258 matches
-
englezi se așează, pare-se, toți, urmînd un singur instinct, al Cîntului, vream să invit poezia noastră. În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectînd cu viziuni paradisiace: într-un astfel de lirism, nimic din concurența încă darwiniană, a formulelor individuale. Glasul ar continua glasul, cum un adevăr pe celalt, instalînd un moment pe secol L'hymne des coeurs spirituels". Denumirea celei de a patra etape o respinge cu totul, pentru că o poezie cu obiect, ca în șaradă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
și de recuperare și reenergizare în vederea viitoarelor activități și trebuințe de rezolvat. 2. Distress-ul sau stress-ul obișnuit Stress-ul nu este un fenomen exclusiv aplicabil indivizilor umani, ci și regnului animal în general, atunci când este vorba despre cunoscuta luptă pentru existență darwiniană ("struggle for life") și prezervarea vieții în fața numeroaselor pericole din mediul înconjurător. Esențialul în înțelegerea a tot ceea ce va urma în analiza fenomenului, dar mai cu seamă în găsirea posibilelor tehnici și procedee de reducere a stress-ului la un nivel
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
operei Phaedrus a lui Platon. Se ocup] și de studiul filosofiei etice și politice a lui Aristotel. Michael Ruse pred] în cadrul Facult]ților de Filosofie și Zoologie ale University of Guelph, Ontario. Cea mai recent] carte a sa este The Darwinian Paradigm: Essays on Its History, Philosophy and Religious Implications. În prezent lucreaz] la o carte pe tema progresului în biologia evoluționist]. J.B. Schneewind, șeful Catedrei de Filosofie a Johns Hopkins University, este autorul lucr]rii Sidgwick’s Ethics and Victorian
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
speciilor acest curent a c]p]țâț fort], concentrat] în special în mână concet]țeanului s]u, Herbert Spencer. Astfel, a luat naștere „darwinismul social”, manifestat sub diverse forme, dar implicând, de regul], un transfer al luptei și al selecției darwiniene din sfera biologic] în cea socio-uman]. Cu câteva excepții, acest lucru genera o clar] moral] social] de tip laissez-faire. Competiția, lupta, succesul și eșecul se reg]sesc deopotriv] în natur] și în societate. În funcție de perspectiv], acest aspect poate fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
domeniu al ecologiei. Ecologie vine de la cuvântul grecesc oikos, care Înseamnă „gospodărie”. Biologul german Ernst Haeckel a fost primul care a definit noua ramură a bilogiei ca pe „știința relațiilor dintre organisme și lumea Înconjurătoare”38. Ecologia a contestat modelul darwinian, care pune accentul pe competiția pentru resurse limitate Între creaturile individuale. În noul model ecologic, natura este constituită dintr-o multitudine de relații simbiotice și sinergice, În care soarta fiecărui organism este determinată atât de structura relațiilor reciproce, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
carte ulterioară, publicată În 1926, intitulată Biospheria, Vernadsky s-a distanțat de normele științifice ale vremii, argumentând că procesele geochimice și biologice pe Terra au evoluat Împreună, fiecare ajutandu-l pe celălalt. Ideea sa radicălă era În contradicție cu teoria darwiniană, care presupunea că procesele geochimice au evoluat separat, creînd atmosfera În care au apărut, s-au adaptat și s-au dezvoltat organismele vii - adică mediul Înconjurător ca o magazie de resurse. Vernadsky a sugerat că cilcicitatea chimicalelor inerte pe pământ
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
-și croi drumul propriu În noua lume. Calea asiatică nu permite Întotdeauna individului să Înflorească. Dacă eul nu este complet sacrificat pentru Întreg, adeseori potențialul său este blocat În interesul promovării bunăstării colective. Dacă mentalul american este prea individualist și darwinian, cel asiatic poate de asemenea fi criticat fiindcă este prea orientat către „gândirea de grup”. Nici una dintre mentalități, luată separat, nu este ideală pentru o lume conectată. Noile tehnologii sunt atât de descentralizate și democratice, dar În același timp conectate
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că agresivitatea nu se subscrie unei concepții unitare, ci mai degrabă unei categorizări multiple și parțial eterogene în ceea ce privește etiologia. Această categorizare include în aceeași categorie comportamente caracterizate topografic diferit, dar corespunzând acelorași mecanisme neuropsihologice. O abordare teoretică globală de inspirație darwiniană ocupă un loc important în ceea ce privește explicarea comportamentelor agresive din ultimii ani. Propusă de către Wilson (1975 citat de Pahlavan, 1987), această abordare sociobiologică a ridicat multiple controverse atât la nivelul validării științifice a ipotezelor, cât și la nivelul fundamentelor și consecințelor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]