2,937 matches
-
ȘI STRATEGIE. b. MICII GLADIATORI. Antrenamentul pentru recrutarea viitorilor gladiatori în cadrul școlii de gladiatori "Ludus Apulensis". Se adresează copiilor. Locul desfășurării activității: Poartă a IV-a a cetății Albă Carolina 3. ATELIERE ANTICE. a. MONETĂRIE DACICA ȘI ROMÂNĂ. b. FIERĂRIE DACICA c. ATELIER DE BIJUTERII ANTICE d. ATELIER DE PIELĂRIE Locul desfășurării activităților: "Muzeul Principia". e. GASTRONOMIE ROMÂNĂ Locul desfășurării activității: Curtea Muzeului Național al Unirii Albă Iulia f. ATELIER DE TIR CU ARCUL. Locul desfășurării activității: Parcul de lângă Carolina Cafe
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
Cafe. 4. ÎMBRĂCĂMINTE ȘI COAFURA ROMÂNĂ. Deprinderea publicului de a purta vesminte române civile și uniforme militare. Realizarea de coafuri române. Locul desfășurării activității: Stradă Muzeului (între Muzeu și Sala Unirii) 5. SPECTACOLUL DE RECONSTITUIRE ISTORICĂ A GĂRZII ROMÂNE ȘI DACICE. Locul desfășurării activității: Poartă a IV-a a Cetății Albă Carolina, orele 19 - 20,20. În data de 25 septembrie 2015, cu începere de la ora 17,00; Universitatea Aurel Vlaicu din Arad și partenerii, invită toți Arădenii și nu numai
NOAPTEA CERCETĂTORILOR 2015. Vezi programul evenimentelor by Cristina Alexandrescu () [Corola-website/Journalistic/105020_a_106312]
-
Inaugurată pe 12 mai 113, este o coloană albă de aproape 40 de metri cu un diametru de aproximativ 4 metri, având un șir de basoreliefuri care o acopera de la bază la vârf. Sunt reprezentate scene din cele două războaie dacice și suplinesc în parte prețioasele “Comentarii” ale lui Traian și “Geticele” lui Criton, azi pierdute. În soclul Columnei a fost depusă în 117 cenușa lui Traian, mort la 65 de ani în orașul Selinus din Cilicia(Asia Mică) care mai
Cum s-a sărbătorit cucerirea Daciei. Cât aur au luat romanii din fostul stat al lui Decebal () [Corola-website/Journalistic/102407_a_103699]
-
urmă cu două săptămâni de conducerea Forumului Civic al Românilor din Harghita, Covasna și Mureș (FCRHCM) care a acuzat faptul că acesta are un caracter pur etnic maghiar și a solicitat 'includerea în viitorul steag al județului a unui vestigiu dacic, ca simbol a prezenței românilor în zonă'. Forumul a avertizat că dacă propunerile sale nu vor fi luate în considerare, va contesta toate variantele propuse ca steag al județului Harghita la Comisia Națională de Heraldică Genealogie și Sigilografie a Academiei Române
CJ Harghita scoate românii de pe steagul județului by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103316_a_104608]
-
din teritoriul localității și au fost făcute cunoscute de versurile marelui poet Mihai Eminescu. Cartea și luceafărul amintesc de satul Ipotești, locul de naștere al poetului, care dă numele localității. Zidul de argint și fascia crenelată reprezintă cele două cetăți dacice de la Stâncești. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. ----
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267728_a_269057]
-
în bandă largă pot constitui un vector pentru promovarea valorilor culturale și diversității în contextul României. Importanța patrimoniului cultural românesc este recunoscută inclusiv prin includerea unor obiective precum Delta Dunării, mănăstirile pictate din Moldova, centrul istoric al municipiului Sighișoara, cetățile dacice din munții Orăștie, bisericile de lemn din Maramureș, cetățile fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu în patrimoniul cultural mondial de către UNESCO. Astfel, se pot dezvolta baze de date informatice (e-Turism, e-Cultura) care să favorizeze dezvoltarea conținutului digital de tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213833_a_215162]
-
10:10-10:20 Moment de poezie - elevii Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea 6. 10:20-10:45 Silviu TORJOC - Confesiuni George Coșbuc 7. 10:45-11:00 Mariana TERRA (SUA): Actualitatea lui George Coșbuc 8. 11:00-11:15 Dumitru NOANE: Cetăți Dacice în nord-vestul României 9. 11:15-11:30 Prof. Dr. Alexander RODEWALD (Germania) și Georgeta CARDOS: Dacii - punte genetică între populații 10. 11:30-11:45 Prof. Mihai POPESCU: George Coșbuc, dacolog ardelean 11. 11:45-12:00 Octavian SĂRBĂTOARE (Australia): Dacism și
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
dacii liberi 8. 16:45-17:00 Dorel RADU: Românii între Bizanț și Romă 9. 17:00-17:15 Gheorghe GARBOVAN: Experimentul romanizării. Formarea neamului românesc 10. 17:15-17:30 Mihai ZAMFIR: Sasar 11. 17:30-17:45 Gheorghe VOICA: Al doilea război dacic 12. 17:45-18:00 Gheorghe GARBOVAN: Arealul tracic și imposibilitatea romanizării Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 1. 15:00-15:15 Șeitan GHEORGHE: Elemente de continuitate dacica în vremea voievodului Constantin Brâncoveanu
