1,989 matches
-
rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1406786231.html [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Contele nici dracul nu descoperă! - o asigură Prințișor. - Iubitule, am o nedumerire. Contele și vampirii, în general, au vreo legătură cu diavolul? - Nu, dragă! Diavolul este un duh rău care ispitește oamenii pentru a le cumpăra sufletele în schimbul unor promisiuni deșarte. Doar vrăjitoarele sunt de partea lor. Pe ele nu le suportăm nici noi și pe unde le întâlnim, le facem de cap. - Le sugeți sângele? - Da’ de unde! Doar nu vrei să năvălească vrăjitoria în neamul vampirilor!? Le sfâșiem și le
XXV.BALUL DE LA BUDAPESTA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1429298910.html [Corola-blog/BlogPost/372421_a_373750]
-
în casă, cu lacăt de două kile. Tatăl fetei nu știa că temerea lui, în privința gândurilor ascunse ale lui Ion, era mult prea adormită. În seara acelei zile cu horă-n sat Ion și Ruxandra luau deja hotărârea care făcea deșartă trebuința lacătului cel mare pe ușa de la odaia de fecioară a fetei. Cele două făpturi omenești, tinere și doritoare de însoțire, rânduiau acum cele ce aveau să dea pe față curând taina lor cea mare. Chiar dacă, din vorbele fetei, nu
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ne desparte, Aici, sub cerul tricolor și sfânt El ne-a legat cu Dor și Jurământ Și cât va curge Arieș sub soare Lipiți de stânci, de aer, de izvoare Nu plecăm din Munți când alții vor, E-atâta de deșartă pohta lor! Aici am fost de când ne știm-Acasă! De suferința noastră nu le pasă Celor puși vremelnic să conducă, Noi nu plecăm, ei grabnic să se ducă! Ne lase-n pacea firii toți netoții, De la Câmpeni vă dau de știre
NU PLECĂM DIN MUNȚI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1413561283.html [Corola-blog/BlogPost/370258_a_371587]
-
Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 488 din 02 mai 2012 Toate Articolele Autorului AI NIMĂNUI Unde sunteți, bătrânii mei sculptați în amintiri cu chip de zei, rătăciți în viscol de istorii, sub pătura tăcerii cu tot cu glorii? Că lacrima deșartelor căinți s-a subțiat până la voi, iubiți părinți... Prea repede-am uitat ce ne-a durut și crucile care-au căzut într-un trecut uitat departe, ascuns în pagini de istorii moarte. Pașii ni se pierd prin purpura subțire și
AI NIMĂNUI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 488 din 02 mai 2012 by http://confluente.ro/Ai_nimanui_stelian_platon_1335981647.html [Corola-blog/BlogPost/356844_a_358173]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > ISTERIADA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1932 din 15 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Istorie și patologie socială români de consum și români de excepție Nenea Iancu și Lord Byron Deșertul roz versus Declarația Drepturilor Omului De-a pururi între tăvălugul bășcăliei naționale și Imponderabilitatea Mioriței Ei bine tăcerea ne doare mai ceva ca o rană În poziție de drepți toată lumea așteaptă să răsară soarele pe undeva Însă pentru prima dată
ISTERIADA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1460738505.html [Corola-blog/BlogPost/381089_a_382418]
-
acuma nu-mi convine Schimbarea ce se vrea de catifea. Purtăm un semn al crucii dinstinctiv În suflet, ce acuma-i prigonit. A fost cândva de-a dreptul ofensiv Și iată că acum s-a liniștit. În tagma minților acum deșarte Stătea iubirea asta ce putea. Să te atingă chiar de ești departe De-ar fi măcar și cu un fulg de nea. Nici aer nu mai e acuma pur A-mbătrânit silba în cuvânt. Eu aș putea cumva să te conjur
SEMNUL CRUCII de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1469506392.html [Corola-blog/BlogPost/380131_a_381460]
-
în lipsa apei dulci; dar cu cât o beau mai mult cu atât gâtlejul lor arde fără a le stâmpăra setea. Cu cât aleargă mai mult după fericirea pe care li se pare că o primeau în urma satisfacerii poftelor și ambițiilor deșarte, cu atât sunt mai setoși și mai neîndestulați. Căci „traista unei astfel de fericiri e spartă la fund. Oricât ai pune în ea, tot goală rămâne.” a spus un înțelept - Nicolae Velimirovici.” Fiul risipitor simte nevoia să mărturisească; la început
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
în: Ediția nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Vânt de toamnă apleacă ramuri dezgolite... Le alintă de ceva vreme și le-a smuls cam mult podoaba, câte-un pic în rece noapte și chiar ziua, cu amenințări deșarte de ploi reci, timidă brumă ori ninsoare timpurie pe alocuri. A vuit pe ici-pe colo, întețindu-se când pădurea nu-i sta-n cale și chiar el își amintește despre freamătul din codru existent în alte vremuri, când pădurea cea
