8,648 matches
-
1980), probabil cel mai bun roman al lui Diaconescu, eroul este muzicianul și savantul Ioan Căianu-Valachus, pentru puțină vreme episcop romano-catolic în Transilvania. Epoca lui Burebista este văzută prin ochii lui Arhidamos, protagonistul romanului Călătoria spre zei (1982), ambasador al dacilor la Roma lui Iulius Cezar. Principele Grigore Alexandru Ghica al X-lea apare într-o carte despre vremurile romantismului (Speranța, 1984), după care prozatorul se întoarce la epoca sa predilectă, cea străromână, acum personajul principal fiind astronomul și teologul Dionysus
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
fiecăreia dintre epocile „reactualizate”. În maniera lui Radu Theodoru, Paul Anghel, Vasile Știrbu, Eugen Uricaru, autorul mânuiește dezinvolt instrumentarul narato - logic al realismului tradițional. Realizează astfel un „mozaic de romane, înglobând, în ceea ce s-ar fi vrut un tot unitar, dacii, Reforma, Renașterea, „barocul” ardelean, vremea lui Brâncoveanu, romantismul prepașoptist, epoca Unirii, chiar dacă îi lipsește totuși acestui conglomerat un factor literar „incitator” (Marian Popa). O lucrare serioasă și bine documentată este Prelegeri de estetica Ortodoxiei (1995-1996, respectiv ediția a doua în
Semnal editorial şi Publicistic: Mihail Diaconescu – Prelegeri de estetica Ortodoxiei, ediţia a doua, Editura „Doxologia” a Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi, 2009 … [Corola-blog/BlogPost/94084_a_95376]
-
la locul lui, tot ce știm noi astăzi despre istoria antică a Europei ar fi aruncat în aer. Astfel, un alt episod istoric surprinzător și necunoscut în România, legat de traco-geto-daci, ne vine tocmai din Franța. “Ce treaba ar avea dacii, geții sau tracii cu Franța?” ar întreba unii. Dacă luăm în discuție izvoarele istorice, atunci au multă treabă... Astfel, istoricul normand Dudon de Saint-Quentin, care a scris o istorie a primilor duci de Normandia, ne spune în secolul X că
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
cea mai mare grijă în limba dacă, învățând-o definitiv ca să poată discuta mai târziu cu oamenii de origine dacă.” (De moribus et actis primorum Normanniae ducum) Desigur, prima întrebare care ne poate veni în minte este: Ce să caute dacii sau limba dacă pe teritoriul Franței, acum 1.000 de ani, că doar ni s-a spus la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
moribus et actis primorum Normanniae ducum) Desigur, prima întrebare care ne poate veni în minte este: Ce să caute dacii sau limba dacă pe teritoriul Franței, acum 1.000 de ani, că doar ni s-a spus la istorie că dacii, geții și tracii au dispărut de pe planeta asta, chiar din sistemul solar, încă din antichitate?!? Și, desigur, și-au luat și limba cu ei... Păi, în realitate, legendele normande vorbesc despre originea troiana, adică traca, a normanzilor, relatând cum, după
De ce a învățat LIMBA DACĂ Richard I al Normandiei, în secolul X? [Corola-blog/BlogPost/94272_a_95564]
-
necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles sau Darzos. După cucerirea română, unii cercetători, printre care și Pârvan, identifică pe Darzos cu Hercules Invinctus, întruchiparea
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
forma ei originară de sine, de stare principală”. Și, nu trebuie pierdut din vedere: starea pe loc a lucrurilor ascunde strania tentativă a ieșirii din timp atunci când poetul spune: Nu era azi, nici mâine, nici ieri, nici totdeauna. (Rugăciunea unui Dac). Și Amăriuței precizează: „Totdeauna are sensul de veșnicie cantitativă a lucrurilor, nu de permanență a lor. Starea lucrurilor (sinea) este preontologică, ea nu poate fi gândită speculativ sub pecetea categoriei cantității (ca la presocraticii Parmenide, Heraclit, Empedocle, Melisos etc) /.../ este
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
1688 când a fost ocupată de imperiul Habsburgic. Oare emeritul profesor român nu a auzit de Pașalâcul de la Buda din anul 1526 sau poate o fi fost și un Pașalâc la Kolozsvár ?! L-am întrebat de ce nu vorbește și despre daci, când în inima Transilvaniei sunt rămășițele Statului Dac la tot pasul, iar domnul profesor mi-a răspuns că aici se discută numai de Transilvania, începând cu perioada de când a primit acest nume de la unguri, în secolul al XI-lea (!) I-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
