2,290 matches
-
mister Sau e-ncuiată într-o colivie. Cu gratii sau zăbrele ce-s de fier Să bântuie acuma ca stafie. În lacrime ce curg adună vise Căci și așa sunt gemete și patimi. Iară cuvintele cândva promise Împrăștie-le ! Dară după datini ! Nici nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și ca să aflu este prea târziu. Încerc să mă întorc cumva în timp Dar viitorul este străveziu. Vor lumina acum scântei în noapte Iar pentru noi aprind o lumânare. Acuma să rostim
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1466746798.html [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
irupe în suflet ca o liturghie a trăirii minunate. Întreaga sa cultură ortodoxă, izvorâtă din forța vitală a Tradiției, pusă într-un raport existențial cu Creatorul este transmisă cu o finețe interpretativă ce reflectă adâncimea mistică a sufletului său dogoritor. Datinile, tradițiile religioase, obiceiurile și folclorul circumscrise Credinței ortodoxe au dat forța moral-spirituală a identității noastre. Petre Țuțea nu este doar Mitropolit de Aiud, ci și Patriarh al spiritualității noastre naționaliste. Meditațiile sale vibrante, străfulgerate de focul mistic, adâncimea smereniei, îi
JURNAL CU PETRE ŢUŢEA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1450234713.html [Corola-blog/BlogPost/369899_a_371228]
-
și mai mult povara. Floarea Cărbune ne povestește ce se întâmplă “ În Ajun de Moș Crăciun”, cum merg copilașii la colindeți, cu trăistuțele în spate, prin nămeți și cum vin acasă cu desăguțele pline de mere, nuci și covrigi, după datina pe care o mai respectă încă, oamenii de la țară. Dar, autoarea pune preț și pe “Crăciunul din suflet”. Aici ne istorisește cum era obiceiul, pe vremea când era micuță: “Copil fiind, eu ascultam / Povestea spusă de bunicu.../ Cu ochii minții
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_dar_de_la_craciunite_carticica_mea_de_craciun_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
bunătate, / Că de unde-i mult, se-mparte. Dă-mi în glas dulceața mierii, / Proroc să fiu Învierii. / Fă-mă, Doamne, bun creștin, / Sus, în ceruri, ca să vin. / Nu singur și întristat / Ci de-ai mei înconjurat”. Georgeta Olteanu poveștește despre datina sfântă de Crăciun de a împodobi brăduțul cu globulețe și beteală, familia se adună în jurul mesei și toți petrec “în casa primenită cu lumină”. Aceeași autoare desconspiră faptul că “Moș Crăciun era bunicul” - “Nu știu cum, dar mi se pare, / Moșul parcă
CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_dar_de_la_craciunite_carticica_mea_de_craciun_cronica_de_cezarina_adamescu.html [Corola-blog/BlogPost/356315_a_357644]
-
costumului popular - femeiesc și bărbătesc - al acestui ținut cu celelalte costume din provinciile românești, raportate la costumele reprezentate pe monumentele antice amintite. Zona maramureșeana -azi - se constituie într-un spațiu al populațiilor mixte, prin urmare și al întâlnirii dintre diferite datini, obiceiuri și tradiții, între moduri distincte de a înțelege lumea și universul. În fond, conviețuirea în acest context permite o reflectare a varietății în unitate, elementele de împrumut fiind “asimilate creator în conformitate cu gustul și concepția artistică a poporului Găteala părului
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
bine să știi că român să diferențiezi o iie de Muscel, o fota de Bucovina, un brâu de Bistrița, o marama din Oltenia și un sort cu franjuri din Hațeg sau un clop de Oaș. Ideal este să ne cunoaștem datinile și tradițiile pentru a ne putea putea însuși cu ușurință originile noastre pur românești. Importantă și scopul cercetării pe teren a portului popular poate fi multiplu. Pe de o parte, se urmărește identificarea unor piese de costum, rămase încă necunoscute
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_straiul_si_elena_armenescu_1377829515.html [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