URLĂ VÂNTU-N ROMÂNIA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1771 din 06 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1446838186.html [Corola-blog/BlogPost/373108_a_374437]
-
destinului și‑a pus amprenta pe firul vieții lor, națiunea română trăia în teroare. O teroare cât se poate de bine gândită pentru a crea un haos legislativ prelungit, prin care majoritatea să rămână cu bucuria de moment și speranțe deșarte, în timp ce o anume minoritate să profite din plin pentru a se ridica la vârf pe noua scară socială și pentru înavuțire rapidă. Vasile s‑a semețit mai mult ca oricând în acele zile și în perioada imediat următoare. „Ne‑a
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_14_.html [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
Tine și Mâna-Ti cu balsamul heruvim, să-mi învie petala de cais, din ramurile desfrunzite, frânte ... Doamne, din Crucea Ta îmi rodește grădina, de speranțe, de miresme, de flori și căutări ! Ca un fiu nesupus, mă clădesc pe apusuri deșarte, m-alungă amarul și plânsul, și lacrimi de cântec și dor se topesc în balade ... Marie, preamilosârdă Marie, deschide-mi în umila mea rugăciune, Petalele trandafirilor Tăi, alintați dintru început De Soarele dreptății și nădejdii ! Rezemându-mi fruntea răvășită de
CINSTIREA FECIOAREI MARIA ÎN SLOVA MARILOR POEŢI CREŞTINI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1410229746.html [Corola-blog/BlogPost/377926_a_379255]
-
scrupul; Erau pe ducipali, călări, printre înalte astre... Pe noi, umilii lor prieteni, ne tot loveau cu...pucul. * La șefii lor, mai marii, dacă aveam chemare, Nu ne lăsau să mergem, de teamă că vorbim. Mergeau cu lingușeli și laude deșarte; Altfel, cu vârf și îndesat, pârâții să plătim! * Timpul „n-a avut răbdare„ și... iată, a sosit. Au căzut Balcoane Mari, cu Comitet cu tot; Iar șefii noștri, de ani, cu noi concetățeni, Acum disprețuiți, își ling cățeii-n bot
PRIETENII ... de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1441617655.html [Corola-blog/BlogPost/343375_a_344704]
-
Acasa > Poezie > Credinta > MIORIȚA Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Vai, turmele mele de vise-s pe moarte Pe malul tăcerii pasc ierburi deșarte. Beau apa coclită-a uitării plângând Cu gura uscată ca floarea în vânt. E tristă mioara cu bocet în grai Străin e pământul și poarta spre rai. E apa sălcie, Păstoru-I departe, Cernită e zarea cu brâuri de moarte. Noptarea
MIORIȚA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1491059017.html [Corola-blog/BlogPost/382783_a_384112]
-
și când nu exista” și, continuă: „După un referendum mie însumi, am votat Monarhia literelor...Passionaria Stoicescu este regina literelor noastre. Autorul țese scenă după scenă așezând cuvintele c-o măiestrie aleasă. Într-o lume bântuită de egoism și speranțe deșarte, prăbușirea iluziilor de altădată fiind astăzi compensate cu licăre de lumină (ex.: „Acum scriu...în sângele ploii, pe scara sufletelor, la rădăcinile miezului de soare”). Marin Ifrim este un scriitor cu-n spirit liber, comprehensiv în tainele chintesenței literare, gustul
LANSARE DE CARTE LA CENTRUL CULTURAL AL. MARGHILOMAN BUZĂU de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1470033773.html [Corola-blog/BlogPost/381710_a_383039]
-
te-nsoțește? Ți-am spus că-n cioc privighetoarea, Mi-aduce zilnic trilul său, Și îi ascult vrăjit chemarea, Gândindu-mă la glasul tău? Vroiam să-ți spun acestea toate Și multe am mai vrut să-ți spun, Însă, cuvintele-s deșarte, Iar eu, un muritor nebun Nespus de tare de iubire. Sunt mut și nu-mi mai vin în fire. Referință Bibliografică: Ți-am spus? / Mihai Manolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de
ŢI-AM SPUS? de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1435552196.html [Corola-blog/BlogPost/348566_a_349895]
-
urât să facă? Căci nimic nu are atât de primordial omul între însușirile Lui, ca putința de a fi înfățișat in chip. Iar ceea ce nu poate fi înfățișat în chip nu este nici om, ci doar vreun avorton. Vezi, prin deșartele tale cuvinte, ce deduci că este Hristos, cel ce, pentru imensa Lui bunătate, a iubit să se facă om adevărat în toate?... Și cum se va crede că și-a luat trup din Sfânta Fecioară, dacă nu se zugrăvește în
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_morala_si_sacramental_stelian_gombos_1330681814.html [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIMA PLOAIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului prima ploaie prima ploaie, prima zi de toamnă, vino mai aproape, dragă doamnă, să ne vorbească amintiri deșarte, desprinse parcă dintr-o veche carte. ascultă glasul amintirilor târzii, o, timpule, e în zadar, nu-nvii! privește pe perete vechiul tău portret, visând o rimă nouă la acest sonet. târziu prin ochelari și prin pahară s-a scurs ultima zi
