2,277 matches
-
manuscrise că aevea-i dus...mortua est. LA UMBRĂ LUI MIHAI în fața Bisericii Sfanțul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou frate MIHAI ! cum îți e prin colțul tău de răi ce ți l-au croit aici românii buni, unde n-avem datini nici străbuni ? n-avem plaiuri, ca la Ipotești, dar tu poți, din cer, să le sfințești. păsările sfinte migratoare, aduc și-aici verile cu soare. unde ne sunt Dunărea, Carpații ? ne-am lăsat părinții, casa, frații și-n Canada asta
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și bogate. omul, care-I Om, ne este frate și așa nuntind, sau de jelim, noi ne închinam spre velerim, bun găsit din nou frate MIHAI. ți-am dat somn de veci pe-un colț de răi unde n-avem datini, nici străbuni dar avem mari crezuri de români ! OMUL DIN CARPAȚI Prof. dr. Claudiu Mătasa s-a dus prietenul din Sud... venea de prin Carpați din Est. el și-a dorit să fie crud pisc teafăr peste Everest. America l-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
îi ornau de Revelion, ca să știe toți vecinii că nu au sărbătorit Crăciunul. Ce meschinărie!” De o mare putere spirituală, ce revelează superioritatea Laurei și a mediului arhaic din care provine, sunt descrierile pregătirilor ce se realizau pentru întâmpinarea Paștelui: „Datinile acolo erau respectate cu sfințenie. Noaptea învierii era cea mai sfântă și minunată noapte a anului. Acum, în vremurile noastre, nimeni nu mai vorbea de venirea acestei mari și sfinte sărbători. Necredința își întinsese aripile și venea de undeva de la
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
oaspeților, în paginile ziarelor. În ce privește ICR-ul, suntem absolut hotărâți să finalizăm în cel mai scurt timp proiectele asupra cărora am căzut de acord, respectiv, susținerea tipăririi unui atlas lingvistic al graiului din zonă, o antologie comparată a obiceiurilor și datinilor ,vlasilor" și o culegere cuprinzătoare de folclor. Acestea au fost ideile cu care cei patru reprezentanți ai ,vlasilor" au venit la ICR și ele au fost incluse între urgențele noastre. Până aici, totul e cât se poate de simplu, de
Ineficienta grandilocvență by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11024_a_12349]
-
despre interesul și contribuția sa la valorificarea folclorului. Acest chestionar propus și redactat de Eminescu, este trimis de câtre Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, tuturor școlilor din Principatele Române și se referea la creația populară a nației lui, privitor la „datinele poporului, de la naștere, la Înmormântare și În alte ocazii solemne”, chestionar la care a lucrat, mai cu seamă, Împreună cu „povestitorul popular” Ion Creangă, așa cum Îl denumise marele său prieten, Mihai. În ziarul Timpul din 1 aprilie 1882, Eminescu scrie o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96772_a_98064]
-
februarie se sărbătorește Dragobetele, un fel de zeu al iubirii de pe vremea dacilor, fiu al Dochiei. În vremurile vechi, 24 februarie marca și începutul primăverii. „Dragobetele sărută fetele” era zicala sau salutul zilei mai ales între tinerii pregătiți pentru căsătorie. Datina aceasta veche s-a uitat odată cu trecerea timpului, cu modernizarea lumii. Oamenii nu mai cred astăzi în superstiții străvechi, respectiv nici în zei ai iubirii. Nici în cazul Valentine's Day românii nu au început să se închine la Sfântul
De ce sărbătoarea Dragobetelui a pierdut teren în fața Valentine's Day [Corola-blog/BlogPost/96774_a_98066]
-
limbii și literaturii române, amândouă de o unică vastitate, de o unică bogăție. Importantă este nu numai (sau nu atât) obârșia unui neam, cât dăinuirea și perenitatea lui. Dăinuim, iată, prin volburile istoriei, rămânând teferi, rămânând români, latini prin limba, datini și grâi. Căci „noi locului ne ținem,/ cum am fost așa rămânem”. Dăinuim de mai bine de 2000 de ani si n-avem de gand sa pierim de pe fața pământului, așa cum și-au dorit și încă își mai doresc unii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
răscumpărări), dar îi e sortit să moară într-un butoi cu excremente. „Bărbatul ăsta tare se va căzni și se va necăji. Nu va cunoaște dragostea de femeie, da’ din ea va pieri. Va putrezi, da’ nu în pământ, după datină. Nu-și va da duhul de bătrânețe, da’ nici de boleșniță, nici de rană de pușcă, da’ nici de lamă de cuțit. Hârdăul cu murdărie îi va fi și scăpare, și mormânt” (p. 186). Corespondența cu Athanorul e mai mult