umblând nașterea Pruncului să o vestească. Cu bucurie strălucesc în noapte luminile speranțelor creștine și se deschinde-ndată orice poartă atunci când, colindând, Crăciunul vine! În clinchet viu de clopoței, spre ceruri, îngerească se adună cântarea sufletelor credincioase, așa cum e lăsat de datina străbună. La mesele împovărate colorat cum n-au fost niciodată peste an, în fiecare casă, vezi cum s-au adunat vlăstare ale fiecărui neam. Începe-a ninge-n suflete și-n gânduri, iar lumea se deschide c-un colind spre
CÂND LUMÂNĂRILE SE-APRIND de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1418711115.html [Corola-blog/BlogPost/367779_a_369108]
-
etnică a poporului’’, cum spune marele poet național Mihai Eminescu. Această sărbătoare de suflet românesc dovedește că Biserica Românească domnește puternic și dincolo de granițe, pretutindeni unde sunt stabiliți românii. E minunat că elementul moral și estetic al culturii, portului, obiceiurilor, datinilor și tradițiilor românești își păstrează trecutul și aici în Canada, unde converg razele limbii române din toate direcțiile vieții. Vă îmbrățișez cu toată arderea inimii mele, chiar dacă nu ne cunoaștem, fiindcă știu că sunteți români și sunteți mândri de numele
CÂMPUL ROMÂNESC, HAMILTON, CANADA, – EDIȚIA 2015 by http://uzp.org.ro/campul-romanesc-hamilton-canada-editia-2015/ [Corola-blog/BlogPost/93659_a_94951]
-
brad înalt de 15 metri, ornat cu 2.000 de beculețe, dar și cu spectacole specifice Sărbătorilor de Iarnă. Astfel, pe scena amplasată în Piață Universității, vor urca ansambluri de muzică populară, grupuri de copii, grupuri de colindători, ansambluri de datini și obiceiuri din toate zonele țării (Maramureș, Baia Mare, Gorj, Sibiu, Albă Iulia, Bacău, Ialomița), precum și artiști renumiți de muzică populară: Dinu Iancu Salajanu, Matilda Pascal Cojocarita cu Ștefan și Horațiu Cigu, Tudor și Nicolae Furdui Iancu etc. Seară de 26
Sarbatori de poveste la ,,Bucharest Christmas Market’’ by http://uzp.org.ro/sarbatori-de-poveste-la-bucharest-christmas-market/ [Corola-blog/BlogPost/92714_a_94006]
-
lacrimile amare cade năprasnic purtată în nori de plumb în vânt atingi uzi foșnetul de frunză durerea ascunsă în cuvânt cad picături cad patimi cum oare suntem noi loviți ce taină tu omule în ce crezi în zei mituri sau datini norii cei grei aduc iar patimi suferi rostești în tine Creator. Referință Bibliografică: Omule în ce crezi / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1028, Anul III, 24 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile
OMULE ÎN CE CREZI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Omule_in_ce_crezi_gheorghe_serbanescu_1382599550.html [Corola-blog/BlogPost/347199_a_348528]
-
sufletul meu...: Eminescu nu se referă exclusiv la sinele său căci, atunci pur și simplu s-ar afla într-o continuă nefinire... Trecutul și viitorul din sufletul său sunt de fapt asumarea Strămoșească, Sinele Neamului cu Tradiția lui creștină, cu datină străbună milenară, cu tot Pantheonul culturii și virtuțiilor ortodoxe care s-au definit prin demnitate, omenie, jertfă sfântă, adevăr, credință și iubire. Asumându-se spiritualității și religiozității Neamului, evident că se asumă și sieși întru geniul creativ de infinire... Profetismul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
adevărul revelat, înconjurat de tainele supreme și frumusețile stelare. Matricea profetică a structurii eminesciene s-a format în amvonul Naturii, frumusețea Creației pure sub nimbul libertății absolute, peste care s-au presărat izvorul creației populare prelins din sânul Tradiției, rânduielile, datinile, basmele, obiceiurile, legendele, portul, cântecul, jocul, doinele, credința, mitul jertfei și marea iubire de Dumnezeu și de Glie în care s-a întrupat ca o nemurire zeiască. Meritul Românului absolut, Mihail Eminescu, se așează evident în constelația profetismului dacoromân, a
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1484592633.html [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