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
Gheorghe VOICA: Al doilea război dacic 12. 17:45-18:00 Gheorghe GARBOVAN: Arealul tracic și imposibilitatea romanizării Secțiunea 3. Anul Brâncoveanu Sală Paladium (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Prof. Mihai Popescu - 1. 15:00-15:15 Șeitan GHEORGHE: Elemente de continuitate dacica în vremea voievodului Constantin Brâncoveanu 2. 15:15-15:30 Prof. Gheorghe ISCRU: Semnificația martiriului sfinților Brâncoveanu-Basaraba în istoria națională 3. 15:30-15:45 Ecaterina CHIFU: Constantin Brâncoveanu pe meleaguri buzoiene 4. 15:45-16:00 Cornelia-Viorica POPESCU: Doamna Maria Brâncoveanu 5
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
și Buzăul Secțiunea 4. Oradea - Filă de istorie Sală Filarmonicii Oradea orele 14:00 - 18:00 1. Revista "Familia", tribuna culturală națională, prof. univ. dr. Ioan LAZA 2. Sistemul de apărare al Cetății din Oradea, Alexandru POP 3. Despre cetățile dacice din Bihor, prof. univ. dr Sever DUMITRAȘCU 4. Despre bisericile de lemn din Bihor, prof univ. dr Ioan GODEA & prof. univ. dr. Aurel CHIRIAC 5. Heraldica orașului Oradea și a județului Bihor, dr. Augustin TÂRAU 6. Cucerirea cetății Oradea de către
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
CRISTIAN: Afinitatea creației lui George Coșbuc cu sanscrita 10:00-10:15 Gheorghe FUNAR: Piramidele din România și Egipt, coincidențe sau adevăruri ascunse ? 10:15-10:30 Nelu BARBU: Dacii în poezia lui George Coșbuc 10:30-10:45 Ion GIJU: Spațiul geografic dacic: Panonia 10:45-11:00 Angela BUCUR: Tăblițele cerate, expresie juridică 11:00-11:15 Gheorghe GARBOVAN: Moșteniri lingvistice dacice și romane 11:15-11:30 Titi DAMIAN: Fidelitatea memoriei colective - concereala 11:30-11:45 Carmen COSTRAȘ: Bihorul pe harta spiritualității românești 11
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
coincidențe sau adevăruri ascunse ? 10:15-10:30 Nelu BARBU: Dacii în poezia lui George Coșbuc 10:30-10:45 Ion GIJU: Spațiul geografic dacic: Panonia 10:45-11:00 Angela BUCUR: Tăblițele cerate, expresie juridică 11:00-11:15 Gheorghe GARBOVAN: Moșteniri lingvistice dacice și romane 11:15-11:30 Titi DAMIAN: Fidelitatea memoriei colective - concereala 11:30-11:45 Carmen COSTRAȘ: Bihorul pe harta spiritualității românești 11:45-12:00 Aureliu Ioan TONEA: Dacologismul în proza lui George Coșbuc 12:00-12:15 Viorica UNGUREANU: Moment de
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
În timp ce cetățile dacice zac în uitare, necercetate arheologic, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva vrea 5 milioane de euro pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat luptelor de gladiatori din capitala romană a Daciei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
pentru a reconstrui arena de gladiatori din capitala romană a Daciei... Ministerul Culturii a dat aviz favorabil proiectului de restaurare a amfiteatrului destinat luptelor de gladiatori din capitala romană a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Proiectul, o inițiativă a Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, presupune o investiție de 5 milioane de euro, cu mult mai mult decât a beneficiat întreaga cercetare arheologică românească în ultimii 25 de ani. Că, la o astfel de sumă, probabil s-ar putea construi de la
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
o astfel de sumă, probabil s-ar putea construi de la zero vreo două-trei amfiteatre de aceeași mărime, este o altă poveste, dar probabil că trebuie să coste mult ca să aibă valoare, precum frunza turistică a Elenei Udrea. Astfel, în timp ce obiectivele dacice rămân mai departe necercetate, nevalorificate turistic decât într-o mică măsură, autoritățile locale, cu sprijinul Ministerului (in)Culturii (același care după ce a promis câteva milioane de euro cercetării arheologice a cetăților dacice, nu a mai dat banii) vor să se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
frunza turistică a Elenei Udrea. Astfel, în timp ce obiectivele dacice rămân mai departe necercetate, nevalorificate turistic decât într-o mică măsură, autoritățile locale, cu sprijinul Ministerului (in)Culturii (același care după ce a promis câteva milioane de euro cercetării arheologice a cetăților dacice, nu a mai dat banii) vor să se investească masiv în alt obiectiv al invadatorului roman!!! Nici nu are rost să le semnalăm respectivelor autorități că o arenă de lupte cu gladiatori este un spațiu al morții și maximei cruzimi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
