6,546 matches
-
cel puțin cinci parcaje supraterane, în care inclusiv locatarii, riveranii cetății, ar trebui să-și lase mașinile. În acest sens, orice demers prin care pietonii și orașul câștigă teren în fața circulației auto e de salutat“, ne-a spus arhitectul și dascălul universitar Mihai-Corneliu Donici. Arhitectul-șef dă tonul oficial Domnul Radu Radoslav, prezent în calitatea sa de arhitect șef al Timișoarei la prezentarea proiectului Light Box, ne-a precizat că acesta este foarte important pentru oraș și că îl susține. „Este
Agenda2004-27-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282597_a_283926]
-
dreptatea. Lângă Sf. Ap. Petru și Pavel facem sfânta experiență că bunul Dumnezeu ocrotește fiecare suflet, dar are o providență specială, pentru cei ce-L caută cu inimă curată și-i slujesc cu devotament până la moarte. Propovăduitori ai spiritualității creștine, dascăli ai adevărului veșnic, Sf. Ap. Petru și Pavel sunt părinții noștri duhovnicești, pentru că ne renasc în Hristos prin învățătura și prin viața îngerească, modelul vieții noastre creștine. Ceea ce caracterizează viața religios-morală a Sf. Ap. Petru și Pavel sunt relațiile lor
Agenda2004-26-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282591_a_283920]
-
ș.a. Relații suplimentare se oferă și la tel. 292 020. Biblioteca Britanică din Timișoara (str. Paris nr. 1 - etaj I) are următorul program cu publicul: luni, marți și joi orele 13-19, miercuri și vineri orele 9-15. IOAN BÎTEA Workshop pentru dascăli l Formare pentru examenul YLE În cadrul workshopurilor organizate de British Council Centre Timișoara și dedicate formării profesorilor care sunt interesați de conținutul și structura examenelor Cambridge sau au grupe de elevi pe care îi asistă în pregătirea examenelor acestora, în
Agenda2005-04-05-general6 () [Corola-journal/Journalistic/283305_a_284634]
-
muzicologul Ovidiu Giulvezan. Prea mult spus? Posibil. „Poate părea exagerat, poate chiar este. Îndrăznesc însă să afirm că în toată cariera mea rar mi-a fost dat să văd un talent comparabil cu al lui”, întărește cel care este și dascăl la Facultatea de Muzică din Timișoara. În termeni elogioși s-a exprimat și maestrul Diodor Nicoară, dirijorul corului Filarmonicii „Banatul”, mai ales după ce l-a văzut, de fapt auzit, cântând la câțiva pași de el, fără nici o pregătire și fără
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
Vălenii de Munte. Climatul odihnitor și pitorescul zonei l-au ademenit la Vălenii de Munte și pe Nicolae Tonitza, care a locuit aici între 1921 și 1924, imaginile orașului regăsindu-se în tablouri precum: „Vedere din Vălenii de Munte“, „Casa dascălului“, „Fata pădurarului“ ș.a. Aerul tare de la Vălenii de Munte i-a priit și poetului Miron Radu Paraschivescu, care și-a petrecut acolo ultimii ani de viață. Dintr-un studiu de balneoclimatologie, publicat recent, am reținut că bioclimatul sedativ, de cruțare
Agenda2005-05-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283347_a_284676]
-
de a face ceva ce-și doreau de multă vreme, să-și cultive, din plăcere estetică, ascunse talente. Cei peste 650 de elevi deja existenți ai școlii beneficiază, în cadrul celor 32 de specialități artistice, de o pregătire solidă, asigurată de dascăli bine pregătiți și cu multă experiență. Pe lângă consacratele clase de canto (muzică populară, ușoară sau clasică), acordeon, pian, vioară, orgă electronică, taragot, saxofon, flaut, trompetă, chitară, percuție, pictură, grafică, sculptură, design vestimentar, artă fotografică, actorie, sound-design, dans popular, balet pentru
Agenda2004-36-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282835_a_284164]
-
și-a început activitatea didactică o dată cu școala, își amintește de perioada de dinainte de Revoluție, când era parcă mai multă disciplină, curățenie, seriozitate, preocupare din partea elevilor, dar și a cadrelor didactice. Într-adevăr, programele școlare erau mai încărcate, norma didactică a dascălilor era mai mare, dar și rezultatele la învățătură erau mai bune. Iar aceasta se observă mai ales în gradul de dificultate al testelor de la clasă, care este în continuă scădere. De asemenea, nu pot fi uitate muncile agricole la care
Agenda2004-37-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282854_a_284183]
-
de conducere îndelungată - Mircea Belciu, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 14 - director timp de 37 de ani (Ioan Jebelean, Romulus Lăpădat, Ioan Bujor Drăgan, Vasile Ungur); diploma de merit pentru împlinirea cu dăruire și devotament a vocației de dascăl în slujba învățământului - profesori - Elisabeta Toth, de la Școala de Arte Frumoase „F. Barbu” Lugoj (Elena Șandru, Alexandru Schipor, Georgeta Zugravu, Eugenia Olariu), învățători - Livia Decun, de la Școala cu clasele I-VIII nr. 24 (Simona Mihailov, Maria Olteanu, Mihaela Tripșa, Maria