în muguri, în primăvara vieții. ZADA Dușmanii nu ne dau răgaz să gustăm din fructul tinereții, Dacii la anii copilăriei au vârsta bătrâneții, Vremea aspră, când liniștea ne este tot mai rară, Ne face viața mai amară ... LICINIUS Există o datină a fântânilor, de este vreme bună sau rea, De e dușman sau prieten, însetatului de băut să i se dea. Nu este o altă faptă mai bună primită de zei Decât să dai apă din izvoarele dăruite de ei. DOCHIA
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_trei_acte_tabsoul_i.html [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Păstoritul era una dintre preocupările principale a muntenilor, alături de apicultura, datorită faptului că agricultura nu se putea dezvolta din lipsă de suficiente suprafețe de pământ arabil. Prin venirea oierilor din Țara Românească pe pământul Dobrogei, sau consolidat relațiile dintre români, datinile și legăturile economice cu restul țării, indiferent sub ce ocupație s-ar fi aflat. Odată cu înscăunarea pe tronul României a regelui Carol I și decretarea legii agrare din 1882, o parte dintre mocanii veniți în transhumanță nu s-au mai
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
locu-i să vină altul, Ducând vremea înainte. Puteri supranaturale Au strigoii din morminte. Cu instinct de posedare Intră-n chipuri bântuite. Spiritele încetează, Puterea să-și manifeste, În zori, când se luminează Și se ascund în poveste. Eu am scris datini păgâne De la lume adunate, Prin viața de azi pe mâine; Spre a fi perpetuate. 26 octombrie, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Din vol.„Tradiții creștine și ritualuri populare românești" LA MULȚI ANI BINECUVÂNTATI, sărbătoriților cu numele Dumitru și derivate din acesta
FOCUL LUI SUMEDRU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1477435394.html [Corola-blog/BlogPost/368703_a_370032]
-
alături de cei dragi la o petrecere cu fast în stilul Restaurantului Crystal. În salonul Crystal alături de dumneavoastră va fi una din cele mai spectaculoase formații live, Formația Style. Iar în salonul Rubin, Dj Andrei Dumitrașcu va asigura o atmosferă electrizanta. Datinile ne sunt prezentate de ansamblul folcloric Doina Carpaților iar trecerea dintre ani o sărbătorim cu fast alături de un pahar de șampanie și un minunat foc de artificii. Restul surprizelor le veți descoperi în timpul petrecerii. O petrecere de Revelion reușită are
Ce trebuie sa aiba petrecerea de Revelion ca seara sa fie cu adevarat Magica! by http://www.iasi4u.ro/ce-trebuie-sa-aiba-petrecerea-de-revelion-ca-seara-sa-fie-cu-adevarat-magica/ [Corola-blog/BlogPost/94775_a_96067]
-
mult decât bine pentru vorbele din popor spune că așa cum te simți când treci dintr-un an în altul așa te vei simți tot anul. Cei de la Restaurant Crystal au pregătit pentru invitații săi o seară de senzație cu artificii, datini populare, fotografi buni că momentele de distracție să fie transformate în amintiri frumoase alături de cei dragi. Pe langă acești fotografi iscusiți cei de la Restaurant Crystal au pregătit multe surprize care vă vor face trecerea dintre ani mult mai plăcută. La
Ce trebuie sa aiba petrecerea de Revelion ca seara sa fie cu adevarat Magica! by http://www.iasi4u.ro/ce-trebuie-sa-aiba-petrecerea-de-revelion-ca-seara-sa-fie-cu-adevarat-magica/ [Corola-blog/BlogPost/94775_a_96067]
-
pentru binele lumii, iar ziua nașterii trebuia să însemne pentru săteanul pătruns cu adevărat de credință o curățire vremelnică de nevoi a trupului și sufletului lumit. Dezlegarea la pește, din timpul postului premergător sărbătoririi nașterii lui Iisus, este tocmai ce datina dorește să sugereze: ofranda. În timpul istoric al miracolelor credinței, imagistic, delfinul simboliza peștele, pe care îl vom întâlni asociat cultului lui Apollo și templului din Delfi. În mitologia greco-romană delfinul era cel ce conducea sufletele spre insulele fericite, găsindu-l
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