în acest obiectiv BANI ROMÂNEȘTI, dați de România la UE și înapoiați de aceasta pentru proiecte culturale... În consecință, vreau să o întreb pe directoarea Muzeului din Deva, doamna Liliana Țolaș, dacă are proiecte de aceeași anvergură și pentru obiectivele dacice? Cum, nu are? Am înțeles! Oare de ce autoritățile românești nu inițiază astfel de proiecte și pentru daci?!... Această situație exprimă o tendință generală într-o Românie aflată, după părerea mea, sub ocupație, o Românie în care cei care trag sforile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/arena-de-gladiatori/ [Corola-blog/BlogPost/94138_a_95430]
-
și regele Mihai I al românilor. Noi, românii, avem credința noastră, atlanteeană și zamolxiană, că sufletele celor duși de pe această lume sânt suflete de lumină vie undeva. Ele se întorc în oameni dacă le chemi, prin ritualuri de Aprinderea focului dacic. Frați români de pretutindeni, luați aminte! Fără o iubirea frățească între pământenii și nepământeni întru Marea Comuniune a sufletelor solare și lunare prin“Marea migrație spirituală a sufletelor de lumină vie prin trupuri succesive”, unind pe toate sufletele-spirit din toate
DESPRE 'MIGRAŢIA SPIRITUALĂ A SUFLETELOR DE LUMINĂ VIE PRIN TRUPURI SUCCESIVE' ŞI ÎNTOARCEREA ACASĂ A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1442666145.html [Corola-blog/BlogPost/360395_a_361724]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DORU SICOE - CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA Autor: Doru Sicoe Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când vorbim de arheologia epocii clasice a Daciei, ne gândim în primul rând la cetățile dacice din perioada secolului I î.e.n. și sec
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorie > DORU SICOE - CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA Autor: Doru Sicoe Publicat în: Ediția nr. 1084 din 19 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Când vorbim de arheologia epocii clasice a Daciei, ne gândim în primul rând la cetățile dacice din perioada secolului I î.e.n. și sec I e.n., mai precis de la Burebista la Decebal. Acum se construiesc cetăți cu zid de piatră, de influență grecească, dar cu un important conținut de originalitate, adaptate terenului, tehnicilor și necesităților proprii. Se
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
mai precis de la Burebista la Decebal. Acum se construiesc cetăți cu zid de piatră, de influență grecească, dar cu un important conținut de originalitate, adaptate terenului, tehnicilor și necesităților proprii. Se poate vorbi de acum de „murus dacicus”, vestitul zid dacic ce a provocat probleme armatelor lui Traian, dar care ne permite azi să concluzionăm că dacii au creat un stat și o civilizație superioare celorlalte popoare barbare europene. Importanța acestor artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de UNESCO, ce
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
probleme armatelor lui Traian, dar care ne permite azi să concluzionăm că dacii au creat un stat și o civilizație superioare celorlalte popoare barbare europene. Importanța acestor artefacte a fost recunoscută la nivel mondial de UNESCO, ce a declarat cetățile dacice din Munții Orăștiei „moștenire mondială”, în 1999. E vorba, mai exact, de Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Roșie, Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna, care alcătuiau un sistem de fortificații pus în slujba primeia, de unde și deducția că Sarmizegetusa Regia era capitala Daciei
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Costești-Cetățuie, Costești-Blidaru, Bănița și Căpâlna, care alcătuiau un sistem de fortificații pus în slujba primeia, de unde și deducția că Sarmizegetusa Regia era capitala Daciei. UNESCO a acordat titlul de „moștenire mondială” pe baza a trei criterii. Primul spune că „cetățile dacice reprezintă îmbinarea tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare din interiorul și exteriorul lumii clasice, creând un stil unic”. Al doilea precizează că „regatele dacice de la sfârșitul secolului I e.n. au atins un excepțional de înalt nivel socio-economic și acest lucru e
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
Daciei. UNESCO a acordat titlul de „moștenire mondială” pe baza a trei criterii. Primul spune că „cetățile dacice reprezintă îmbinarea tehnicilor și conceptelor arhitecturii militare din interiorul și exteriorul lumii clasice, creând un stil unic”. Al doilea precizează că „regatele dacice de la sfârșitul secolului I e.n. au atins un excepțional de înalt nivel socio-economic și acest lucru e simbolizat de acest grup de cetăți”. Iar al treilea completează că „fortăreața de deal și succesorul său mai evoluat, oppidumul, erau o caracteristică
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_cetatea_dacica_d_doru_sicoe_1387407162.html [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]