tot din Ungaria, până la ocuparea ei de către Imperiul Habsburgic în anul 1688); - nu are absolut nici o importanță că ungurii însăși se recunosc pe sine ca migratori, venind din Asia și asediind o mare parte din Europa. Nu! Ei spun că Dacii au dispărut din istorie și că Transilvania era goală când s-au refugiat ei, în urma războiului cu moravii și bulgarii, care i-au împins spre Nord. Documentul care consfințește aceste convingeri maghiare este celebra: “Gesta Hungarorum” a lui Anonimus. Problema
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
regelui hunilor: limbile gotice și ausonica, unde prin limba ausonilor se înțelege dacică care este, de fapt latina vulgară, potrivit prelatului maghiar Otrokocius. Attila Hunul (406-453 d.Hr.) însuși se intitula „rege al hunilor, al medușilor, al goților și al dacilor”, dovadă că dacii existau și erau recunoscuți de Attila. Să nu uităm și de Memoriul din 1784 al grofilor și al baronilor unguri, care, simțindu-se, pe bună dreptate, venetici în Transilvania, cerând ajutor armat de la administrația habsburgică, pentru înăbușirea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
gotice și ausonica, unde prin limba ausonilor se înțelege dacică care este, de fapt latina vulgară, potrivit prelatului maghiar Otrokocius. Attila Hunul (406-453 d.Hr.) însuși se intitula „rege al hunilor, al medușilor, al goților și al dacilor”, dovadă că dacii existau și erau recunoscuți de Attila. Să nu uităm și de Memoriul din 1784 al grofilor și al baronilor unguri, care, simțindu-se, pe bună dreptate, venetici în Transilvania, cerând ajutor armat de la administrația habsburgică, pentru înăbușirea revoluției vlahilor de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
își primește salariul lunar de la statul român, din munca milioanelor de români, și pentru cetățenii românii care își trimit copiii la dumneavoastră pentru învățătură! În final ce trebuie știut este că, de-a lungul zecilor, sutelor și miilor de ani, dacii și urmașii lor legitimi de azi, noi românii, nu am avut nevoie de migratori, ci migratorii au avut nevoie de noi, și ceea ce le cerem noi azi este puțin respect! Dr. N. Săvescu www.dacia.org
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93576_a_94868]
-
, Canada 9 Iulie 2013 RITURILE DE TRECERE ,,De mii de ani sălășuiesc în mine dacii Cărora le tot plătesc tribut, pentru cântările necântate, încă!” Lia Lungu Ritualul este ca o oglindă în care, fiecare dintre noi se poate regăsi, însoțind etapele vieții de la leagăn până la groapă. Riturile de trecere, însumează trecerea de la o stare biologică
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
fi comparat cu satul din amintirea ta, civilizația noastră, cea așezată, agrară, cea a daco-valahilor va trece în sângle românilor de mâine. Satul patriarhal este suit în ceruri cu moșii și strămoșii. De acolo ne veghează și ne așteaptă, așa cum dacii de pe columnă ne așteapă, să le facem dreptate: dreptatea pe care ne-o cer, este locul de cinste pe care îl merităm, la masa de valori a omenirii. În muzica noastră, ritualul, ca funcție simbolică, cu câteva excepții, între care
Conferința – Câmpul Românesc, Hamilton- Ontario [Corola-blog/BlogPost/93665_a_94957]
-
cele două Americi și din India: Constantin BRÂNCUȘI -, cerem încuviințarea proniei cerești de a o boteza pe Leni Pințea-Homeag cu numele UNIC, de statuară, copleșitoare Columnă a Teatrului. Dacă ar fi cunoscut-o, EMINESCU i-ar fi dedicat ,,Rugăciunea unui dac”, iar BRÂNCUȘI ar fi înălțat-o în tării, cu vibrații eclatante și energii cosmice de Pasăre în Văzduh. Adică, de Pasăre în Duh Sfânt, în neîncetată Înălțare. Vultur Unic al teatrului de aici și de pretutindeni. DAN LUPESCU Craiova, 19
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