nu făcea altceva decât pregătirile de sacrificare a porcului iar din bătrâni se credea că omul care nu avea porc gras de Crăciun și cuțit în vremea pepenilor nu aveau cum să cunoască fericirea, pentru că în ziua de Ignat, o datină de demult spune că trebuie să vezi sânge pentru a avea puterea trăiniciei casei. Întâlnim iar, în tradiția strămoșească, ritualul jocului sângelui, care încă din antichitate semnifica eroismul, curajul învingătorului asupra învinsului ce se lăsa înjunghiat. Atât de puternic s-
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
de ani, după ce porcul era sacrificat, se așeza pe el cel mai tânăr fecior din familie, pentru că tradiția spunea că numai așa nu se altera carnea, tânărul nenuntit fiind considerat încă lipsit de păcatul adamic. În popor se mai păstrează datina de a arunca tămâie în focul în care urmează să fie pârlit animalul, iar pe capul acestuia să incizeze semnul crucii, pentru a goni spiritele malefice cuibărite în corp. Credem că acest obicei, încă păstrat în sacrificarea acestui animal nedorit
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Emil Istocescu, Teodor Barbu și Costel Șerban) a dus treaba la bun sfârșit, restructurând vechiul material, și adăugând capitole noi : -încadrarea geografică; -etnografia și folclorul; -estimarea psiho-socială; -arkitectura; -date despre unele personalitati ale locului; -undicționar fr regionalisme; -note, comentarii și datini specifice. Munca de tehnoredactare a revenit lui Costel Șerban, tot el făcând și o consistentă prefață și legătura cu editura Ex Ponto din Constanța. Cartea a fost tipărită în 500 de exemplare, format A4 și a fost lansată la 28
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI), de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2247 din 24 februarie 2017. Prin sate și azi, se mai păstrează, încă, tradiții și obiceiuri rămase din străbuni, iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă, îngemănează anotimpurile-succesiuni. Datini multe se primeneau la sat odată, când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau, horele cu strigături se-ncingeau-ndată și doar, prin lăsarea serii se domoleau. Iar când Făurar se-apropie de sfârșite, e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'', păsările
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere ... Citește mai mult Prin sate și azi, se mai păstrează, încă,tradiții și obiceiuri rămase din străbuni,iar o sărbatoare cu simbolistică adâncă,îngemănează anotimpurile-succesiuni.Datini multe se primeneau la sat odată,când în poiană fete, flăcăi se-ntâlneau,horele cu strigături se-ncingeau-ndatăși doar, prin lăsarea serii se domoleau.Iar când Făurar se-apropie de sfârșite,e Dragobetele sau ,,Cap de primăvară'',păsările pădurii prin triluri
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
Ianuarie 2015 - MIT... XXV. NOUL AN, de Maria Ileana Tănase , publicat în Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016. Timpul macină în tăcere, ultima lună, un alt an grăbit, anotimpurile adună, lumea se pregătește, ca de sărbători, să primească după datină colindători. Sărbătorile adună oamenii împreună, iar la sfârșit de an, clopoțelul răsună, anul vechi își leapădă cojoacele grele și nerăbdător, cel nou, sună goarnele. Pe-ntreg pământul lumea se zorește, Noul An să-l întâmpine dumnezeiește, cel vechi s-a
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
se împart în luni-parcele și bine semănate ne vor ocroti de rele. 30 Decembrie 2016 - MIT Citește mai mult Timpul macină în tăcere, ultima lună,un alt an grăbit, anotimpurile adună,lumea se pregătește, ca de sărbători,să primească după datină colindători.Sărbătorile adună oamenii împreună,iar la sfârșit de an, clopoțelul răsună,anul vechi își leapădă cojoacele greleși nerăbdător, cel nou, sună goarnele.Pe-ntreg pământul lumea se zorește,Noul An să-l întâmpine dumnezeiește,cel vechi s-a ponosit
MARIA ILEANA TĂNASE by http://confluente.ro/articole/maria_ileana_t%C4%83nase/canal [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]