineze cu desăvârșire. Vântul șuieră prin ușile și ferestrele stricate, iar păsările își fac cuibul înlăuntru. E o înfățișare tristă casa aceasta dărăpănată și lăsată în părăsire și e o rușine pentru acei care-l cetesc și-l admiră pe Eminescu. S-au ridicat pretutindeni monumente, s-au scris laude pompoase, nu s-a gândit nimenea să se îngrijească de casa părintească a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o fotografie a ruinelor, pe al cărei autor nu-l știm), lucru care a grăbit, desigur, degradarea. În 1919, un alt trecător cu o memorie vizuală remarcabilă redă, cu exactitate, amănunte revelatorii: căsuța de zid pe jumătate ruinată, cu păreții dărăpănați, cu urma unor privazuri de ferestre în care stau înfipte gratii ruginite, un acoperiș care așteaptă gata să se prăbușească și cu o curte plină toată de buruieni ce cresc în liniște și se usucă; coșerul de păpușoi din spatele casei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cuvântări, recitări, cântice, iar apoi o procesiune la Ipotești, cu elevi, armată și destul popor, căci depărtarea satului de oraș e de vreo 8 km. Am văzut halul în care se află casa părintească a poetului, nelocuită și în parte dărăpănată, bisericuța amenințată cu distrugerea, căci ploua în ea, mormintele părinților și celor doi frați în complectă părăsire, cu ostrețele stricate și acoperite de buruieni. Într-un cerc de prieteni, fără nici o nuanță politică, am socotit, că o festivitate ca cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
în care se va construi noua biserică a acestui sat, după planul tip aprobat de Sf. Mitropolie de Consiliul Central bisericesc 65. La acea dată, vechea bisericuță, după cum reiese din formularul tip completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în parte cu gard de scânduri, plantată cu arbori decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ca o străină... cu o răceală care ne pătrundea în oase... Chipul hâd al neprevăzutului începea să se arate. Privirea îți rătăcea încețoșată peste locurile virane pline de gropi și ruine, din jurul gării, cu mormane de moluz și gunoaie, ziduri dărăpănate, fără acoperiș, cu ferestre căscate larg, cu hornuri singuratice... Alei năpădite de bălării duceau spre maidane unde înainte fuseseră case arătoase cu grădini frumoase, acum în paragină. Erau primele răni ce ni se înfățișau ochilor, din orașul distrus de război
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
locotenentul-major Toma Augustin. Tatăl lui era șeful secției Anestezie și Terapie Intensivă la Spitalul Militar, un doctor eminent. Ăsta, un copil jos pălăria, dornic de muncă, și era căsătorit cu fiica lui Marin Ceaușescu. I-am zis: "Clădirea e veche, dărăpănată. Tomiță, sarcina ta e să facem Infirmeria!" Relațiile atunci erau altceva, nu erau ca acuma să faci ciubucuri și să le bagi în buzunar. "Tomiță, descurcă-te!" și Tomiță s-a descurcat, cu intervențiile prin familia Ceaușescu. Pe atunci se
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Deodată, am simțit precipitându-se înăuntru un cutremur. Mă cotropeau antisentimentele. Nu înțelegeam de ce trebuise să citesc acele cărți și atâtea altele, de ce voisem la un moment dat să citesc toate cărțile, dacă ajunsesem în acel sat, în acea casă dărăpănată, invadată curând de șobolani, în acea cămăruță cu pereți strâmbi și coșcoviți. Nu era încă una din „gropile“ mele? Ba da. Și a fost cea mai teribilă. Pentru că ieșirea din ea a durat nouă ani. Totul mi se păruse de la
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
nimic din ce văd. Poate pentru că nu înțeleg sau poate pentru că sunt gelos...“ Ziua l-ai putea confunda cu un designer ca oricare altul, dar la căderea serii se transformă într-un singuratic ce lucrează cu frenezie într-o casă dărăpănată, la lumina unui bec de 65 de wați. N-are rețete pentru intrarea în transa creației, nici muze care să-l inspire. „Când lucram la ultima mea carte, ba mă îmbătam criță și ascultam muzică, ba rămâneam complet treaz și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și este foarte probabil că ai să-l cauți, deoarece în cartea de față se vorbește numai despre această casă , ai să-l găsești numaidecât. Mai întâi, pentru că este casa cea mai mică. Pe lângă asta, este singura care arată cam dărăpănată și care ar avea nevoie de o tencuială nouă. Dar proprietarul, domnul Banks, îi spusese doamnei Banks că poate avea fie o casă drăguță, curată și confortabilă, fie patru copii. Pe amândouă însă nu, în nici un caz, căci nu-și
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să aflu dacă e la zdup. Nu e. Mă mai liniștesc, însă nu am verificat încă Brooklinul. Acolo își are adăpostul, lângă șinele de metrou în tunel. Îl văd din nou la stradă intersecție cu Houston street. E un pic dărăpănat, dar în viață. Mi-a spus că a fost la zdup în Brooklyn pentru 2 zile. Luase crack. Mergem la el acasă în tunelul de metrou. Este la prima stație în Brooklyn. Intrăm cu lanterna. Mergi în tunel vreo 5
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
Vaslui! A fost mișcarea unor bețivani. Câțiva copii care erau atunci în crâșmă s-au hotărât să facă revoluție”, explică profesorul și completează, mai mult pentru el, că a fost ,,trilulilu-trandafiru’ revoluție”. Și continuă: ,,Important este că, printre aceste blocuri dărăpănate, s-a dezbătut ideea de revoluție. Nici o emisiune nu putea să spună dacă a fost sau n-a fost”. Dumitru Marin nu ezită să povestească una-alta și despre noul film al lui Corneliu Porumboiu, ,,copilul acestor meleaguri”, din care
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]