Outside the box by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4114_a_5439]
-
dar, din păcate mort. Fără aripi, fără libertate. Și, în fond, cât de creștine sunt aceste liste? mă întreb, parafrazându-l pe Walter Horatio Pater, care referitor la Sir Thomas Browne, intelectual absolut liber în timpul Reformei, îndrăgostit de ceremoniile și datinile Bisericii Catolice, se întreba, puțin răutăcios: în fond, cât de englezești sunt toate acestea? Dimpotrivă, poeții Vechiului Testament și imnografii sunt, în tot ceea ce au scris, de o libertate covârșitoare și de o sinceritate uluitoare. E adevărat, nu e vorba
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
este doar idilă cu aură rustică, este pământul cu oamenii săi destoinici, onești și ospitalieri, și, de când e lumea, cu avuție din trudă „păurească”; la fel de mult însă înfrățiți cu arta de a viersui, a meșteșugi frumos cuvântul și a păstra datina străbună. Pentru poeta Carolina Orza, Mercina este pur și simplu „centrul Universului”, cum își definește lumea satului ei, cu convingerea celor care au sfințit locuri rămase în istoria Banatului. Nu se dezminte câtuși de puțin când îmi spune că a
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
fanfarei, bunicul care a cântat în corul satului și bunica prim-solistă în aceeași formație. Ea a fost un autentic talent, moștenit din generație în generație: cosea, împletea, cânta, torcea la fus și-i învăța pe cei de-o șchioapă datina și obiceiul strămoșesc, care nu trebuiau să piară. Apoi repetatele întruniri și confruntările într-ale cântatului cu corul din Chizătău, renumit și el în Banat, rămân amintiri ale generațiilor de odinioară-file de istorie a Mercinei cărășene... La un concurs de
Agenda2005-30-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283992_a_285321]
-
13 aprilie, ora 12, C.J.C.A. ), drama „Dragostea mea, Elektra“ (13 aprilie, ora 16, Casa „A. M. Guttenbrunn“), concert simfonic (14 aprilie, ora 18, Orpheum), dezvelirea bustului lui Székely László (15 aprilie, ora 16, Parcul Doina), spectacolul folcloric „În căutarea datinilor“ (16 aprilie, ora 19, Piața Victoriei). „After Juliet“ l Premieră la Teatrul de Stat Arad În cadrul programului „Univers Shakespeare“, Teatrul de Stat Arad propune duminică, 10 aprilie, de la ora 19, în sala mare, premiera spectacolului cu piesa „After Juliet“ de
Agenda2005-15-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/283575_a_284904]
-
alături de cei dragi la o petrecere cu fast în stilul Restaurantului Crystal. În salonul Crystal alături de dumneavoastră va fi una din cele mai spectaculoase formații live, Formația Style. Iar în salonul Rubin, Dj Andrei Dumitrașcu va asigura o atmosferă electrizanta. Datinile ne sunt prezentate de ansamblul folcloric Doina Carpaților iar trecerea dintre ani o sărbătorim cu fast alături de un pahar de șampanie și un minunat foc de artificii. Restul surprizelor le veți descoperi în timpul petrecerii. O petrecere de Revelion reușită are
Ce trebuie sa aiba petrecerea de Revelion ca seara sa fie cu adevarat Magica! [Corola-blog/BlogPost/94775_a_96067]
-
mult decât bine pentru vorbele din popor spune că așa cum te simți când treci dintr-un an în altul așa te vei simți tot anul. Cei de la Restaurant Crystal au pregătit pentru invitații săi o seară de senzație cu artificii, datini populare, fotografi buni că momentele de distracție să fie transformate în amintiri frumoase alături de cei dragi. Pe langă acești fotografi iscusiți cei de la Restaurant Crystal au pregătit multe surprize care vă vor face trecerea dintre ani mult mai plăcută. La
Ce trebuie sa aiba petrecerea de Revelion ca seara sa fie cu adevarat Magica! [Corola-blog/BlogPost/94775_a_96067]
-
extrem de importante în viața omului, astfel timpul fiind descris în modul următor: „Năluci sunt serile de-atunci./ Azi stăm la sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sobă, lângă prunci./ Spunem povești cu zmei și zâne./ Ne par acele vremi bătrâne...” (Vremea vremuie pe noi...). Iar despre datini Domnia Sa spune: „Trăiam prin munți, cu toți desculți/ Și creșteam oi și făceam nunți/ Și ne-nmormântam bătrânii/ După datini, ca străbunii,/ Apărându-ne cu câinii, Ne-adormiți în fața stânii.” (Baladă despre limba română). Dan Bodea (România, prof., dr., savant, scriitor, poet, eseist, publicist) este omul de creație și știință care contribuie esențial în dezvoltarea culturii naționale. Iar operele literare
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