PRIMA PLOAIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Prima_ploaie_ion_ionescu_bucovu_1343801836.html [Corola-blog/BlogPost/360075_a_361404]
-
regulă, multitudinea conotațiilor dramatice, care însoțesc cea din urmă secvență temporală a destinului individual uman, nu reprezintă un simplu semn distinctiv al neputinței biologice firești, ci ele au darul de a muta radical coordonatele axiologice funciare ale persoanei de pe orizontala deșartei slave lumești pe verticala Luminii lui Cristos. E, de altfel, cea mai mare șansă a Omului de a ridica în fața veșniciei privirea dinspre țărână către văzduh. Dacă aș încerca să strâng într-o bună zi întreaga tristețe multimilenară a lumii
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1452597072.html [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
păcatul parinților vetrei unirii, Și crunt e-acestă împăcare, căci suferă chiar Dumnezeu, Lumină nu-i destulă-n soare și arde însuși Prometeu, Religii duc păcatu-n stele și universu-i sânge-n fapte, Destine slugi ale terorii au pus stăpâni pe lumi deșarte, Și arde piatra, se sufocă, de minți temeinic arogante, Și plâng Magii Steaua luminii, sămânța urii-i neagra noapte, În izbăviri își duce crucea și Domnul lumii și martirii, Învie-n fiecare an de-o fi ucis și pus torturii
ECOURI de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_auras_1461652537.html [Corola-blog/BlogPost/384984_a_386313]
-
iar mi-e dor de casă și de vii cînd mă duceam cu tata la arăt mă înfrățeam cu orele târzii. Am avut un vis să plec departe să mă rup de oamenii din sat dar toate sunt atâta de deșarte ca iar mi-e dor să merg la semănat Mi-e dor să alerg desculța prin câmpii păsările -n codru să le ascult să mă mai joc cu ai satului copii așa cum mă jucam demult, demult... Întoarsă-n sat nu
TITINA NICA ŢENE by http://confluente.ro/articole/titina_nica_%C5%A2ene/canal [Corola-blog/BlogPost/341531_a_342860]
-
spini, mușcă din a Sa frunte Și-ntregul trup îi sângerează-n chinuri grele, Se cutremură zarea, tunete fac punte, Ploaia își varsă cofele, păcatele să spele. Călăii tulburați cu toți îngenunchează Și îl recunosc drept Rege pe Iisus, Regretele deșarte în inimi li se-așază Căci au sfidat iubirea trimisă de Sus! Îngerii morții doliul întinde în inimi, Pe care scrie-n litere argintate, Cum Fiul Preaiubit ne-a curățit de patimi Și cu iubirea Sa a călcat peste moarte
VINEREA MARE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Vinerea_mare_cornelia_viju_1334315038.html [Corola-blog/BlogPost/351168_a_352497]
-
slujitoare, îngerii au ca trăsatură definitorie nevoia de a proteja creația lui Dumnezeu. Iar un obstacol, o piedică în calea protecției îngerești, este exercițiul egolatru, obsesional al protecției și iubirii de sine. Grija meschină de sine expune la trufie, slavă deșartă, orgoliu și suficiență de sine. Omul nu poate fi propriul său înger: "Nu vă îngrijorați de viața voastră ( ... ) nici de trupul vostru ( ... Nu vă îngrijorați de ziua de mâine (Matei 6, 25, 34). Faptul de a fi protejat stimulează consolidarea
DESPRE ÎNGERI DE ANDREI PLEŞU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_de_carte_despre_ingeri_de_andrei_plesu.html [Corola-blog/BlogPost/341816_a_343145]
-
-și închine viața Domnului. După ce și-au vândut averea părintească pe care au împărțit-o săracilor, unul s-a dus la o mănăstire, altul a devenit preot iar al treilea s-a retras în pustiu, cât mai departe de larma deșartă a lumii. După câtva timp, primii doi s-au întâlnit, întrebându-l fiecare pe celălalt cum îi merge, dar nici unul dintre ei nu era deplin mulțumit de sine. Și atunci au hotărât să meargă împreună la cel de al treilea
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 14 de ION UNTARU în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_14.html [Corola-blog/BlogPost/355636_a_356965]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > SĂ-ȚI FIE ZILELE DEȘARTE ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1548 din 28 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dacă-ți simți zilele deșarte Iubito, după ce-am să mor, Nu te-ntrista ! Nu sunt departe! Și află că m-am stins de
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427529958.html [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]
-
împietrit căldura care, Mi-a arătat că sunt sub ceruri Singur, căutându-te spre zare. ... Când te-ai întors, răpus de dor Tu m-ai aflat. Da-s prea departe ! Iubito, după ce-am să mor, Să-ți fie zilele deșarte ! Ciclul "Blesteme" Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Să-ți fie zilele deșarte ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
SĂ-ŢI FIE ZILELE DEŞARTE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1427529958.html [Corola-blog/BlogPost/382693_a_384022]