Agenda2004-27-04-scoala () [Corola-journal/Journalistic/282614_a_283943]
-
al Centrului Județean de Cultură și Artă. „Fanfara de la Palatul Pionierilor s-a înființat când aveam eu 12-13 ani: cântam deja și la clarinet, și la chitară, povestește Werner Salm. La chitară cântam cu taraful condus de Gheorghe Galetin, un dascăl minunat cu care-am rămas în relații bune până astăzi. Și-apoi taraful a însemnat pentru mine familiarizarea cu folclorul bănățean. Cântam de toate: piese ungurești, sârbești, românești, iar eu, neamț, trebuia să le interpretez pe toate fără ezitare, și
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
și i-am zis: Îmi pare rău, vreau să studiez muzica. Era să înnebunească! Și la muzică m-am dus, am intrat în 1974 la Facultatea de Muzică din Timișoara, la secția pedagogică. Am ales pianul, armonia, dirijatul. Îl aveam dascăl pe domnul Ilin la armonie și contrapunct, printre profesorii de-atunci se numărau Ovidiu Giulvezan, Damian Vulpe, dar cel mai drag dintre toți mi-a fost domnul Românu. N-am să uit niciodată ce-mi spunea, azi spun același lucru
Agenda2004-30-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282675_a_284004]
-
Muzeul Costumelor Populare, ce cuprinde, pe lângă alte obiecte, 235 de costume vechi, din zonele de tradiție ale țării l O statistică a M.E.C. arată că în acest an școlar, la catedrele unităților de învățământ din România se află 12 305 dascăli care nu au studii de specialitate, din care 4 237 au studii medii, 4 729 sunt studenți în curs de calificare, iar 3 339 au studii superioare în domenii diferite de cele pe care le predau la clasă l Postul
Agenda2004-48-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283102_a_284431]
-
dar aprecia muzica de aici, îi plă-cea mult zona noastră. Și el a contribuit la dezvoltarea mea artistică. Am preferat, dintotdeauna, interpreții și instrumentiștii adevărați, mai ales bănățeni. Dragostea aceasta a fost completată, mai târziu, de pasiunea pentru meseria de dascăl“, spune Vanu Odrobot. El a predat bagheta dirijorală a orchestrei, în anul 1976, saxofonistului Ionel Bogdan, care conduce și în prezent destinele acesteia. Folclorul se simte și apoi se îndrăgește Imediat după terminarea studiilor, Ioan Odrobete a dorit să-i
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
tainele folclorului. A lucrat ca învățător la Hodișelu de Sus, în Bihor, apoi a venit la Timișoara la instituția condusă de reputatul Sabin Drăgoi. Au urmat zeci de generații de studenți. „Nu am putut să mă las de meseria de dascăl decât în februarie 2004, când am început să am probleme de sănătate. Până atunci, chiar și la bătrânețe am predat la vioară, la Palatul Copiilor, alături de Nicolae Pușcaș, care mi-a fost, și el, elev. Mi-au plăcut atât învățăceii
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
ziua domniei sale, reprezentând un cadou binemeritat înmânat de Ciprian Cipu, directorul Centrului de Cultură și Artă al Județului Timiș. „Cuvintele sunt prea mici pentru a reda sentimentul trăit. Este o mulțumire sufletească echivalentă cu iubirea pentru copii și meseria de dascăl. Le mulțumesc și prietenilor Daniela Băcilă și Gelu Stan, care au venit, ca în fiecare an, să mă felicite de ziua mea“, spune etnomuzicologul Ioan Odrobot. El figurează, de asemenea, pe lista celor nouă artiști de elită care vor primi
Agenda2004-49-04-b () [Corola-journal/Journalistic/283114_a_284443]
-
la acest poet o pofta de joc, o știință a absurdului, un umor de bun gust care dau versurilor strălucire și spontaneitate: "Tăind cu riglă de la est la vest / Un mare hat păzit de foișoare / Pe care gît-golasele clocesc / Iar dascălii predau umanioare". Ironia sare din pagina la tot pasul, se ironizează vechile mituri: Pe cînd delfinii se jucau / Prin baptisterii și-n piscine / Zvîrlind pe rînd în Menelau / Cu mingi de polo sibiline", vechile retorici: "Că doi copii cu ochi
Cînd Filimon, cînd Filaret by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/17694_a_19019]
-
devenise o bucurie și desfătare în sine, o demonstrație fascinantă și edificatoare a evoluției spiritului și sufletului omenesc de-a lungul veacurilor. Când bunicul său Ion C. Brătianu era copil, el primise învățătură laolaltă cu frații și surorile sale de la dascăli greci și francezi, aduși în casa de tatăl său, Dincă Brătianu, care continuă astfel tradiția de învățătură a marilor familii de altădată a Basarabilor, Cantacuzinilor și Brâncovenilor. Vechi fotografii arată cele două biblioteci din casă pe care Ion C. Brătianu
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
a venit să cred cînd, la Iași, cîțiva profesori au încercat să forțeze ușile prefecturii. Pesemne că duhul lui Creangă bîntuie prin oraș în zile tulburate ca acelea, mi-am zis, iar dacă nu duhul, atunci măcar tiparul lui, de dascăl nestăpînit, vîrît cu pasiune în politică și care, la vremea lui, s-a pus cu autoritatea, riscîndu-si pielea, apoi slujba, în numele unor idei care l-au înfierbîntat în tinerețe. Creangă însă, daca socotim mai bine, nu s-a lăsat ademenit