sincer, am părăsit-o doar cu trupul, sufletul mi-a rămas acolo și acolo va trăi mereu!”...Prin poezie comunic cu “Glia Părintească” și sufletele apropiate ei, cu toți acei compatrioți care apreciază identitatea și dragostea de țară, cultura și datinile noastre, simt și judecă în spiritul neamului nostru” (Mihail Janto). Toni Klein (Mexic, medic, poet, prozator) pasionat de versul dragostei, cântă fenomenul iubirii prin lumina nopții și a zilei, prin dimineți și seri, astfel, făcând comparații extraordinare între ființe și
DE ULTIMAORA CARMEN - GALINA MARTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373584_a_374913]
-
mister Sau e-ncuiată într-o colivie. Cu gratii sau zăbrele ce-s de fier Să bântuie acuma ca stafie. În lacrime ce curg adună vise Căci și așa sunt gemete și patimi. Iară cuvintele cândva promise Împrăștie-le ! Dară după datini ! Nici nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și ca să aflu este prea târziu. Încerc să mă întorc cumva în timp Dar viitorul este străveziu. Vor lumina acum scântei în noapte Iar pentru noi aprind o lumânare. Acuma să rostim
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
mormânt, unde-i veghează Simbolul din sfânta cruce. În mormânt dorm multă vreme Și un an întreg așteaptă Noi provocări să îi cheme La ,,serbare-nsângerată". Carnaval se desfășoară În joc de lumini și umbre, Obicei să nu dispară Dintre datinile sumbre. 30. Octombrie Din anuarul ,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Autor Maria Filipoiu Referință Bibliografică: NOAPTEA VRĂJITOARELOR / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Maria Filipoiu : Toate
NOAPTEA VRĂJITOARELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384754_a_386083]
-
studiul Dorei d’Istria (Elena Gjika), Neamul albanez în lumina cântecelor populare. Cel puțin a doua baladă vorbește despre mândria poporului albanez și simțul onoarei, sentimente de care e adânc impregnată toată proza lui Kadare pe subiecte precum e kanunul (datina) și besa (jurământul). Dar baladele sunt numai sămânța germinativă în câmpul imaginarului creator al celor doi importanți scriitori, creatori de atmosferă plină de culoare locală și mister. Pantomima Înviere este o interesantă experiență dramatică în absența cuvântului. Este interesantă întrucât
Blaga și Kadare by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Imaginative/13511_a_14836]
-
00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. Sâmbătă, 19 decembrie: 11.00, Platou Mimoza, Serbare în cartierul Păcurari - spectacol prezentat de formații de la Palatul Copiilor și alaiuri de datini și obiceiuri populare tradiționale; Moș Crăciun și echipa sa vor împărți cadouri artiștilor și copiilor prezenți. 12.00 - 14.00, Esplanada Halei Centrale, Spectacole susținute de copii în cadrul „Târgului de iarnă”. Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 12.30
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
12.00 - 14.00, Esplanada Halei Centrale, Spectacole susținute de copii în cadrul „Târgului de iarnă”. Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 12.30, Platou Oancea, Serbare în cartierul Tătărași - spectacol prezentat de formații de la Palatul Copiilor și alaiuri de datini și obiceiuri populare tradiționale; Moș Crăciun și echipa sa vor împărți cadouri artiștilor și copiilor prezenți. 12.00-13.00, Parcul Copou - Teiul lui Eminescu, Difuzare de colinde românești în format audio. 13.00 - 14.00 Parcul Copou, Program muzical internațional
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
Acțiunea caritabilă “Ajuta-l pe Moș Crăciun” 18.00 Parcul Copou, Clubul Fotografilor: proiecția de fotografie „Căldură mare” Duminică, 20 decembrie: 10.00 - 11.00, Palatul Culturii - Piața Unirii - Casă de Cultură a Studenților, Parada alaiurilor participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
participante la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” 10.00 - 20.00, Esplanada Halei Centrale, Târgul de iarnă „Piața de Crăciun” -comercializare produse de artizanat, dulciuri, cadouri etc. 11.00 - 17.00, Casa de Cultură a Studenților, Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” - participa alaiuri reprezentative din țară și din comunitățile românești din Rep. Moldova 11.00, Rond vechi CUG, Serbare în cartierul Nicolina - spectacol prezentat de formații de la Palatul Copiilor; Moș Crăciun și echipa sa vor împărți cadouri
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]