preferă niște adolescenți ignoranți, incapabili să depășească limbajul „mișto” și „nașpa”. Cu astfel de cetățeni, viitorul României este sumbru. - În timp ce bulgarii își împânzesc țara cu șantiere arheologice, în căutarea tracilor cu care nu au nici o legătură, românii, urmași direcți ai dacilor și romanilor, sunt gata să cedeze străinilor, spre distrugere, vestigiile daco-romane de la Roșia Montană. Care ar trebui să fie atitudinea statului față de cercetarea arheologică? - Deși se vorbește de conservarea „patrimoniului național”, nu se face nimic pentru păstrarea și valorificarea lui
Acad. Florin Constantiniu: „Politicienii postdecembrişti au făcut românilor mai mult rău decât mongolii, ungurii, turcii, nemţii şi ruşii” [Corola-blog/BlogPost/93647_a_94939]
-
Acum, eu nu sunt un mare lingvist! pregătirea mea este de istoric și filosof... Faptul că sunt însă profesor de română m-a obligat să studiez și puțină lingvistică. Limba română s-a născut dintr-un mariaj lingvistic între limba dacilor, despre care nu se știe foarte mult, și limba latină populară vorbită de militarii și colonii care ocupaseră Dacia, și înainte de Traian, și 164 de ani după, până la Aurelian; în limba română a rămas o mică parte din această latină
„ Prin Mircea Eliade, am rămas legat de România toată viaţa…” [Corola-blog/BlogPost/93670_a_94962]
-
de metri, așezate pe două șiruri, în ordinea mărimii), cărora localnicii le spun «guruiețe» sau «gruiețe». Se crede că în interiorul acestora s-ar afla, ascunse, comori. Unii specialiști susțin că „aceste movile fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
spun «guruiețe» sau «gruiețe». Se crede că în interiorul acestora s-ar afla, ascunse, comori. Unii specialiști susțin că „aceste movile fac parte din Triunghiul Magic rămas de pe vremea dacilor. Sunt așezate pe o linie invizibilă ce face legătura între sanctuarele dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare/ ciobani bălai cu ochi de stele/ adună flăcări din huila serii/ în mijlocul stânii pentru filonul de aur/ ce fierbe-n ceaunul cel veșnic/” (ultimii daci) Concluziv, Eu sunt Spartacus, ne demonstrează cert că gloria, între manifest și înfrângere, creează eroi, pe un parcurs spiralat, oricum în progres, eroi umbriți de o victorie negativă a propriului eu, ceea ce duce iminent la o răzvrătire ivită din tăcere
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
bolnave și naște cântecul, la răspântii de drumuri palmele bântuite de linii își citesc destinul. Ochii se înduioșază de lacrima de sare pe obraz, sufletul cald din pietre absoarbe puterea unui zeu în crucea voinicului desenată pe piept de strămoșii daci. Referință Bibliografică: Sufletul din pietre / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1614, Anul V, 02 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
SUFLETUL DIN PIETRE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377187_a_378516]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi, Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci, Cu ochii ațintiți, spre verile din
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
pământ. Prind drumul tău grăbit, prin noaptea de lumină Și-n curgerea de stele, în taină mă strecor, Prin poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
poarta gurii tale, când șoaptele-ți suspină, De-atâta frământare, ce strigă al tău dor. Referință Bibliografică: AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT / Daniel Dac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2138, Anul VI, 07 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Daniel Dac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Daniel Dac Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
cele două cetăți ale creștinătății, precum și o bună parte a Europei de răsărit. Cum turcii nu dețineau o flotă militară care să le permită invazia Apusului prin Mediterana, în drumul ordiilor spre Romă nu mai stăteau decât voievodatele românești... Moldova dacilor liberi În aceeași perioadă, asupra Moldovei pândeau nu numai otomanii, ci și ochii lăcomi ai tătarilor din Hoarda de Aur. În anul 1469, o hoarda a tătarilor de pe Volga, condusă de Eminec, nepotul hanului cel mare, pornește o expediție de
Să nu ne uităm istoria: 540 de ani de la Podul Înalt (10.01.1475) [Corola-blog/BlogPost/93080_a_94372]