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
cu un sistem de valori sigure, dar suficient de elastic pentru a nu refuză noutatea, orientat către democrația occidentală, însă fără rusofobie și iubind calm cultură autohtonă. El poate fi membru al vreunui partid, e dreptul lui, dar morală de dascăl ar trebui să-l oblige să nu facă politică la ore, nici propagandă mascată în favoarea partidului său. Mai cred că în școala sînt de netolerat organizațiile politice pentru elevi și că toate partidele care au în structurile lor și astfel
Demisia de la usile prefecturii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17808_a_19133]
-
umanitară, ministerul are sprijinul neprecupețit al profesorilor înșiși (e, de altfel, singurul caz de cooperare nesilita), care, asemenea pedagogului de școală nouă din Caragiale, dau elevilor răspunsul mură-n gură. Mai grav e că, pe lîngă "nu e așa că...?", onorabilii dascăli recurg la suflat (metodă pe care au suflat-o, cum se spune, elevilor înșiși) și la copiută (fosta fițuica), nu de alta, dar ca să-i ajute cît de cît pe bieții candidați. Românul a luat, pîna una-alta, din spiritul
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
Mai în glumă, mai în serios, aș spune că reforma d-lui Marga va avea șanse de izbîndă dacă (și numai dacă) vor fi respectate aceste două principii, care se pot combina în felul următor: să avem garanția că toți dascălii, de la învățători la universitari, intră la ore și-și fac conștiincios datoria. Pare prea simplu? Din observațiile mele, e lucrul cel mai complicat. Absența de la catedră a profesorului, spunea Călinescu, este in eternitate nemotivata. Adaug: inclusiv absența "legală" din vremurile
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
elocuțiuni". Portretul e mai amplu și întreg, dar am extras din el doar cîteva linii lămuritoare. Prelegerea aceasta maioresciană a rămas, în memoria eroului romanului, pentru că a avut ca obiect expunerea operei lui John Stuart Mill. Dar, după obiceiul marelui dascăl, începea întotdeauna cu expunerea biografiei filosofului "tălmăcit". Și, la acest capitol, a stăruit asupra prieteniei filosofului englez, timp de 20 de ani, cu d-na Taylor. Relațiile celor doi au rămas pure și necarnale două decenii și n-au luat
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
revers al monedei mizeria morală, iată sensul mileniului care vine. Pretutindeni se lucrează intens pentru înfrîngerea SIDA-ei, a malariei, a tuberculozei, a poliomielitei etc. Banul își umanizează chipul. Teoriile vechi, depășite de realitate, se ascund îndărătul bărbilor stufoase ale "marilor dascăli". Se mai preconizează o ofensivă împotriva malnutriției... Vasul vechi, ruginit, amintind de "Aurora", se scufundă aidoma "Titanicului", în vreme ce orchestra cîntă, cîntă, cîntă... Pe undeva, prin Africa, un prunc adoarme tot așteptînd ca orezul imaginar pus la fiert să dea în
Visînd la bobul de orez... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17335_a_18660]
-
europenitate nu. Bineînțeles că au fost aduse în acest hal de mizeria și de frustrările îndelung acumulate. Nicăieri ca-n învățământ ideologia comunistă n-a lovit cu asemenea forță. Instilându-li-se ideea că au o mare misiune de împlinit, dascălii au fost, de-a lungul vremii, cei mai batjocoriți dintre români. Când ceva nu mergea în industrie, cohorte de elevi însoțiți de profesori erau detașați să "deprindă" tainele eroicei clase muncitoare. Când agricultura socialistă, căzută în bot rău de tot
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
reprezentată istoric, atât numeric cât și pasionant, în opera lui M. Eminescu, ca bătrâna noastră Transilvanie": în opera lui Eminescu (poezie, proză, teatru, publicistică), Transilvania este o temă esențială. Unul din mentorii săi spirituali, poate cel mai important, este un dascăl al Blajului, pașoptistul Aron Pumnul, pe care istoriile literare îl numesc deșteptătorul conștiinței naționale a românilor din Bucovina. Debutul poetic și publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Față de contribuțiile mai vechi care se ocupau de popasul eminescian la Blaj, cartea d-lui Jucan aduce noi argumente privind faptul că marea sa colecție de literatură populară este în mare parte îndatorată contactelor cu Blajul. În această perioadă un dascăl blăjan, Ioan Micu Moldovan, își îndemna școlarii să culeagă folclor literar din satele ardelene, pe care Eminescu l-a citit în caietele acestora, iar producțiile folclorice care i-au plăcut în mod deosebit și le-a transcris în manuscrisele sale
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]